1,431 matches
-
optat pentru cele textile, pe motiv că gropile de gunoi gemeau deja de materiale non-biodegradabile. Ruby era, totuși, sigură că ele ar fi fost mult mai puțin dornice să predice integritatea morală dacă nu și-ar fi permis să angajeze bone care să curețe căcățelul bebelușilor de pe scutecele textile oh-atât-de-nepoluantele și de bune pentru mediul Înconjurător. Când Întrunirea a luat sfârșit, Ruby le-a invitat pe viitoarele mămici să-și arunce privirea peste rafturile cu haine pentru bebeluși și gravide. Hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
În subconștient mă simt amenințată de femei frumoase, de mare succes. Oh, și mai e ceva. —Ce? — Păi, la un moment dat a plecat din sală ca să răspundă la telefon. Judecând după conversație, trebuie să fi fost un apel de la bona care are grijă de fetița sa. Claudia a bruscat-o serios pe săraca fată. Nu mi-ar plăcea deloc să lucrez pentru ea. N-am auzit toată conversația pentru că fugise pe coridor, dar am impresia că Claudia nu e extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
deloc să lucrez pentru ea. N-am auzit toată conversația pentru că fugise pe coridor, dar am impresia că Claudia nu e extrem de preocupată de fiica sa. Ruby i-a povestit mamei sale conversația pe care Claudia a avut-o cu bona În ziua În care a venit la Les Sprogs. — Am rămas cu impresia că Claudia nu e chiar cea mai bună mamă din lume. Dar n-ai zice-o niciodată, zise Ronnie, dacă ai judeca după interviurile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
a deschis și o fetiță de vreo trei ani - probabil Avocado - a sărit din mașină, a fugit spre Claudia și s-a aruncat la ea. Claudia s-a strâmbat, a apucat zdravăn copilul de Încheieturi și s-a Întors spre bona care o urmase pe Avocado afară din mașină. —Marta, acești pantaloni pentru gravide sunt un unicat de la Donna. Nu ți-am spus să nu o lași pe Avocado să se apropie de mine când are mâinile mânjite cu ciocolată? Dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
observat-o sau s-a prefăcut că nu o observă. —Zâmbește, scumpo, gânguri spre Avocado, zâmbește. Când micuța a devenit timidă și, În loc să zâmbească, și-a Îngropat fața În umărul mamei sale, expresia Claudiei a Împietrit. A plasat imediat copilul bonei. În timp ce Avocado era Îngrămădită iar În mașină, zâmbetul Claudiei a revenit și actrița În Început să-și fluture părul și să pozeze pentru fotografi. Ruby și mama sa au schimbat priviri Îngrijorate și tulburate. Amândouă erau aproape de a izbucni În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
implică o surpriză și acest lucru implică existența raporturilor: a) cauze mici/efecte mari (un accident aviatic devine fapt divers dacă el a fost provocat de impactul cu o cioară). b) cauzalitate provocată/cauzalitate așteptată (un copil care dispare cu bona sa te duce cu gândul la o crimă sau la o răpire). Logica faptului divers intervine atunci când aflăm că este vorba de o înscenare, de o răfuială între soți. Înșelată, așteptarea noastră generează faptul divers. Nu este important faptul în
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
afirmație nefiind supusă unui demers critic în prima etapă. În acest fel se dezvoltă o atmosferă constructivă, fiecare idee primind maximum de atenție, deoarece de la o explicație a fenomenului aparent greșită, prin contagiune, se pot propune soluții originale. Edward de Bono (1990) consideră chiar că oamenii nu pot gândi creativ decât în grupuri; în această perspectivă, părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include astfel într-un fel de lanț de reacții
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de joc de rol pune participanții în ipostaza de a se convinge și chiar a exersa o asemenea situație problematică și complexă. 13.2.3.7. Jocul strategiilor de gândiretc "13.2.3.7. Jocul strategiilor de gândire" Edward de Bono, promotorul gândirii laterale, a inventat un joc de rol intitulat „Cele șase pălării gânditoare” (Six Thinking Hats method). Pentru a putea înțelege în profunzime acest joc, să amintim câteva dintre ipotezele emise de autor descriind gândirea laterală prin comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Gândirea verticală este secvențială, gândirea laterală poate face salturi ș...ț Gândirea verticală urmează cele mai plauzibile căi, gândirea laterală, pe cele mai puțin probabile ș...ț Gândirea verticală este un proces finit, gândirea laterală este unul probabilistic etc. (De Bono, 2003, pp. 35-40). Jocul strategiilor de gândire se bazează pe șase astfel de modele și contribuie la încurajarea unui spectru complet de gândire. Pentru aceasta, există șase „pălării” metaforice pe care cursantul le poate purta, indicând, prin aceasta, ce fel
