3,483 matches
-
a realiza conversia electromecanică a energiei (în câmp magnetic) este necesară circulația unui curent reactiv, sau în alți termeni, o putere reactivă (magnetizantă) furnizată mașinii. Practic, această circulație este asigurată de rețeaua trifazată sau de baterii de condensatoare conectate la borne (la generator); -Componenta imaginară a fluxului total reprezentativ statoric sRy este negativă, orientată pe direcția axei (-j), pentru orice valoare (în regimul de motor); Unghiul αs pe care îl face fluxul reprezentativ statoric cu axa imaginară negativă (care coincide cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
administrarea sa prin șoltuzi și p ârgari, componența socială a locuitorilor (târgoveți și oameni săraci) și dreptul de acciză, cu privilegiul de scutire, acordat bârlădenilor, după „legea lor veche”. În secolul al XV‐lea neexistând beton, pentru a se confecționa borne de hotar, iar piatra fiind de ficitară în regiune, hotărnicia se făcea cu menționarea: ”o salcie, 13 movile săpate, 277 7 dumbrăvi, 14 stejari, 5 drumuri, o răspântie, o margine de făget, o margine de pădure, o groapă săpată, o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Daniel, 271 Berthelot, Henri, 141, 149-153, 155, 198 Berușcă, Aurelia, 119 Bigas, Adina, 24 Bodor, András, 71 Bohâlțea, Florica, 71 Boia, Lucian, 28, 76, 77 Boicu, Leonid, 163 Bolintineanu, Dimitrie, 49, 80, 81 Borbély, Ștefan, 35 Borges, Jorge Luis, 17 Borne, Dominique, 109 Borries, Bodo von, 42, 106, 115 Boșcăneanu, Victoriana, 71 Botez, diriginte de școală, 174 Bozgan, Ovidiu, 68, 136 Brâncoveanu, Constantin, 87, 90 Brâncuși, Constantin, 36 Braudel, Fernand, 104, 109 Brătianu, Ion I. C., 139, 146 Brezeanu, Stelian, 68, 71
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai "culturală", care a renunțat la parcursul pur evenimențial, de la un rege la altul și de la o bătălie la alta, conservând totuși o concepție predominant liniară asupra istoriei, exemplar rezumată în acele frize cronologice nelipsite din cărțile școlare. Vezi Dominique Borne, Une discipline d'enseignement, în Jean Claude Ruano-Borbalan (ed.), L'Histoire aujourd'hui, Auxerre, Éditions Sciences Humaines, 1999, p. 402. 292 Pierre Nora, Le retour de l'événement, p. 212. 293 Ibidem, p. 215. 294 Studiul retoricii istoriografice este un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conservatorii au divizat democrația creștină olandeză. De fapt, curentele care divizează democrația creștină exprimă ideologii contrare. Biserica nefiind capabilă de a stabili un cadru politic univoc, credința creștină poate oferi viziuni asupra lumii care se situează la poli opuși. Etienne Borne distinge trei ideologii diferite în sînul catolicismului francez: integrismul, democrația creștină și progresismul de fapt o dreaptă, un centru și o stîngă. Aceste ideologii diferite care pot fi denumite prin diferiți termeni se regăsesc, în grade diferite, în partidele creștin-democrate
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
set high? servants, who seem no less, Which are to France the spies and speculations Intelligent of our state. What hath been seen, Either în snuffs and packings of the Dukes, Or the hard rein which both of them have borne Against the old kind King, or something deeper, Whereof, perchance, these are but furnishingsBut, true it is, from France there comes a power Into this scattered kingdom, who already, Wise în our negligence, have secret feet În some of our
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Messenger.] EDMUND: He hath commission from thy wife and me To hang Cordelia în the prison, and To lay the blame upon her own despair, That she fordid herself. ALBANY: The gods defend her! Bear hîm hence awhile. [Edmund is borne off.] (Intra Kent) O! el e? Timpul nu ne permite o primire Cum cere cuviință. KENT: Am venit Regelui meu să-i spun pe veci o noapte bună; Nu e aici? ALBANY: Ce-i mai de seamă-uitat-am! Edmund, regele unde
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
I have a journey, șir, shortly to go; My master calls me, I must not say no. EDGAR: The weight of this sad time we must obey, Speak what we feel, not what we ought to say. The oldest hath borne most: we that are young Shall never see șo much, nor live șo long. Exeunt, with a dead march. FINIȘ Te rog, desfă ast nastur; mulțumesc, șir. Vedeți? Priviți la ea, priviți buzele ei, Priviți, priviți! (Moare) EDGAR: El leșină
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mai facă mâncare și să-mi spele cămășile, că m-a căutat peste tot. Dă telefoane de la gară, întreabă pe toată lumea... Niciodată nu m-a văzut nimeni, nu m-a găsit nimeni. După trei zile mă regăsesc singur pe borna kilometrică din fața cantonului acesta, cu cartea deschisă în mână. Citesc de fiecare dată o strofă pe care am învățat-o pe de rost... A fost un vis trăit pe-un țărm de mare Un cântec trist adus din alte țări
