2,653 matches
-
de vitejie și alte poezii, pref. edit., Galați, 1991, Poezii, pref. edit., Galați, 1998; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Galați, 1992; B. P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, pref. edit., Galați, 1992; Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuței, pref. edit., Galați, 1992, Păcat boieresc, pref. edit., Galați, 1993 (în colaborare cu Diana Trandafir); Camil Petrescu, Patul lui Procust, pref. edit., Galați, 1994; Al. Macedonski, Nopțile. Poeme. Rondeluri, pref. edit., București, 1998. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, Definirea unui spirit paradoxal, CNT, 1981, 24; Mihai Dinu
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
TZIGARA-SAMURCAȘ, Alexandru (23.III.1872, București - 1.IV.1952, București), eseist și memorialist. Este fiul Elenei (n. Samurcaș) și al lui Toma Tzigara. Mama era înrudită cu importante familii boierești din Muntenia, între care Kretzulescu și Rallet. Numele Samurcaș va fi adăugat patronimicului în 1899, când tânărul este adoptat de unchiul său, juristul Ioan Al. Samurcaș. Crește în ambianța culturală a familiilor Maiorescu și Kremnitz, care îl introduc și la
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
istoriei. În scurte secvențe intitulate Nacazanie silnim (Certare celor puternici), el evidențiază cauzele răului și condamnă energic despotismul, samavolnicia, încălcarea „legii”, violența, trufia, în care vede principalele motive ale degradării vieții sociale. Principiile morale provin din învățătura creștină, din tradiția boierească (și populară) autohtonă, iar pe cale livrescă din umanitarismul istoriografiei latine și polone, modelul său de atitudine față de trecut, ce trebuie eternizat pentru a instrui generațiile viitoare. Scrierea istoriei se năștea și ca o necesitate de a demonstra cum orice abatere
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
Tudor Vladimirescu, încredințată mai târziu lui Ion Heliade-Rădulescu. La Brașov a făcut parte din Asociația Literară, continuată de la 1827, la București, de Societatea Literară, în care de asemenea era membru. În 1827 traducea Britannicus de Racine, piesă jucată în casele boierești, căci teatrul de la Cișmeaua Roșie nu a putut să se mențină. În 1831 face opoziție Regulamentului Organic, susținând în Obșteasca Adunare dreptul românilor de a-și alcătui singuri legile, ceea ce îi va atrage surghiunirea timp de șase luni la Mățăieni
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
1888 și 1891 era în suita reginei Elisabeta (Carmen Sylva), admiratoare a talentului tinerei literate. Logodna tainică cu prințul moștenitor Ferdinand, ocrotită și încurajată de regina-mamă, dar respinsă categoric de oamenii politici reprezentând rațiunea de stat, nemulțumește deopotrivă marile familii boierești pământene și cercurile Palatului. Printr-o campanie de scandal și intrigi, în 1891, la capătul unui voiaj de penitență în străinătate, unde o însoțea pe regină, e silită să accepte, odată ajunsă la Veneția, soluția exilului. Se stabilește la Paris
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
1819), surprinde perioada de mari tulburări în țara aflată sub conducerea dezbinată a boierilor din „arhondotetrarhie”, care doreau izgonirea clerului grec din țară, dar și sporirea privilegiilor proprii în dauna micilor boieri. Ajuns domn, Alexandru Suțu continuă nedreptățile, vânzând rangurile boierești și cinurile bisericești. Lamentațiile cronicarului nu sunt însă copleșite de pesimism, căci speranța este sugerată alegoric printr-o viziune - o corabie cu steagul Țării Românești înfruntând furtuna - ce conotează salvarea națiunii. În Jalnica cântare a lui Zilot, întru care să
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
culorii, singura notă de pitoresc fiind conținută în termenii regionali aspri, pietroși. Asprimea, brutalitatea ar putea fi arma indispensabilă a supraviețuirii, de aceea oamenii sunt constrânși să zbiere, să suduie, să muște. Sub biciul viscolelor, al arșiței, sub gârbaciul logofeților boierești și sub vâna de bou a jandarmilor, țăranii se nasc maturi, lucizi, îndârjiți. E o atmosferă de coșmar, pictată în tonalități dure, violente, supradimensionând aproape neverosimil, ostentativ, o stare de fapt. Cu unele elemente de monografie etnografică a satului dunărean
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente caracteristică liberalismului economic și politic: proprietatea privată, individul, libera concurență
