885 matches
-
unor obiecte provenite din campaniile arheologice sau prin recuperări efectuate în siturile unor lăcașuri de cult. Ideea a prins contur mai ales în Moldova și Țara Românească într-o perioadă de maximă dezvoltare a artelor și arhitecturii, odată cu apariția stilului brîncovenesc. În Transilvania, ca urmare a influențelor venite din vestul continentului, se conturează ideea dezvoltării unor colecții în scop educativ pe langă marile colegii din Sibiu (1446), Târgu Mureș (1708), sau cazul colecției baronului Samuel von Brukenthal guvernator al provinciei la
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
II-a 1 apr.). În ianuarie are concediu medical. La 5 octombrie se căsătorește fiul său, Constantin. În Convorbiri literare din 1 noiembrie, publică Popa Duhu, iar în Contemporanul, 1 decembrie, Versuri populare culese la București, în timpul internării în Spitalul Brâncovenesc. În volumul Rumànische Märchen, antologie de Mite Kremnitz, apar și poveștile Punguța cu doi bani, Ivan Turbincă și Fata babei și fata moșneagului, în traducerea germană a acesteia. 1882. partea a III-a din Amintiri din copilărie apare la 1
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
rezultate parțiale căci, datorită crizei, numai Casa Asigurărilor Sociale a contribuit cu o oarecare sumă. Comisia instituită era formată, pe lângă ministrul și secretarul general al Ministerului Sănătății, din profesorul I. Bălăcescu,directorul Casei Muncii C.F.R., inginer Roll, din partea Eforiei Așezămintelor Brâncovenești, M. Botez, senator, precum și directorii din minister, Gr. Kessim, directorul direcției spitalelor, dr. E. Răsmeriță, directorul general al Fondului Sanitar, dr. O. Pușcariu, directorul general al Sănătății și dr. Traian Nasta, de asemenea o autoritate în domeniul organizării asistenței chirurgicale
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chemați urgent la un consult de către chirurgul de gardă al spitalului. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Iacobovici și-a format echipa sprijinindu-se pe cea mai mare parte a colaboratorilor săi de la Clinica de chirurgie și ortopedie a Spitalului Brîncovenesc dar chemând în colaborare și alți tineri chirurgi sau personalități deja afirmate ale medicinei bucureștene. Aici au făcut gărzi sau au lucrat perioade mai scurte, în dorința de a sprijini activitatea spitalului și de a se perfecționa ca chirurgi, mulți
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
al chirurgiei românești, profesorul Iacobovici, să sporească până la limită, eforturile sale și să participe, pe lângă funcția ce o avea de director medical al Spitalului de Urgență - și în primul rând ca șef al Clinicii de chirurgie și ortopedie de la Spitalul Brâncovenesc, să participe, ca membru și în Comitetul Societății „Salvarea”. Se constituie astfel primul sistem original românesc, de organizare și acțiune unitară al asistenței chirurgicale de urgență în București. Datele - de care dispunem, mărturisesc vârful de reușită și afirmare a acestui
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca urmare a sprijinului maestrului său, să poată face un număr însemnat de intervenții din cele mai diverse domenii ale chirurgiei de urgență. În perioada anilor 1908-1913 a funcționat ca medic chirurg, șef al serviciului de consultații din policlinica Așezămintelor Brâncovenești, iar între anii 1913-1923 ca medic primar chirurg la serviciul din Spitalul Brâncovenesc. În activitatea sa socială s-a alăturat acelor care căutau forme și soluții sociale de sprijin a lucrătorilor din întreprinderi, asigurările sociale - considera el - fiind instituția medicală
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
intervenții din cele mai diverse domenii ale chirurgiei de urgență. În perioada anilor 1908-1913 a funcționat ca medic chirurg, șef al serviciului de consultații din policlinica Așezămintelor Brâncovenești, iar între anii 1913-1923 ca medic primar chirurg la serviciul din Spitalul Brâncovenesc. În activitatea sa socială s-a alăturat acelor care căutau forme și soluții sociale de sprijin a lucrătorilor din întreprinderi, asigurările sociale - considera el - fiind instituția medicală care, ar putea veni în sprijinul celor fără suficiente mijloace materiale în a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
să se introducă în învățământul medical noțiunile necesare „urgenței”. Dar o realizare concretă, efectivă, constatăm a se va înfiripa ceva mai târziu. În raportul - anual (iulie 1943) trimis Decanului Facultății de Medicină, Directorul Clinicii de chirurgie și ortopedie de la Spitalul Brâncovenesc, dr. Iacob Iacobovici scria: „Cursurile au fost organizate ca și în anii precedenți. Studenții au fost obligați să vină la ora 8 dimineața și au fost împărțiți în serii de câte 20 și lucrau la patul bolnavilor, sub conducerea asistenților