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pune aici este aceea a fidelității față de credință (dar care credință?) în cadrul acțiunii concrete, unde regăsim dialectica dintre convingere și responsabilitate. Ea obligă la asumarea unei critici pe care istoria o poate aduce definiției "omului creștin-democrat" dată de filosoful Etienne Borne: "Omul creștin-democrat își va ciuli urechile bănuitoare dacă aude spunîndu-se că politica își are propria lege și că pentru a se delimita mai bine de etică face din aceasta, în mod tehnocratic, o știință aplicată, ba mai mult, un fel
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fi creștin în sensul evanghelic al cuvîntului? Nu există cumva o antinomie fundamentală între profesiunea de credință, comportamentul pe care-l presupune aceasta în viața zilnică și cea publică și regulile nemiloase ale rațiunii de stat sau de partid? Etienne Borne se revoltă împotriva faptului că un creștin-democrat poate fi considerat "un moralist care pretinde a fi om politic". Totuși, problema se pune cu acuitate. Ea nu poate fi rezolvată cu ușurință, fiindcă fiecare caz este un caz particular și fiindcă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
lui Luigi Sturzo, "a interpreta valorile religioase și culturale creștine ale societății civile și a le aduce în plan politic, în măsura posibilităților și cu respectarea caracterului democratic al Statului". La această problemă privind raportul dintre credință și acțiune, Etienne Borne răspundea referitor la Robert Schuman: "Politica lui Robert Schuman nu era o politică creștină pentru simplul motiv că o politică creștină nu poate exista. Dar dacă este posibil să acționezi creștinește, printre riscurile și aproximările acțiunii, printr-un anumit număr
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
convingere, mult timp îmbrățișată de foarte puțini, n-ar fi putut să se afirme, să se dezvolte, să se aprofundeze, fără un efort de gîndire și de acțiune care, după Marc Sangnier, este acela al democrației creștine"20, remarca Etienne Borne. Privitor la aceasta, trebuie să amintim că Declarația universală a drepturilor omului din 1948 a fost comentată cu răceală de L'Osservatore Romano. A trebuit mai întîi să apară Pacem in terris (1963) pentru ca acest text să fie aprobat, în ciuda
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din care desprindem Evangheliile și textele sfinte, Sfinții Părinți și învățații Bisericii, magisteriului pontifical, gînditorii și politicienii catolici din secolul al XIX-lea, filozofii secolului XX, cum ar fi Jacques Maritain, Emmanuel Mounier, Maurice Blondel, Henri Bergson, Etienne Gilson, Etienne Borne, Nicolae Berdiaev și mulți alții, experiențele politice, cum ar fi popularismul lui Luigi Sturzo, și aporturile filosofiei protestante, atît de importantă mai ales în domeniul gîndirii economice. La aceste aporturi, adesea contradictorii, dar avînd același model creștin, se adaugă și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
propunea o justificare a unității profunde a persoanei în ființa sa și în acțiune; aceasta este "locul geometric" unde se întîlnesc rațiunea și credința. El ajută astfel la clarificarea termenilor de angajare politică. Filosofia lui Jacques Maritain este, după Etienne Borne, "un umanism filosofic". Ea nu este numai o filosofie academică, ci o gîndire "integrală": o viziune de ansamblu asupra lumii din perspectiva creștinismului, ale cărui actualitate și vitalitate erau demonstrate de Sfîntul Toma de Aquino. El susținea autonomia temporalului în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
funcționa ea la acea vreme în Franța, de către tinerii intelectuali, "nonconformiștii anilor treizeci"7; "acești tineri furioși", cum spunea Denis de Rougemont, criticau valorile dominante, deja zguduite de mutațiile aduse de război, și democrația pervertită de jocurile partidelor. După Etienne Borne, inițiativele care vizau reînnoirea gîndirii politice creștine și "disocierea spiritualului de reacționar" au fost numeroase. În afara grupului de la Meudon din jurul Raisei și al lui Jacques Maritain, și în afara revistei Esprit, este suficient să amintim echipa dominicană de la editura Cerf cu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Georges Bastide, care trata tema morală a persoanei, Paul Ricoeur, care a colaborat cu Mounier la Esprit, Emmanuel Levinas, de inspirație israelită, care se ridica împotriva a tot ceea ce întina ființa umană și pleda pentru toleranță, pluralism și diversitate, Étienne Borne, care asocia la gîndirea sa un angajament militant, au contribuit mult la această aprofundare. Reflecțiile asupra instituțiilor și organizării Statului îi datorează mult lui Maritain. Dintre cele mai importante lucrări ale sale scrise în perioada războiului din Statele Unite trebuie să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pentru el o cerință esențială. În primele luni ale guvernului de la Vichy, atunci cînd Revoluția națională se inspira mai ales din Acțiunea Franceză, dar și din catolicismul social și din personalismul antiliberal, a scos revista Esprit, împotriva părerii lui Étienne Borne. Revista a fost imediat interzisă, iar Mounier arestat la începutul anului 1942, dar episodul demonstrează distanțarea față de context, chiar dacă prima reacție a lui Maritain, Borne și Michelet a fost să zică nu regimului rezultat în urma înfrîngerii în fața nazismului și supus
