935 matches
-
documente. Alături de meșteșugul alimentar și de cel în lemn, meșteșugul textil ocupă un loc deosebit de important în industria Moldovei. Deși folosirea „straielor nemțești” cuprindea în acea epocă un cerc tot mai larg de adepți, ea nu s-a extins în afara boierimii și a burgheziei. Marea majoritate a poporului continua să poarte costumul național-popular, confecționat din pânză de casă sau suman. În regiunile unde creșterea oilor era ocupația principală a locuitorilor sau principala îndeletnicire complementară, aproape fiecare gospodărie își satisfăcea prin mijloace
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mereu mai întinsă a mașinilor câștiga totuși teren în societatea moldovenească. În condițiile, ascensiunii capitalismului în Moldova, cu toată frânarea pe care o exercita modul de producție feudal în cadrul căruia el se dezvolta, în condițiile goanei îndârjite după profit a boierimii și a burgheziei, rezultatele pe care le-a dat mașinismiul în Europa, ideea introducerii și a folosirii mașinilor, ca o cale nouă spre înavuțire și superioară forței fizice, limitate, a omului, nu putea să nu preocupe în cel mai înalt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
statisticile din 1838, 1845, 1851 și 1859, singurele materiale documentare pe baza cărora se poate întreprinde o astfel de operație, au multe lipsuri și imperfecțiuni, iar erorile în alcătuirea lor ating uneori procentajul de 28%. Evaziunea fiscală, poziția refractară a boierimii față de recensăminte, confundarea categoriilor sociale, neînregistrarea consecventă a boierilor, sudiților și a populației de alt rit decât cel ortodox, ridică în fața istoricului mari dificultăți. În ceea ce ne privește, am încercat să împlinim aceste goluri prin folosirea tuturor izvoarelor publicate și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu puteau trece decât jertfind bunurile lor mobile și chiar imobile (plata datoriilor, a birului și a clăcii, constrângerea la vânzare pe prețuri derizorii a „averii”). Numărul cererilor de strămutare în orașe sporea însă într-o astfel de măsură, încât boierimea a încercat, mai întâi, să-și impună punctul de vedere potrivit căruia strămutarea nu putea avea loc în cazul când țăranii nu „ar fi lipsiți de pământ la o moșie”, iar mai târziu a invocat o dispoziție inexistentă care ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din profit revenea celor dintâi și, din acest punct de vedere, ei constituiau o piedică în calea acumulărilor bănești în mâna burgheziei. Ar fi o greșeală să extindem caracterizarea situației economice și sociale a marilor boieri din orașe asupra întregii boierimi, căci marea majoritate a boierimii nu avea comun cu boierii mari decât rangul. Cei mai mulți dintre aceștia din urmă erau și prin concepție, și prin îndeletniciri, burghezi, ca să nu mai vorbim de o mică parte a boierimii, așa-zisă liberală, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și, din acest punct de vedere, ei constituiau o piedică în calea acumulărilor bănești în mâna burgheziei. Ar fi o greșeală să extindem caracterizarea situației economice și sociale a marilor boieri din orașe asupra întregii boierimi, căci marea majoritate a boierimii nu avea comun cu boierii mari decât rangul. Cei mai mulți dintre aceștia din urmă erau și prin concepție, și prin îndeletniciri, burghezi, ca să nu mai vorbim de o mică parte a boierimii, așa-zisă liberală, din care s-au recrutat cadrele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din orașe asupra întregii boierimi, căci marea majoritate a boierimii nu avea comun cu boierii mari decât rangul. Cei mai mulți dintre aceștia din urmă erau și prin concepție, și prin îndeletniciri, burghezi, ca să nu mai vorbim de o mică parte a boierimii, așa-zisă liberală, din care s-au recrutat cadrele conducătoare ale mișcărilor social-politice, cu caracter burghez. Eforia orașului Iași, referindu-se în 1833 la unii negustori, arată că deși primiseră „numiri de boieri... nu se leapădă de cea întâi a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care-1 arbora demonstrativ și de pe urma căruia trăgea foloase; în cele din urmă, el a ajuns însă, ca reprezentant al târgoveților, membru și președinte al eforiei Tg. Ocna. D. Căliman, deși avea în 1846 rang de boier, era librar. Așadar, nici boierimea nu constituia în orașe o pătură socială omogenă. Boierimea mică, și în parte cea mijlocie, se afla, fie și parțial, pe poziții economice și politice burgheze. Și ea forma majoritatea covârșitoare a boierimii. Se cuvine să subliniem că raportul între