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
învățământul pediatric are un destin nefericit, după pensionarea pentru limită de vârstă în anul 1938 a profesorului Ion Bălăcescu. Din motive financiare, de economie bugetară, clinica de la Spitalul de Copii se contopește cu clinica a 2-a chirurgicală de la Spitalul Brâncovenesc. Timp de patru ani profesorul Iacobovici va conduce și clinica de la Spitalul de copii, venind de trei ori pe săptămână pentru cursuri, demonstrații operatorii și îngrijirea micilor pacienți. Profesorul Iacobovici era ajutat aici de o personalitate statornică și de mare
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Floreasca ci și în întreg învățământul medical bucureștean. Am avut șansa să-l întâlnim pe profesorul Dumitru Dobrescu care, amintindu-și activitatea sa de intern, ne-a mărturisit:„Am făcut internatul în farmacie în două unități sanitare de prestigiu: Spitalul Brâncovenesc și Spitalul Floreasca. Primul stagiu l-am făcut la Brâncovenesc iar la prima rotație am ales Spitalul de Urgență Floreasca. Am fost cazat excepțional, în „Aripa nouă” dată în funcțiune cu puțin timp înainte. După un timp am fost mutați
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
șansa să-l întâlnim pe profesorul Dumitru Dobrescu care, amintindu-și activitatea sa de intern, ne-a mărturisit:„Am făcut internatul în farmacie în două unități sanitare de prestigiu: Spitalul Brâncovenesc și Spitalul Floreasca. Primul stagiu l-am făcut la Brâncovenesc iar la prima rotație am ales Spitalul de Urgență Floreasca. Am fost cazat excepțional, în „Aripa nouă” dată în funcțiune cu puțin timp înainte. După un timp am fost mutați în clădirea veche și aici am avut coleg pe dr.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
excepțional, în „Aripa nouă” dată în funcțiune cu puțin timp înainte. După un timp am fost mutați în clădirea veche și aici am avut coleg pe dr. Litarcek. O muncă epuizantă dar de mare folos. Îmi amintesc că la spitalul Brâncovenesc, funcționa la consultațiile policlinice ale spitalului două cabinete (cu activitate permanentă) de chirurgie de urgență. Aici veneau multe urgențe, accidentați, traumatizați, răniți în tâlhării, multe intoxicații. Aici la aceste cabinete, se practica propriu zis o chirurgie de urgență; în acest
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mână anestezie tronculară. Și lucram foarte bine pe mână cu o astfel de anestezie. În ultimele trei luni de internat m-a luat la el profesorul Alexandru Rădulescu, cel care fusese adus de la Cluj și i s-a încredințat, la Brâncovenesc, Clinica de ortopedie. Internatul a fost și rămâne o școală eficientă de formare profesională în medicină”. Perioada aceasta istorică, a anilor 1945-1989, cu toate neajunsurile, neîmplinirile, stagnările ei sociale, cuprinde o imensă și bogată experiență de gândire și practică medicală
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
al asistenței chirurgicale, învățământului și cercetării științifice de profil. Elev al Institutului Medico-Militar și absolvent al Facultății de Medicină din București, dr. Țurai își va asigura o temeinică pregătire chirurgicală, mai ales la Școala chirurgicală a profesorului Iacobovici, de la Spitalul Brâncovenesc (unde a fost extern și intern) dar și o solidă instrucție anatomică la Școala prof. Rainer, unde a lucrat în paralel cu activitatea clinică timp de 6 ani ca asistent de anatomie. Se instruiește, de asemenea, ca medic secundar la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
acordat atenție - în primele decenii după Primul Război Mondial fiziopatologiei arsurilor. Ei au fundamentat concepția după care, la pacientul ars trebuie să devină dominant tratamentul general de reechilibrare hidroelectrolitică. Iacob Iacobovici a organizat, în Clinica sa de Chirurgie de la Spitalul Brâncovenesc (1933), un sector distinct de tratament al bolnavilor arși. De asemenea, în volumul I al Chirurgiei semiotice, clinice și terapeutice apărut în 1941, sub conducerea profesorului Iacob Iacobovici este inclus un capitol distinct consacrat arsurilor, apreciat ca fiind întocmit cu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Ioan Gură de Aur sub titlul ,,Mărgăritarele’’. Dar voievodul martir rămâne scris În cartea vieții nu prin iscusința sa diplomatică, ci prin evlavia și credința sa nezdruncinată, exprimată și prin numeroasele ctitorii, adevărate opere de artă. Punctul culminant al artei brâncovenești Îl constituie sculptura În piatră, iar noutatea constă În varietatea motivelor ornamentale, vegetale și florale, influență a Renașterii și barocului. Pridvoarele bisericilor din epocile anterioare sunt transformate și Înfrumusețate de stilul brâncovenesc cu coloane de piatră, unele sculptate În torsadă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
