12,392 matches
-
guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. "De câte ori mă aflu aici, am obligația de a prezenta din partea Guvernului respect și apreciere pentru Banca Națională și cred sincer că noi toți suntem aici, ca un personaj colectiv din Moș Ion Roată, unde a scuipat boierul, să felicităm BNR și să-i urăm mult succes în continuare în efortul extraordinar pe care-l face pentru a asigura stabilitatea României", a declarat premierul Victor Ponta. Vezi și:
Reacția lui Ponta după atacul lui Băsescu la BNR. "Unde a scuipat…" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32430_a_33755]
-
tatăl meu atrăsese asupra sa atenția domnitorului Moldovei Gheorghe Duca când acesta deveni în 1681 și hatman al Ucrainei. Adus la Iași, tatăl meu cunoscu mulți curteni. El băgă de seamă că cei ce aveau trecere la domnitor nu erau boierii. Gheorghe Duca avea ca oameni de încredere mai ales tătari la origine, aparținând micii nobilimi. Cel mai important dintre ei era Constantin Cantemir care îi făcu tatei cunoștință cu un alt coborâtor din Hoarda de Aur pe nume Alecsa Tarangul
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
pe tații noștri. Stăteam de vorbă ore în șir. Ca să nu uit, făceam însemnări după relatările sale. însemnările le-am purtat cu mine băgate în șea. Am notat astfel că tatăl lui se ținea foarte mândru și, de câte ori vr'un boier se lega de originea familiei Tarangul, el îi replica că neamul său era pământean înainte de venirea lui Dragoș, când Moldova se chema Cumania Neagră. Când a venit la domnie Constantin Cantemir, l-a adus la curte pe Dimitrie care avea
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
se îmbină scîrțîind sau nu și acționează într-un fel și numai în acela. Viul, încîlcitul, nodul, pornirea șuie și fără de eficiență dispar, sînt retezate...". Aceste observații asupra relației puterii cu omenescul aparțin unui oarecare Simion, preceptor francez la casa boierului Hartular, în Moldova secolului XIX; ne aflăm în timpul lui Mihail Sturdza, la o răspîntie a istoriei, într-o vreme a tuturor uneltirilor dar și înnoirilor, cînd obișnuințele fanariote încep să fie înlocuite cu altele, importate de aristocrația epocii din civilizația
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
rătăcit și s-a pierdut ca medic și ca om". În replică, Simon este atras de lumea Orientului pe care încearcă s-o înțeleagă, să i se integreze și, în cele din urmă, să o "civilizeze": el introduce în casa boierului Hartular obiceiuri noi, acceptate cu greu și, la început, din amuzament, de niște oameni care purtaseră, pînă la venirea sa, șalvari și fes; fapt semnificativ, ceea ce țintește Simon este "revoluția", una dintre obsesiile veacului. Simon, împămîntenit în Moldova lui Mihail
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
propriul tipar existențial; mecanismul acestei integrări constituie ținta lui Simon care iubește pe Arghira Stolnici cu patima și violența oamenilor locului, își "codifică" însemnările, gîndurile și gesturile după obiceiul "băștinașilor", se amesteecă în uneltiri, primește misiuni secrete de la Vodă prin boierul său de încredere, Hartular, în fine, se împămîntenește: francezul Simon devine boier Simion. Conținutul relației "străinului" cu spațiul de adopțiune moldovenesc reprezintă tema romanului Mariei-Luiza Cristescu care dovedește, pe lîngă talent epic, și o temeinică informare sociologică asupra epocii. Și
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
pe Arghira Stolnici cu patima și violența oamenilor locului, își "codifică" însemnările, gîndurile și gesturile după obiceiul "băștinașilor", se amesteecă în uneltiri, primește misiuni secrete de la Vodă prin boierul său de încredere, Hartular, în fine, se împămîntenește: francezul Simon devine boier Simion. Conținutul relației "străinului" cu spațiul de adopțiune moldovenesc reprezintă tema romanului Mariei-Luiza Cristescu care dovedește, pe lîngă talent epic, și o temeinică informare sociologică asupra epocii. Și toate acestea au o precisă adresă către contemporanii săi, către "băștinașii" de la
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
o scoți din rahat. - Mă rog... - O să mă cațăr într-o zi acolo la ea și-o s-o iau de mână și-o să fugim, și-o s-o scot în lume și-o să-i trag zece copii, și-o să trăim ca boierii, o s-o iau de nevastă și-o s-o iubesc și n-o s-o las, bă, n-o s-o las... n-o s-o las... Faianță tace. Țigara fumegă, aproape stinsă. Amândoi privesc nemișcați o fotocopie înrămată după "România revoluționară" a