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cele din urmă, el a ajuns însă, ca reprezentant al târgoveților, membru și președinte al eforiei Tg. Ocna. D. Căliman, deși avea în 1846 rang de boier, era librar. Așadar, nici boierimea nu constituia în orașe o pătură socială omogenă. Boierimea mică, și în parte cea mijlocie, se afla, fie și parțial, pe poziții economice și politice burgheze. Și ea forma majoritatea covârșitoare a boierimii. Se cuvine să subliniem că raportul între categoriile sociale orășenești existente în acea epocă în principalele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rang de boier, era librar. Așadar, nici boierimea nu constituia în orașe o pătură socială omogenă. Boierimea mică, și în parte cea mijlocie, se afla, fie și parțial, pe poziții economice și politice burgheze. Și ea forma majoritatea covârșitoare a boierimii. Se cuvine să subliniem că raportul între categoriile sociale orășenești existente în acea epocă în principalele orașe, amintite mai sus, nu poate fi extins, cum e și firesc, și asupra celorlalte orașe și târguri. Cu cât funcția economică, productiv-industrială a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
momentul istoric al preluării puterii de stat pe cale revoluționară. Principala particularitate a burgheziei moldovenești în acea epocă rezulta din slabele ei legături cu formele mai evoluate ale industriei și ale capitalului, în legăturile ei de interese cu o parte a boierimii. O astfel de burghezie nu era și n-a fost capabilă să provoace o ruptură hotărâtă cu regimul feudal. Când spunem formele mai evoluate ale industriei, nu ne referim la marea industrie mecanizată, a cărei dezvoltare are loc în condițiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale industriei în Moldova, menționate mai sus, insuficiența creditului, preponderența capitalului cămătăresc și a micului negoț au lipsit burghezia din Moldova de o bază materială corespunzătoare menirii sale în acea perioadă. Aceasta explică și alianța ei cu o parte a boierimii și rolul pe care l-a jucat această din urmă pătură socială în evenimentele epocii. Categoria socială a marii burghezii din orașele Moldovei era compusă din câțiva mari bancheri, antreprenori care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din câțiva mari bancheri, antreprenori care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lovitură de stat, prin instituirea domniei ereditare și absolute a Cantemireștilor. Tocmai această clauză îl obligă pe domnitor să prezinte în iunie, boierilor, acel act în mod trunchiat (nu o variantă), pentru a elimina motivele unei eventuale rupturi cu marea boierime. Cneazul Dolgoruki a raportat țarului că a găsit la Iași „între domnitor și boierii săi un mare dezacord și, mai presus de toate, că Înălțimea Voastră a prevăzut urmași (la tron), ceea ce la ei n-a fost”. Neîndoielnic că actul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe domnitor față de ruși, înfățișându-l ca fiind în fond „un turc”. Numește chiar lipsită de temei observația că, „întrucâtva, se poate spune că angajarea în război alături de Rusia i-a fost impusă lui Dimitrie Cantemir de o parte din boierimea din jurul său”. Firește, domnitorul înțelegea să nu scape „frîiele din mînă”, ceea ce explică înlocuirea în funcție a lui Anton Jora cu Ion Neculce. Corespondența între domnitor și țar arată că cel dintâi își îndeplinea scrupulos îndatoririle, pe care singur și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unite ale Moldovei și Țării Românești”, simbolul unității naționale. Care a fost însă reacția românilor față de politica țaristă și desfășurările generale? Majoritatea covârșitoare a populației suferea de pe urma războiului mai mult decât oricând înainte. Grupări fanariote și o mică parte a boierimii autohtone au adoptat, din motive diferite, o conduită filootomană. Cei dintâi își vedeau amenințate privilegiile unui regim pe care-l întruchipau, ceilalți - neîncrezători într-o eliberare fără o servitute cu limite imprevizibile. Fapt este că majoritatea românilor spera în abolirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru ca, în cele din urmă, „să se lase prins” de inamicii Porții. Concomitent, el continua să facă amendă onorabilă la Poartă ca „să se ție [...] cu mâna de amândouă funiile”. Domnitorul urma o cale proprie în interes propriu. Desigur, nici boierimea autohtonă filorusă nu-și ignora interesele de clasă, dimpotrivă, dar ea se socotea singura îndreptățită să facă apel la titlurile continuității și revendicărilor naționale. Într-o filipică antiotomană, intitulată Trâmbița românească (manifest tipărit în 1769 și atribuit lui Enăchiță Văcărescu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