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din catolicismul social și din personalismul antiliberal, a scos revista Esprit, împotriva părerii lui Étienne Borne. Revista a fost imediat interzisă, iar Mounier arestat la începutul anului 1942, dar episodul demonstrează distanțarea față de context, chiar dacă prima reacție a lui Maritain, Borne și Michelet a fost să zică nu regimului rezultat în urma înfrîngerii în fața nazismului și supus ocupantului nazist. După Eliberare, în numele refuzului anticomunismului, el a încercat un dialog cu comuniștii, fiind însă în același timp suficient de lucid și de ferm
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Tadeusz Mazowiecki, prim-ministru al Poloniei eliberate de totalitarismul comunist, atribuia, în discursul său de învestitură în fața Dietei, sursa de inspirație a acțiunii Solidarității lui Mounier. "Mounier nu credea în nici un partid și poate nici chiar în politică", notează Étienne Borne 12, care este unul dintre cele mai bune exemple de creștin-democrați puternic legați de Mounier și opunîndu-i-se ferm în același timp; "Borne, scria René Rémond, care credea în importanța și în utilitatea medierilor, nu considera ca fiind contrară transcendenței creștinismului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
acțiunii Solidarității lui Mounier. "Mounier nu credea în nici un partid și poate nici chiar în politică", notează Étienne Borne 12, care este unul dintre cele mai bune exemple de creștin-democrați puternic legați de Mounier și opunîndu-i-se ferm în același timp; "Borne, scria René Rémond, care credea în importanța și în utilitatea medierilor, nu considera ca fiind contrară transcendenței creștinismului existența formațiunilor politice ce îi uneau în mod liber pe creștinii care doreau să traducă, fără confesionalism, prin angajamentul personal și prin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
-i directorului de la L'Aube, Paul Archambault, el nega faptul că ar avea un program creștin-democrat afirmînd că vede lucrurile dintr-un punct de vedere "complet diferit". (L'Aube, 25 ianuarie 1934). Încă o dată trebuie să apelăm la blondelianul Étienne Borne pentru a găsi cea mai bună definiție a lui Maritain și ceea ce-i datorează creștin-democrații: "Formula prin care l-aș caracteriza pe Maritain este aceea de filosof creștin al democrației. El a afirmat că democrația cere o doctrină puternică, iar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ale democrației". Întîietatea valorilor în acțiunea politică, demnitatea persoanei, solidarismul, pluralismul, prioritatea bunului comun la nivel național și internațional, perfectibilitatea societății civile (...). Este vorba de un ansamblu de principii care dau o înfățișare deosebită democrației", remarcă Roberto Papini 3. Étienne Borne a descris foarte bine această noțiune de metodă: "Originalitatea filosofică a gîndirii creștin-democrate constă în a căuta corespondențe teoretice și practice între creștinism și democrație; de unde o etică politică conform căreia mutația democratică din sînul societăților ar fi principiul unui
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
formația total germanică" a lui Robert Schuman 17. Aceste idei nu au rezistat nici realității unei familii creștin-democrate în fază embrionară, nici examenului relațiilor dintre Sacerdoțiu și Imperiu. La puțin timp după moartea lui De Gasperi (19 august 1954), Étienne Borne a răspuns cu asprime la omagiul omului de Stat italian dispărut: "Trinitatea Adenauer, Schuman, De Gasperi, toți trei la putere în același timp, toți trei creștin-democrați, au făcut să se protesteze împotriva Internaționalei negre, o fabulație ridicolă; dar se mai
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
trebuia scăpată. Este una din cheile care ne permit să analizăm formidabila pătrundere în planul instituțional al Europei. În 1950, partidele creștin- democrate au putut să se afirme ca partide europene prin excelență: "Noi sîntem partidul Europei", exclama filosoful Étienne Borne la Congresul MRP-ului de la Lille în 1954, iar Jean Lecanuet se însărcinase cu raportul asupra Europei: "Pacea trece prin voința francezilor de a construi Europa", spunea el. În fiecare țară, tema europeană devenise o temă majoră în presa internă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]