856 matches
-
niciodată nimic. Doar m-a lăsat să fug tocmai ca să mă Împiedice să-ți spun... așa cum te-am amenințat... Anna te vrea așa cum ești. — E chiar atît de groaznic trecutul meu? Întrebă Rowe cu teamă, dar și cu o curiozitate bolnăvicioasă. Digby Îi șoptea la ureche: „E momentul să devii om Întreg!“ Dar Anna Îl sfătuise să fie prudent. Rowe simțea că se află la o răscruce a vieții sale: i se ofereau anii săi pierduți, experiență adunată În douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pe Annick. După scurta lor Întâlnire din vara lui 1974, n-o mai văzuse. Se urâțise și mai mult, acum era aproape obeză. Ochelarii pătrați cu ramă neagră și lentile groase Îi micșorau și mai mult ochii căprui, subliniau albeața bolnăvicioasă a pielii. Băură o cafea Împreună, fu un moment destul de penibil. Era, și ea, studentă În Litere, la Sorbona; locuia chiar În vecinătate, Într-o cameră cu ferestre spre bulevardul Saint-Michel. Plecând, Îi lăsă numărul de telefon. În săptămânile următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
nu eram singurii prizonieri de-acolo. Camera noastră era doar una dintre cele câteva Încăperi identice situate la marginea unui coridor care se răsucea plictisit În jurul unei săli de formă pătrată, unde se aflau dușurile. Peste tot domnea aceeași obsesie bolnăvicioasă pentru simetrie, un amestec Între geometrie și neorânduială pe care-l regăsești În tablourile electrice și pe care-l vezi după decolare, când privești spre orașul de dedesubt, ori când pătrunzi În intimitatea unui aparat de radio. În cameră exista
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
repede. Serioasă, harnică. Zile în șir în bibliotecă sau zăvorâtă în galerii. N-o mai interesa nimic altceva. Atunci mi-a vorbit o colegă despre ea. Se împrieteniseră. Spunea că e de o blândețe copilăroasă. Garanta pentru cinstea ei, aproape bolnăvicioasă. Retrasă, modestă, mută, cu nervii fărâmați. Susținea că posedă o grozavă intuiție artistică. Dar talentul cred că n-a fost decât modest, fără anvergură... Neagu mă plictisește, vorbește prea mult, cum i se întâmplă când se amețește și nu mai
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
întorsese din concediu, gata de treabă. Revenise din concediu și tovarășul Manole, se pregătește tovarășul Caropol, Șeful, cu turturica geloasă, tovarășa Gina, peste câteva zile se întorc și Mehmed și bonomul Mișu Varlam, curând vor pleca Nalbandu, molia, bătrânul burlac bolnăvicios, și Lucian Vornicu și doamna Mitulescu știe tot scrie tot tace tot. Neclintit, doar ziarul, pe toate birourile : „Întărirea disciplinei... formarea omului nou... adeziunea unanimă la politica internă și externă“... „Dă-ți seama, la divorț, judecătorul și toți ăia, procuror
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sîngele se Închega repede. Cămașa zdrențuită a bărbatului fusese sfîșiată, iar pieptul vînjos i se bomba cuprins de aceeași Încremenire de nepătruns. Nici o mișcare nu arăta că Încă mai respiră: zăcea acolo cioplit parcă În piatră, o ușoară roșeață ștearsă, bolnăvicioasă Îi ardea Încă pe fața mare și butucănoasă, iar mîinile și le ținea Încleștate pe lîngă trup. Pălăria veche Îi căzuse lăsîndu-i capul descoperit. Capul acesta chel, Încadrat de ambele părți de cîteva fire de păr, adăuga parcă o ultimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe care-l vezi de o mie de ori Într-o zi pe străzile orașului și pe care nu ți-l amintești mai tîrziu. Acest chip, care, Într-adevăr, chiar și atunci cînd era În viață, purta o culoare gălbejită, bolnăvicioasă pe obrajii fleșcăiți, ușor buhăiți, avea uscăciunea tipic irlandeză - a irlandezului de la oraș -, buzele subțiri, supte, ușor lăsate În jos, arborînd o expresie de degajară ascunsă, de umor corupt și tainic. Chipul acela era În același timp mohorît, jenat, irascibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu domnu' Grogan - rostește glasul mieros - intrați oricînd poftiți. Cine s-a pus bine cu domnu’ Grogan e-n regulă, continuă glasul cu amabilitate servilă. Știți foarte bine cum stau lucrurile - șoptește el, atingîndu-ți brațul pe furiș cu degetele sale bolnăvicioase. N-am vrut să vă supăr... dar slujba Îmi cere să fiu prudent. Într-adevăr, acesta este glasul, acesta este omul, la fel de neîndoielnic ca și cum gura Încremenită s-ar fi mișcat, limba Înțepenită ni s-ar fi adresat cu aceste vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