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
unde un Luca Pițu, bunăoară, își împănează paginile cu subtile ori străvezii referințe anatomice, scriitorii noștri tot seamănă și culeg roadele câmpului blagoslovit din Povestea poveștilor a lui Creangă. Dar umorului de cea mai bună factură al ,țăranului" amestecat printre ,boierii" de la Junimea trebuie să-i spunem adio. Cu rarisime excepții (,magistrul din Cajvana" e una dintre ele), autorii și autoarele care au făcut din sex cheia de boltă a universului lor ficțional urmăresc secretele și secrețiile propriilor personaje cu maximă
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
pe care îl capeți citind ,De la liubov la hamor" e unul de leșie: că generalii ruși își schimbau între ei amantele românce mai treacă-meargă, dar că aceste amante nu erau luate din tîrg, ci alese din rîndul soțiilor sau rudelor boierilor români, ba mai mult că totul se petrecea cu încuviințarea senină a acestora din urmă - amănuntele acestea nu au cum să nu te tulbure. Iar imaginea bătrînului general Kutuzov, în vîrstă de 70 de ani, plimbîndu-și amanta de numai 14
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
a dobîndit un post la Institutul de Relații Culturale cu Străinătatea. Incertitudinea, nesiguranța, spaima de-a rămîne de la o zi la alta pe drumuri bîntuiau conștiințele salariaților, chiar atunci cînd la conducere a venit o veritabilă somitate culturală, Mihai Ralea: ,Boierul Mișu, excedat de funcții și onoruri, venea destul de rar în Dacia, intra pe poartă însoțit de un aghiotant vînjos, făcea cei nouă-zece pași pînă la trepte cu capul sus, solemn, indiferent, lehămețit de viață, n-avea nimic din aerul stupid
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
aminti ,orfelinele" într-un paradis (provizoriu). Sînt fete amărîte, din popor, așa le alege Pavel, să nu-i facă probleme familia, care visează părinți, bătrîni, săraci, cîinii din bătătură, orătănii, caii, bărbați înăspriți de băutură, viață grea. Tema ,providenței": un boier o adusese de la țară. O-nșelase... Tranșe minimale, cît să-ți dai seama de unde vin și cam ce fel de viitor au dat la schimb - ca să înțelegi, cît e de înțeles, de ce privesc Paradis-ul ca pe o haltă, sordidă
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
în țară mai cunoscuți sînt Manoleștii de pe numele bunului lor." O comčdie cu nume fel de fel, făcută să tragă piedestalul de sub statuie. În aer, fără sprijinul unei nobleți de neam, cel mai adesea contestate de țiitorul lor de socoteală, boierii lui Sion, cei mai mulți învrăjbiți cu spița lui, rămîn bătuți de vînturile care i-au adus și i-au dus de prin Moldova: "Elefter. Năpaste grecească și acesta Moldovei, venit în domnia lui Mihai vodă și rădicat la boierie." Degetul care
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
zădărnicii: "Urechi. Din înmulțirea grecilor în țară și din nestatornicia vremurilor, precum cele mai multe familii vechi boierești, au căzut; ba, încă, multe nici nu se pot nimeri în ce opinci s-au mistuit; au căzut și acesta, însă tot ființează între boieri unii din ei." Un veninos compătimitor... Paharnicul Sion își încheie lista, incompletă, cu paharnicul Hristache, neam de Juvara. De la unul la altul circulă, în cuprinsul unei cărți nici subțiri, nici groase, cupe cu spumă de voroavă. Un stil protocolar, fie
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
Paharnicul Sion își încheie lista, incompletă, cu paharnicul Hristache, neam de Juvara. De la unul la altul circulă, în cuprinsul unei cărți nici subțiri, nici groase, cupe cu spumă de voroavă. Un stil protocolar, fie jucat, fie asumat de un mic boier paseist care a preferat memorialisticii pure o astfel de "decontare" cu trecutul, face farmecul istorisirilor tăiate pe fason, metaforice, plastice. Citită astăzi, cînd toate răzbunările ei din vorbe sînt povești, Arhondologia e un roman de forță și vervă, romanul de
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
independente, pe care se laudă că a dus-o tot timpul. Ioanide și Moromete fac parte din aceeași categorie de aristocrați ai spiritului. Sunt - cum ar spune tribunalele sociologice și ideologice mai recente, cărora le-ar putea deveni victime sigure - boieri ai minții, fiecare în mediul său și fiecare cu caracterul său, coruptibil sau nu.