adevărate opere de artă. Punctul culminant al artei brâncovenești Îl constituie sculptura În piatră, iar noutatea constă În varietatea motivelor ornamentale, vegetale și florale, influență a Renașterii și barocului. Pridvoarele bisericilor din epocile anterioare sunt transformate și Înfrumusețate de stilul brâncovenesc cu coloane de piatră, unele sculptate În torsadă, asemenea logiilor. Istoricii consemnează 24 biserici zidite din temelii sau rezidite și Înfrumusețate de dânsul, În tot cuprinsul Țării Românești, dintre care 5 În București: palatul și Biserica de la Potlogi (1658), Mogoșoaia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
de "mărimea absolută" (P.A.Michelis) a sursei - i se adaugă după unire un al doilea val, îndreptat cu preponderență asupra provinciilor nou adăugate, dar care propune și în vechiul regat edificii semnificative. "Stilul" neoromânesc devine un comentariu supraponderal la "stilul" brâncovenesc - singurul care putea oferi deopotrivă argumente de scară și naționale cu privire la etnia eponimului său. Acum se vor produce excesele de scară ale arhitecturii neoromânești - și, cu ele, ieșirea de sub tutela stabilizantă a precedentului citabil. Va deveni astfel cu putință să
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
dau articolului de față o atenție cât mai mare, și dacă îmi permiteau cercetările chiar a-l transforma într-un studiu prețios, am început, mânat de informația raportului, să răscolesc praful trecutului de pe dosarele care mai trăiau în podul spitalului Brâncovenesc. Bunăvoința și atenția D-lui Dumitriu, Marin Ionescu și Iorașcu Vasile care timp de o săptămână n-au încetat de a căuta în tot locul unde bănuiau că vor da de vreo hârtie prețioasă, s-a terminat fără nici o satisfacție
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dau articolului de față o atenție cât mai mare, și dacă îmi permiteau cercetările chiar a-l transforma într-un studiu prețios, am început, mânat de informația raportului, să răscolesc praful trecutului de pe dosarele care mai trăiau în podul spitalului Brâncovenesc. Bunăvoința și atenția D-lui Dumitriu, Marin Ionescu și Iorașcu Vasile care timp de o săptămână n-au încetat de a căuta în tot locul unde bănuiau că vor da de vreo hârtie prețioasă, s-a terminat fără nici o satisfacție
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
între hârtiile Corneliei din Moldova și caută actul după care s-a făcut ea. Se știe (și în acest înscris se spune) că autopsia lui M. Eminescu, cerută de Titu Maiorescu, a fost publică, s-a făcut în amfiteatrul Spitalului Brâncovenesc de către profesorii Alexianu și Șuțu, și la ea au asistat: Primul procuror al Tribunalului Ilfov, Inspectorul de poliție, Secretarul general al Ministerului Instrucțiunii Publice precum și ziariști, amici ai poetului, doctori, studenți. George Potra presupune că fiecare instituție a avut o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de 1821, Paris, 1858; Culegere de mai mulți articoli publicați atât în străinătate cât și în țeară în anii trecuți, București, 1861; Călătorie arheologică în România, București, 1861; Monastirile din România (Monastirile închinate), București, 1862; Monastirile din România (Monastirile zise Brâncovenești), București, 1863; Escursiune arheologică din anul 1869, București, 1869; Opere, I-II, îngr. Andrei Rusu, introd. G. Munteanu, București, 1956; Scrieri, I-II, îngr. Andrei Rusu, pref. Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 227-230, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
și ineficient. Să nu ne jucăm cu focul, totuși! Exista totuși, odată, și un București bun și dorit. Un oraș cosmopolit și viu, cu vile desenate și gândite personalizat de Ion Mincu, cu tușa unică și rafinat dăltuită a stilului brâncovenesc, cu boieri lustruiți, comandând în franțuzește la Capșa, cu doamne up to date în materie de modă și stil parizian, mărunțind șic, din crupă, aerul Căii Victoriei, sub privirile cuviincios-pofticioase ale metrosexualilor interbelici cu costum la două rânduri sau vitriolant-ironice
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Vasile Pârvan, referindu-se la arta brâncovenească, căreia i-a consacrat pagini ce trădează o subtilă Înțelegere a legăturii dintre arta și mentalitatea epocii scrie: „Arta brâncovenească este pentru noi semnul că există undeva În lumea formelor și a ideilor o țară a Făgăduinței unde se vor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Vasile Pârvan, referindu-se la arta brâncovenească, căreia i-a consacrat pagini ce trădează o subtilă Înțelegere a legăturii dintre arta și mentalitatea epocii scrie: „Arta brâncovenească este pentru noi semnul că există undeva În lumea formelor și a ideilor o țară a Făgăduinței unde se vor realiza Însușirile noastre artistice. CÎnd analizăm operele acestei epoci de izbînzi și aruncăm pe urmă o privire asupra secolelor premergătoare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]