așteptare și zeci de căruțe care au trecut pe lângă noi fără să ne bage în seamă, Sabina s-a schimbat după un tufiș în niște colanți roșii, iar eu mi-am scos ochelarii de soare și am luat un aer bolnăvicios. Așa am reușit să păcălim un țăran tras de o gloabă pistruiată. Ne-am aruncat gențile peste pieile de oaie pe care nu reușise să le vândă și ne-am aburcat: eu în spate, ea în față, pe capră, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din calitățile unui ardelean. Ardelenii sunt, în genere, buni gospodari, realiști, pragmatici. Eu sunt tot ce poate fi mai străin acestor însușiri. Gospodar nul, romantic vulnerabil, introvertit înclinat să-și viseze viața, în loc s-o trăiască, sentimental cu o sensibilitate bolnăvicioasă, care ajunge ușor jucăria susceptibilităților sale, cam așa arată ce e sub mască. Dar nu sunt sigur nici că mă cunosc, măcar eu, îndeajuns. De ce mă obsedează oare deșerturile? Doar fiindcă singurătatea a făcut parte mereu din destinul meu? Nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în urma unei crize de astm, Julius ține o găleată cu apă în bibliotecă, pentru a se spăla pe mâini după ce pune în ordine cărțile îmbîcsite de praf. Pentru dezlegarea misterului acestui praf ciudat, care dă aproape tuturor lucrurilor o paloare bolnăvicioasă, s-au format nenumărate expediții. Cei mai buni specialiști în mineralogie, în meteorologie, în știința solurilor, s-au dus, vară de vară, cât au putut de departe, spre miazăzi, în speranța că vor găsi deșertul de unde se presupune că ar
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
trebuie să consimt că liniștea cu care vorbește Marc Aureliu despre moarte mi se pare de neînțeles. Aproape inumană. De altfel, stoicii mi-au stârnit, mai degrabă, nedumeriri. De ce să ții, oare, să dormi ca tânărul Marc Aureliu, plăpând și bolnăvicios, pe pământul gol? Pentru mine, asceza nu e o virtute. Dumnezeu ne-a lăsat darurile vieții ca să ne bucurăm de ele, nu ca să le disprețuim. Asceza neagă viața. Și poate nu greșesc văzând în disperare și chiar în sinucidere, de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
zi, "unchiul George" i-a cerut, enervat, domnului Ioniță să mă ducă la un cizmar care să-mi scoată blacheurile). N-aveam ghiozdan, îmi purtam cărțile și caietele sub braț și, pe deasupra, cu o susceptibilitate excesivă, foarte aproape de limita ei bolnăvicioasă, nu eram pregătit să intru în relații normale cu noii mei colegi. 56. Bursa de la "Spiru Haret" era foarte generoasă. Ea îmi asigura posibilitatea de a învăța la un liceu de elită, de "cinci stele", într-un mediu select, ceea ce
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Care cameră era? — E la capătul coridorului. Cea în care stă tânărul Roderick. O luă la fugă pe coridor și se duse după Phoebe, știind că ea avea singura cheie. Dar nu mai era în pat. Cuprins de o neliniște bolnăvicioasă, Michael se întoarse și o găsi stând în ușă în spatele lui, cu o expresie stranie pe față. — Repede, spuse el. Trebuie să intrăm în camera lui Roddy. — Prea târziu. Tocmai vin de acolo. Îi tremura glasul. Vino să vezi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
vă rog, sunteți soțul doamnei Garofița Mihai, nu-i așa? ─ Hmm... mmmh... Da, eu sunt. Soțul. Spuneți-ne, veți încerca să păstrați acest copil? Noi am avut o fată, hăt, în tinerețe... Săraca, s-o prăpădit de mititică, o fo’ bolnăvicioasă, știți, nici n-o putut umbla. Nevastă-mea, vai de ea, cât o mai plâns! Da’ am plâns și eu, ce mai... Domnule Mihai, haideți totuși să revenim la copilul acesta. Credeți că cei de la ocrotirea copilului vă vor încredința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
muzicant să-l Învețe să cînte din liră. „De ce, Îl Întreabă muzicantul, de vreme ce tot ai să mori?” „Ca să știu să cînt Înainte de a muri”, Îi răspunde Socrate. Cum probabil i s-a-ntîmplat și lui Mihăiță, chiar dacă nu ni se arată. * Legături bolnăvicioase nu este nici bolnăvicios nici film, ci o telenovelă În pîntecul căreia s-a Înfipt o altă telenovelă, ce s-a vrut cu șocantă, cu lesbiene. M-am uitat la compoziție deoarece scenariul era semnat de Cecilia Ștefănescu, așadar m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să cînte din liră. „De ce, Îl Întreabă muzicantul, de vreme ce tot ai să mori?” „Ca să știu să cînt Înainte de a muri”, Îi răspunde Socrate. Cum probabil i s-a-ntîmplat și lui Mihăiță, chiar dacă nu ni se arată. * Legături bolnăvicioase nu este nici bolnăvicios nici film, ci o telenovelă În pîntecul