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a elaborat o lucrare de referință pentru analiza teoretică a modernizării societății românești (1925/1991). Analiza sa ține seama de contextul socioeconomic particular al societății europene și românești de după 1829, care a generat procese fundamentale ale dezvoltării sociale: sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tot din cărămizi romane erau construite clopotnița și chiliile. Astfel de cărămizi de o calitate excepțională, provenind din castru și posibil și din alte edificii romane din zonă, au fost refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe o arie foarte extinsă, de la fântâna Obedeanu din nordul orașului la Podari, în sud, între Jiu la vest și Plaiul Vulcăneștilor la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
să-i dea dreptul de a cere unirea cu Moldova” <ref id="5"> 5 Apud Ibidem, p. 219. </ref>. Activitatea acestui grup patriotic, după cum o atestă și autoritățile țariste, va continua cel puțin un deceniu și jumătate. În fruntea partidei boierești prounioniste se aflau secretarul Adunării Deputaților Nobilimii, Alexandru Cotruță, fratele lui, judecătorul Carol Cotruță, doi frați Casso (fiii lui Ștefan Casso), Ioan și Constantin Cristi, Constantin Cazimir și fiul acestuia. Este limpede că partida națională a boierilor autohtoni a considerat
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Basarabiei. Zemstva gubernială urma să arendeze, pe termen lung și pe un preț aproape simbolic, loturi pe care țăranii erau În stare să le lucreze doar cu propriile mijloace. Fondul urma să fie completat cu terenuri agricole din contul moșiilor boierești, răscumpărate de Banca Țărănească <ref id="30"> 30 Basarabia, nr. 12, 5 iulie 1906</ref>. Aceste cerințe au provocat nemulțumirea moderaților. Documentele de arhivă atestă că sciziunea În cadrul mișcării naționale era artificial stimulată și de administrația locală, care aplica foarte
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
în 1980, cu un fragment din Zilele cele scurte, roman publicat integral în 1988, reprezentând debutul său editorial. Mai colaborează cu proză și articole la „Amfiteatru”, „România literară”, „Steaua” ș.a. Povestea romanescă din Zilele cele scurte, țesută în jurul unei familii boierești, se va continua în Cumpenele (1985). T. este interesat, asemenea multor prozatori din epocă, de enigmele trecutului, de relația, ambiguă și periculoasă, cu prezentul. Se utilizează motivul narațiunii relatate de un bătrân unui tânăr - acesta fiind implicat de cele mai multe ori
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
putem să nu fim de acord cu cele remarcate de sociologul american C. Wright Mills. Autobiografie Sunt născut în satul Boteni din județul Muscel, din părinți muncitori de pământ, ambii analfabeți. Ei au pus porumb în viața lor pe moșii boierești.- Clasele primare le-am făcut în sat, dorința mea cea mare în viață a fost să învăț carte, dar părinții, neavând cu ce mă întreține la școală, m-au dat după vaci, păzind vitele altora, le scuteam de „ierbărit” pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reproducem încă una dintre cele patru A.d.p. ale lui I.C. Autobiografie Sunt născut în satul Boteni - Muscel (1902) din părinți muncitori de pământ. Tata și mama n-au știut carte. Din cauză că nu aveau îndeajuns pământ, puneau porumb pe pământ boieresc (în Valea Bradului, la Niță Popescu). școala primară am făcut-o în sat. De mic copil, mi-a plăcut însă cartea. Numai că părinții mei n-au avut cu ce să mă poarte mai departe în școli. Din această cauză
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comunism în România. Așa ne explicăm de ce în A.d.p. se povestește atâta despre muncă. Nu numai I.C. a muncit din greu, ci și părinții lui au fost „muncitori de pământ, ambii analfabeți”, fiind „nevoiți să puie porumb pe pământ boieresc”. În familie, I. C. vorbea nu despre faptul că părinții lui au fost „țărani săraci”, ci că provine dintr-o familie de moșneni, de oameni liberi. În convorbirea cu Iancu Filipescu (1988, p. 97) spunea: „Sunt născut în satul Boteni
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
POLIZU-MICȘUNEȘTI, Mihail (1842, București - 2.VII.1916, București), autor dramatic. Provine dintr-o familie boierească: mama, Ruxandra, era o Oteteleșanu, iar tatăl, Dumitrache Polizu, era magistrat, membru al Înaltei Curți de Casație. După anii de școală militară petrecuți la Dresda, P. se întoarce acasă în 1868. Îmbrățișând cariera armelor, este trimis la Viena, într-o
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