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi pusă pe cap și poate fi scoasă de pe cap (ideea este de a nu trimite spre stereotipii; cineva va avea un mod de manifestare, dar acest mod este dat de rolul jucat, și nu de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile trăiri, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
21st Century, Routledge, Londra. Dawson, R., (2006) Secretele persuasiunii, Editura Polirom, Iași. De Lasus, R. (2005), Programarea neuro-lingvistică și arta comunicării, Editura Teora, București. De Visscher, P.; Neculau, A. (coord.) (2001), Dinamica grupurilor - texte de bază, Editura Polirom, Iași. De Bono, E. (1990), Lateral Thinking, Penguin Books DeBono, E. (2003), Gândirea laterală, Curtea Veche, București. Dempsey, D.; Zimbardo, P. (1978), Psychology & You, Scott, Foresman and Company, Glenview, Illinois. Devis, K. (1981), Human Behavior at Work, McGraw-Hill, Inc., New York. DeVito, J. (1988
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de construcție instituțională și de creare a mecanismelor specifice funcționării pieței libere, având În vedere tranziția României de la economia de tip central planificat la economia de piață. În această perioadă, politica de creditare s-a aflat sub incidența principiului de bona fide, fiind dominată de caracterul administrativ al instrumentelor și mecanismelor de implementare și de dezvoltarea incipientă a pieței monetare, În condițiile unei concurențe scăzute. La Începutul acestei perioade s-au pus bazele construcției instituționale a sistemului financiar românesc bazat pe
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
atât la noile realități de pe plan național cât și internațional cu impact major În politica de creditare la nivel național. Aceste schimbări În politica de creditare au constat, În primul rând, În principiile ce stăteau la baza acesteia. Astfel, principiul bona fide (aplicat În etapa anterioară) În refinanțarea BNR a fost Înlocuit cu principiul garantării creditelor, conform uzanțelor din țările UE, ceea ce a deschis drum operațiunilor de open market, ca pârghie principală de control a lichidității pieței monetare. În al doilea
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
dvs. sau numele unor persoane de la o anumită companie? Dacă nu știți acest lucru, s-ar putea să constatați că informațiile primite nu vă sunt de nici un folos. Întrebați întotdeauna interlocutorul dacă puteți face ceva pentru el. Poate caută o bonă pentru copii sau vrea să cumpere o mașină nouă și dvs. îi puteți fi de ajutor. Stilul dvs. de interconectare este extrem de important. Impresia pe care o lăsați contează foarte mult. Asigurați-vă că arătați profesionist și că vă exprimați
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
fi realizat atât automat cât și manual. Etichetarea manuală se realizează prin selectarea cu mouse left-click direct în fereastra grafică a liniilor care vor fi etichetare. - Posibilitatea de a alege diverse seturi de culoare (colormap) din cele predefinite (hsv, gray, bone, cooper, cool, pink, etcă pentru reprezentarea spectrului hidrodinamic utilizând tehnica de tip gradient plot. În cursul anului 2004, a fost inițiată o a doua temă de cercetare având ca obiect analiza câmpurilor hidrodinamice ale mișcărilor potențiale complexe specifice turbomașinilor, PFSim 2
PFSIM : Simularea numerică a mişcărilor potenţiale by Dănuţ Zahariea () [Corola-publishinghouse/Science/91506_a_93190]
-
motivul pentru care Genette a vorbit despre pseudo-iterativ: naratorul raportează la imperfect scene atât de bine conturate, încât devine de neconceput ca ele să se fi produs de mai multe ori, în special conversațiile lungi între mătușa Léonie și Françoise, bona. Desigur, putem explica un asemenea fenomen axându-ne pe optica realistă tradițională; este ceea ce face P. Guiraud: "Cum este evident că dialogul nu s-a putut repeta sub această formă, rezultă că ceea ce este repetat și obișnuit este acest tip
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
analiza gramaticală. De fapt, aici se regăsesc amestecate elemente pe care le considerăm, de regulă, disjuncte: absența subordonării, caracteristică discursului direct, și pierderea autonomiei deicticelor din discursul citat, caracteristică discursului indirect. Să analizăm acest fragment de Zola, în care Rosalie, bona, i se adresează stăpânei: Totuși, Rosalie se încăpățâna. Când credea că are o idee bună, nu renunța așa de ușor la ea. Doamna greșea socotind că umbra îi făcea rău. Mai curând, doamna se temea să nu deranjeze lumea; dar
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