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
cu lapte, care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu am știut nimic de părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era aproape de Nistru. Mătușa Fenea a venit la Buzoiesti; era disperată de soarta fiul ei, vărul nostru, ofițer pe front, care își pierduse un ochi. Unchiul era mobilizat la Câinari ca să asigure transportul armatei. Nici o veste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi cânte până pe-nserat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de Roman, a tradus primul text de propagandă masonică pe aceste meleaguri: Taina Francmasonilor. În }ara Românească, un rol determinant în răspîndirea ideilor liberale l-au avut ziarele aduse de cei care călătoreau în țările vestice ale Europei. Prin intermediul acestora, boierii de la noi s-au familiarizat cu dezbaterile de idei din lumea occidentală, au deprins spritiul critic și spiritul estetic, s-au familiarizat cu noile curente artistice. Ziarele erau în epocă darul cel mai de preț la sosirea cuiva din Occident
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
menționa, cu ocazia creată de Leș belles étrangerčs, operă românească și franceză a scriitorului care și-a trăit în străinătate a doua jumătate a vieții. Prezentarea e utilă chiar dacă ar fi unele observații de făcut pe marginea ,portretului lucid al boierilor de altădată", români, se înțelege, pe care il dresează Petru Dumitriu. Despre Leș belles étrangčres scriu Dominique Rabourdin și Sandrine Fillipetti în Le Magazine littéraire. Informația celui dinții este însă deficitară. Că Eliade, Ionesco ori Cioran ,au rămas interziși în
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
învățau pe copii psaltirea. Influențat de curentele postrevoluționare din Franța, unde fusese de câteva ori, el înființează pe moșia sa din satul Golești Muscel (lângă Pitești) o școală gratuită pentru oricine voia să se înscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori și chiar de robi. Deschiderea școlii a avut loc la 1 mai 1826 și aici se învăța româna, italiana, germana, latina, greaca și alte materii. Elevii trăiau într-un internat sub supravegherea profesorilor lor. La sfârșitul primului an de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
bătrânei tovarășe a mazilului parcă plutește ceva din blândețea cerurilor Moldovei... (p. 54). Călătorul a mai întâlnit, totuși, și alte tipuri de bun moldovean. Drept buni moldoveni el îi socoate, în genere, pe cei din pătura neamurilor, adică pe micii boieri și pe țăranii liberi, adică pe mazili și pe răzeși, care se delimitau de cei aflați mai jos de ei și nu înțelegeau să aibă nimic comun cu țărănimea. O surpriză a însemnat pentru el atunci când, la Căprești, a dat
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
din stepe depărtate, nemărginite. Erau rămășițele Rusiei în sufletele flăcăilor Moldovei, erau ultimele răsunete, de o aspră și misterioasă melancolie (p. 19). Despre amintitul turneu al trupei de operetă, la Soroca, i s-a povestit că funcționarii ruși (cinovnicii) și boierii devotați trup și suflet țarului veniseră la spectacole de dragul muzicii, dar populația de la periferie, de la mahala și țăranii din vii și de pe ogoare veniseră ca să asculte vorba moldovenească (p. 21). Și tot la Soroca, invitat într-o familie în curs
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
și sărăcie, n-a mai amintit de impresiile și experiențele din anul 1919. Dimpotrivă, a crezut necesar ca, pe temeiul amintirilor și într-o retorică patriotică, să elogieze sentimentele naționale ale locuitorilor de acolo și inteligența țăranilor și a micilor boieri, acel duh al răzeșilor și mazililor care au fost tăria țării odinioară. încât nu trebuie să ne mire că în 1940, la ruperea Basarabiei și Bucovinei de România - cum s-a exprimat Sadoveanu -, el s-a prăbușit de durere (am
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
când criticul a fost eliminat din învățământ și nu avea alte resurse de trai. Printre documentele istorice rare, dacă nu unicat, se găsesc acte purtând grele sigilii semnate de domni ca Ion Vodă cel Cumplit, Duca Vodă sau de mari boieri, ca Miron Costin. împătimitul colecționar bibliofil achiziționase o altă serie de rarități: Biblia lui Șerban Cantacuzino (1688), Pravila lui Vasile Lupu (1646), Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1683), opere ale lui Dimitrie Cantemir, printre care Descrierea Moldovei (1771) ș.a.
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]