războiului și înainte de începerea propriu-zisă a ostilităților militare, se invoca necesitatea apelului la austrieci, ruși, creștini să ne ajute să ne eliberăm. Apoi, cele două deputății nu puteau pretinde o deplină împuternicire. În Muntenia, o foarte mare parte a marii boierimi fugise în Transilvania, încât cronicarul atribuia Cantacuzinilor un rol exclusiv pentru că „alți boieri ai țării nu s-au arătat cu nici un ajutor către patrida lor, ci au fugit de la țara lor și au mers la țara neamțului [...], și acolo au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu era socotită utilă, iar distanța mare care separa Moldova de granița rusă ar fi împovărat însăși apărarea rusă; pe de altă parte, cedarea Moldovei către Polonia ar fi întărit influența țarinei asupra acesteia din urmă, de vreme ce moldovenii erau ortodocși, boierimea lor avea un statut cu totul deosebit de al șleahtei poloneze și ar fi fost nevoită să apeleze la protecția Rusiei; apoi, la Petersburg se aprecia ca profitabil actul, avându-se în vedere că noua confederație a șleahticilor, stăpână și în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și privilegiile originare; apoi, restituirea terenurilor din jurul raialelor Brăila, Hotin și Bender, modalitatea de plată a haraciului, reprezentanți însărcinați cu afaceri ai domnitorilor la Poartă, care să se bucure de dreptul ginților etc. Unele prevederi ale tratatului contraveneau însă intereselor boierimii române, de pildă, cele privitoare la libertatea locuitorilor de a se desțăra. Clauza venea în întâmpinarea moșierilor din sudul Rusiei, ahtiați după brațe de muncă necesare punerii în valoare a uriașelor suprafețe funciare virgine. Nu intră în obiectul studiului de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
state într-o manieră proprie. Cât de mult dorită era independența reală în Principatele Române și cât de bine era cunoscută această dorință la Petersburg, rezultă fie și numai din faptul că, în noiembrie 1828, [feldmareșalul P. H.] Wittgestein asigura boierimea moldoveană că țarul nu va pune sabia în teacă până ce coreligionarii săi nu vor dobândi neatârnarea. Evident, cercurile politice oficiale europene nu erau însă pregătite pentru însușirea ideii de emancipare națională totală a românilor, dar ea își făcea un loc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost înfățișat diferit. Izvoarele documentare sunt unanime însă în a aprecia că intrarea lui Bem a provocat un puternic șoc autorităților și marilor boieri din Moldova, dar efectul practic scontat nu s-a produs. Lăsând la o parte marea boierime reacționară și autoritățile preocupate de oprirea răspândirii proclamațiilor și liniștirea locuitorilor necesari atunci muncii câmpului, Poujade susținea în august 1849 că proclamația lui Bem în Moldova „n-au produs nici cea mai mică impresie asupra poporului”, în vreme ce Michal Czajkowski nota
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și toată lumea trebui să se ducă la Divan pentru a încuraja membrii lui spre a ține piept” presiunilor exercitate de austrieci în legătură cu cererea bancherului Weickersheim de a i se concesiona dreptul de fondare a unei bănci. Ce-i drept, opoziția boierimii față de concesiunea Weickersheim poate fi explicată mai mult prin lipsa de încredere în posibilitățile acestuia din urmă de a traduce în viață proiectul său, decât prin sentimentele ei patriotice, dar nu-i mai puțin adevărat că ecoul pe care l-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
feudalismului, a raporturilor între clasele sociale, a obligațiilor țărănimii, a fiscalității și instituțiilor medievale, este de o incontestabilă valoare și uimitoare, dacă o raportăm la opera înaintașilor săi și la mijloacele și posibilitățile sale de documentare. Definirea feudalismului românesc, a boierimii, a claselor și categoriilor sociale, în general, dreptul țărănimii de a se elibera prin luptă, abolirea feudalității prin revoluție, relațiile între români și Poartă și lupta pentru unitate și independență națională alcătuiesc coloana vertebrală a operei lui N. Bălcescu. N.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noastră. Firește, nu poate fi vorba că „De atunci, de la Mihai Viteazul, țeara se împărți în două tabere vrăjmașe, având interesuri împotrivite”, cum credea N. Bălcescu, fenomenul fiind legat de nașterea raporturilor feudale; totuși, marele istoric muntean a văzut în boierime pe adevăratul autor al Legăturii, surprinzând interesele acesteia și urmările actului: subjugarea crescândă a țărănimii și slăbirea forței de apărare a patriei. Cele două studii consacrate puterii armate a Țării Românești și a Moldovei, apărute în 1844, și, respectiv, 1846
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]