că există enunțuri interpretabile ca atare într-un context adecvat. De exemplu, prima fraza a Rosaliei ("Doamna greșea socotind că umbra îi făcea rău") ar putea să nu fie un discurs raportat, ci un enunț la timpul trecut în care bona își deapănă amintirile. Totuși, această afirmație trebuie puțin explicată: cu siguranță, nu există o marcă specifică a DIL, există doar stereotipuri care ajută la identificarea lui, mai ales imperfectul și folosirea frazelor juxtapuse, de preferință cele subordonate. În sfârșit, DIL
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sute de modalități prin care este definită creativitatea. În Anexa 1 sunt prezentate o parte din aceste definiții. Nenumăratele denumiri metaforice exprimă concepțiile diverșilor autori asupra creativității: "inteligență fluidă" (R. B. Cattell), "gândire divergentă" (J. Guilford), "gândire laterală" (Edward de Bono), "rezolvare specifică de probleme", "rezolvare de probleme slab structurate" (J. Bruner), "imaginație creatoare" (Th. Ribot), "imaginație constructivă" (A. Osborn), "gândire autonomă" (Fr. Bartleit). Unii autori văd în creativitate, alții , alții . Creativitatea este un concept destul de vag definit. Michel și Bernardette
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prin înlocuirea unor materiale). Gândirea verticală, deoarece respectă regulile logicii formale, nu poate să ajungă decât la un rezultat previzibil, corect și adevărat, dar care este necreativ. Opusă ei, gândirea laterală - al cărui concept a fost dat de Edward de Bono, în anul 1967 - este o manieră neconvențională de rezolvare a problemelor, cu mijloace neconvenționale sau aparent ilogice, în locul abordării logice tradiționale. După opinia lui de Bono a gândi creativ înseamnă a gândi a gândi „pe alături”, adică a te abate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
necreativ. Opusă ei, gândirea laterală - al cărui concept a fost dat de Edward de Bono, în anul 1967 - este o manieră neconvențională de rezolvare a problemelor, cu mijloace neconvenționale sau aparent ilogice, în locul abordării logice tradiționale. După opinia lui de Bono a gândi creativ înseamnă a gândi a gândi „pe alături”, adică a te abate de la rigorile gândirii logice care avansează prin pași secvențiali; mai înseamnă a risca angajându-te pe variante nepromițătoare și a persevera în ciuda incertitudinii succesului. De exemplu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o multitudine de idei sau răspunsuri posibile. În Tabelul 1 sunt prezentate sintetic tipurile de probleme și de gândire. Celelalte sintagme „gândire verticală”, respectiv „gândire laterală” sunt mai puțin folosite, ele provenind de la lucrările de succes ale lui Edward de Bono. Rezolvarea logică este un procedeu de analiză profund și focalizat, menit să identifice aspectele implicate - deci o gândire verticală. Pe de altă parte, rezolvarea imaginativă presupune enunțarea extinsă a multor soluții, incluzându-le pe acele aparent neverosimile, exagerate sau fără
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un suflu nou prin ideile pline de prospețime pe care le emit. Persoana străină domeniului emite o idee prin analogie cu ceva ce cunoaște din propria experiență sau din domeniul său de activitate. Spre exemplu, redăm situația descrisă de De Bono (1968): . [35] Pentru o persoană străină domeniului, performanța creatoare este greu de dobândit în cadrul acelui domeniu. Să nu uităm că faza de elaborare a procesului creator implică multă muncă, care nu se poate realiza decât prin stăpânirea domeniului. Se justifică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un nivel prea mare de cunoștințe nu va acționa în același sens, îngrădind creativitatea? Sau dimpotrivă, există o legătură pozitivă între cunoașterea din domeniu și creativitate? Există părerea că un nivel prea ridicat de cunoaștere poate afecta creativitatea. Eduard De Bono, în 1968, spunea: . La fel afirma A. Koestler, în 1964:. Atunci cum se explică faptul că mari creatori, odată cu stăpânirea temeinică domeniului, și-au sporit exponențial activitatea creatoare? Edison, Freud, Brâncuși, Mozart, și toți marii titani ai creației, au perfecționat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
necesare pentru a gândi original. Rabinow pune pe primul plan importanța cunoașterii domeniului: [35] Așadar, se poate concluziona faptul că reușita în creație este dată de cunoașterea profundă a domeniului ales. Atunci se naște întrebarea: au avut dreptate Eduard De Bono și Arthur Koestler și de partea lor, mulți alți creatologi contemporani când au afirmat că prea multă cunoaștere frânează creativitatea, sau este justă concluzia că stăpânirea domeniului potențează creativitatea? Răspunsul se cere nuanțat. Cunoașterea profundă a domeniului conduce de cele mai multe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]