căreia s-a Înfipt o altă telenovelă, ce s-a vrut cu șocantă, cu lesbiene. M-am uitat la compoziție deoarece scenariul era semnat de Cecilia Ștefănescu, așadar m-am gîndit că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cât mai indiferent.) Când coboram scările, o întîlnii pe Maitreyi ieșind din bibliotecă. ― Nu știam că ești poetă, vorbii cu un ton pe care îi voiam ironic. Se roși și se rezemă de zid. Începea să mă supere sensibilitatea aceasta bolnăvicioasă. ― La urma urmelor, nu e nimic rău dacă scrii versuri, adăogai. Totul e să le scrii frumoase. ― De unde știți că nu sunt frumoase? mă întrebă jucîndu-se cu volumul pe care îl adusese din bibliotecă. ― Nu mă îndoiesc. Mă întrebam numai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
că ar fugi chiar în acea noapte, fără leafă? Îmi închipuiam lucruri cu desăvârșire absurde și sufeream cumplit, căci imaginația nu mă cruța o clipă, ci îmi filma cele mai chinuitoare amănunte. Eram incapabil să mă smulg dân această durere bolnăvicioasă de a vedea pe Maitreyi în brațele altora. M-am întors în odaia mea abătut de moarte și, în timpul mesei, mi-am ferit picioarele, ascunzîndu-le sub scaun. Am pus bara de lemn la ușă când m-am culcat, hotărât să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
minte bilețelul pe care îl scrisese la secție și adăugă încă o victimă, lângă celelalte - Vecinul Scriitorului. Puzzle, puzzle, puzzle, mormăi și schimbă viteza, urăsc genul acesta de experiențe, trebuie să pui bucată cu bucată, ca un tâmpit cu răbdare bolnăvicioasă, unii ar spune că tocmai asta trebuie să facă un detectiv, să pună bucăți lângă bucăți, pentru a forma imaginea de final, ei, pe dracu`, care detectiv nu ar dori ca toate cazurile sale să se rezolve de la sine, iar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Lucia există și nu este doar rodul imaginației sale. Normal că Lucia există, nu contest, chiar am insistat asupra acestui aspect, însă nu face parte din viața ta, așa cum îți imaginezi de ceva vreme, trăind într-o nefericită lume imaginară, bolnăvicioasă, de altfel. Iepurele nostru, doamnelor și domnilor, va ieși din casă și va merge direct la supermarket. Acolo va intra și va striga din toți rărunchii numele Luciei, motiv pentru care anticipăm și transmitem că se va face de râs
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
scurma necontenit În conștiința sa o îndemna să-i cunoască viața Inei în toate amănuntele ei. Când se ivea câte o ocazie, mai strecura câte o picătură de otravă. Este știut că picătură cu picătură, se umple paharul. O curiozitate bolnăvicioasă îi tulbura multe clipe ale vieții. Ținând să fie cât mai firească în întregul ei comportament, era interesată de tot ce ținea de Ina și o iscodea cu o discreție bine simulată, chiar și despre unele intimități conjugale. Olga era
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și restul lumii un gard înalt, un fel de graniță, pentru a mă apăra de eventualele vânturi rebele. Dar acum, fiindcă tot m-ai făcut curioasă, desfiră-ți toată povestea, deși să-ți spun sincer, n-am înțeles niciodată curiozitatea bolnăvicioasă a unora de a se uita până și în cafeaua pe care o bei dimineața. Bănuiesc că este o istorioară nostimă, nu!? - Am ținut, sinceră să fiu, să ți-o spun, ca o avertizare, dar uite că acum, deja îmi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
făcea ca Întreaga cameră să pută ca o cameră de cămin studențesc, după care s‑a Îndreptat direct spre pat, unde cea mai bună prietenă a mea era lungită pe‑o parte, cu spatele la mine, goală pușcă. Un tip cu aspect bolnăvicios, cu buza de sus transpirată și părul slinos, se amalgamase În cearșafurile ei: zecile de tatuaje Înspăimântătoare care se Întindeau și se Învârtejeau pe tot corpul Îi ofereau un camuflaj perfect pe plapuma ei verde cu bleu. Avea un belciug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
sălbatică; se bat bestial, lovindu-se până la mutilare. Martin Eden Își rupe mâna și, deși aceasta Îi flutură ca o cârpă, nu contenește să izbească, să lovească În neștire În adversar, până când iese victorios. Am reținut acea stare de bucurie bolnăvicioasă de după victorie, când acesta nu realizează altceva decât faptul că fusese Învingător, că devenise matur, că trecuse proba. Acum se simțea Întreg, se simțea puternic, Își Învinsese timiditatea și toate complexele de adolescent; victoria aceasta era mai mult o victorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]