este baba-țiganca, roabă anonimă și preoteasă pythică demnă de lumea lui Mateiu I. Caragiale. Prin simpatia lui față de omul simplu, față de înțelepciunea populară, P. se situează în sfera unui fel de postpoporanism, având puncte de atingere cu atmosfera din Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu. Cu subiecte venite din lumea orașului, dar întorcându-se mereu la teme sociale ce își află rădăcinile în lumea satului, Dincolo de vis (1946) adună povestiri inegale, într-o tentativă de sondare mai nuanțată în psihologia personajelor. Narațiunile
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
RÂȘCANU, Theodor (4.XI.1888, Iași - 29.VII.1952, Vaslui), prozator, poet și publicist. Este descendentul unei familii boierești cu filiații ilustre: mama, Maria (n. Ghyca), tatăl, August, era fiul postelnicului Toderiță Râșcă din Vaslui. Învață la Iași, în particular clasele I-VI, după care frecventează Liceul Național. Aici, devenit copilul teribil al școlii, scrie versuri înrâurite de muzicalitatea
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
absurdității războiului, dar și al observării valorilor umane, dincolo de granițele etnice. Mobilizat în august 1916, R. ajunge pe front, participând la mai multe operațiuni militare, experiență fructificată în romanele de mai târziu. Publică, de asemenea, nuvele și povestiri, evocând curțile boierești de altădată, proză în care o „fantezie realistă” îmbină pasiunea rememorării cu aceea de genealogist. În 1935 devine membru al Societății Scriitorilor Români. Interesul său pentru publicistică se va menține până în 1944 când, după distrugerea conacului de la Buhăești (Vaslui), scriitorul
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
a Galațiului și a altor orașe dunărene în perioada interbelică, Lumea copilăriei mele (1998) reconstituie nu numai ambianța familială, ci și rafinamentul din mediile orașului de provincie, în care greci și turci aduc, fiecare, amprenta culturii lor. Se profilează case boierești, oameni care poartă haine scumpe croite în străinătate, călătoresc la Bayreuth la festivalul Wagner, au preocupări artistice, aici se organizează prelegeri despre muzică, la care cetățenii participă cu însuflețire. Sunt evocate și obiceiurile tradiționale, și forfota vulgului, cheiul orașului cu
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
ruși. Sunt deplânse abuzurile fanarioților, excesele dregătorilor și spolierile domnilor Constantin Hangerli, Ioan Gheorghe Caragea sau Alecu Suțu, rămași de pomină prin dăjdiile impuse. La sfârșitul cronicii se află un tezaur de date geografice, statistice și economice, preluate din condici boierești. Cronograful are o frază sobră, cam fără relief, cu o sintaxă arhaizantă, în grai muntenesc. Despre aceeași perioadă istorică N. R. scrie în grecește Cronicul de la 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia, lucrare ce vădește poziția autorului, temător de
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
întregul cosmos. Datoria omului este să prezerve puritatea firii, sfințenia ei, să nu o întineze prin păcate necugetate. La imprimarea acestor credințe, la formarea sufletului etnic au contribuit ordinea spirituală moștenită, folclorul („expresie” și „ordine de viață”), Biserica și Curtea boierească, în fine un gen de literatură scrisă, cărțile populare. Cartea lui P. este strigătul de alarmă al unui intelectual neliniștit de rezultatele nefaste ale modernizării, care distruge structurile civilizației sătești tradiționale fără a pune ceva trainic în locul lor, care îl
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
se întâmplă o sumedenie de lucruri. „Vestitorul” este un cioban, alter ego decalat al lui Petrache Lupu, martor al unei teofanii opace, presupus „vestitor” ignorând sensul vestirii („Da’ ce pustia să vestesc?”, se tot întreabă el, nedumerit). Se disting otium-ul boieresc postfanariot, tratat în manieră mateină, și topos-ul complotului ocult, ilustrat de colonelul Vărzaru, întruchipare a „Securității” eterne. Cartea nu are un deznodământ ori o concluzie, pentru că - afirmă autorul - textul e virtual infinit, așa cum și existența e infinită. Al doilea
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
, I.[oan] Gr.[igore] (25.III.1879, București - 1959, București), poet și traducător. Trăgându-se dintr-o familie boierească, P. învață la București, unde face liceul și va absolvi și Facultatea de Drept (1902). În timpul studiilor universitare fondează Societatea Studenților în Drept (al cărei vicepreședinte a fost), precum și publicația bilunară „Gazeta juridică” (1899-1901). Ocupă funcții în administrație (comisar de
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]