1,285 matches
-
Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, în 1960. În perioada 1960-1967 a funcționat ca profesoară de limba română și bibliograf la biblioteca Institutului Pedagogic din Baia Mare. În 1970 s-a stabilit la Sibiu, dedicându-se exclusiv creației literare. Este căsătorită cu Mircea Braga. A debutat în 1971, în „Tribuna”, iar în 1972 i-a apărut primul volum de schițe și nuvele, Sângele alb al pietrelor. Încă de la primul volum, B. și-a afirmat disponibilitatea pentru proza de analiză psihologică, urmărind apoi coordonata esențială
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
, Corin (12.I.1961, Baia Mare), prozator și critic literar. Este fiul lui Mircea Braga, critic literar, și al Rodicăi Braga, prozatoare. După studii liceale terminate în 1980 la Liceul „Octavian Goga” din Sibiu, a absolvit în 1985 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind, între 1981 și 1985, redactor la revista „Echinox
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
, Corin (12.I.1961, Baia Mare), prozator și critic literar. Este fiul lui Mircea Braga, critic literar, și al Rodicăi Braga, prozatoare. După studii liceale terminate în 1980 la Liceul „Octavian Goga” din Sibiu, a absolvit în 1985 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind, între 1981 și 1985, redactor la revista „Echinox”. Beneficiază de câteva burse de cercetare
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
Iași, 2003. Repere bibliografice: Irina Petraș, Nefirescul firescului, TR, 1992, 21; Laura Pavel, Romanul halucinatoriu, APF, 1993, 1-2; Andreea Deciu, Onirismul 2, RL, 1994, 2; Simona Șora, Apărarea lui Femios, RL, 1994, 12; Petraș, Lit. rom., 130-132; Sanda Cordoș, Corin Braga, ECH, 1994, 1-3; Ion Pop, Orizontul imaginar al lui Nichita Stănescu, ST, 1994, 4-5; Ioana Bot, Criticul tânăr, între credință și analiză, TR, 1994, 38; Borbély, Xenograme, 102-103; Munteanu, Jurnal, VII, 155-159; Robert Capșa, Sub obrocul autenticității, RL, 1999, 19
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
BRAGA, Mircea (27.III.1938, Sibiu), critic și istoric literar, editor. Este fiul Mariei (n. Schneider) și al lui George Braga, mecanic auto. B. a urmat Liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu (1952- 1955) și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
BRAGA, Mircea (27.III.1938, Sibiu), critic și istoric literar, editor. Este fiul Mariei (n. Schneider) și al lui George Braga, mecanic auto. B. a urmat Liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu (1952- 1955) și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1956-1960), după care a funcționat ca profesor în Baia Mare (1960-1962), redactor la ziarul local „Pentru socialism” (1962-1966
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
profil editorial. În 1995 a ocupat, prin concurs, postul de profesor la Catedra de istoria literaturii române a Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia. A colaborat la „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Familia”, „România literară” ș.a. Este căsătorit cu Rodica Braga. Primul volum al lui B., Sincronism și tradiție (1972), abordează, în întâia secțiune, o problematică diversă din sfera teoriei literare (raportul sincronism-tradiție, convenționalul în artă, relația structură-formă, conceptul de ambiguitate etc.), iar într-o a doua secțiune grupează câteva studii
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
Deltă. Schițe marine din lumea porturilor, postfața edit., București, 1981; Octavian Goga, Teatru, postfața edit., București, 1984; Pavel Dan, Schițe și nuvele, pref. edit., București, 1985; A. E. Baconsky, Fluxul memoriei, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Mircea Braga, „Sincronism și tradiție”, RL, 1972, 52; Mircea Tomuș, Mircea Braga, „Conjuncturi și permanențe”, T, 1976, 6; Doina Uricariu, Dialectica unor structuri literare, LCF, 1979, 18; Dan C. Mihăilescu, „Conspecte” stimulative, RITL, 1982, 4; Adrian Marino, Personalitatea cercetătorului literar, TR, 1983
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
Octavian Goga, Teatru, postfața edit., București, 1984; Pavel Dan, Schițe și nuvele, pref. edit., București, 1985; A. E. Baconsky, Fluxul memoriei, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Mircea Braga, „Sincronism și tradiție”, RL, 1972, 52; Mircea Tomuș, Mircea Braga, „Conjuncturi și permanențe”, T, 1976, 6; Doina Uricariu, Dialectica unor structuri literare, LCF, 1979, 18; Dan C. Mihăilescu, „Conspecte” stimulative, RITL, 1982, 4; Adrian Marino, Personalitatea cercetătorului literar, TR, 1983, 8; Gheorghe Glodeanu, Mircea Braga, „V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
1972, 52; Mircea Tomuș, Mircea Braga, „Conjuncturi și permanențe”, T, 1976, 6; Doina Uricariu, Dialectica unor structuri literare, LCF, 1979, 18; Dan C. Mihăilescu, „Conspecte” stimulative, RITL, 1982, 4; Adrian Marino, Personalitatea cercetătorului literar, TR, 1983, 8; Gheorghe Glodeanu, Mircea Braga, „V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului”, TR, 1984, 50; Ion Dur, O monografie nonconformistă, R, 1985, 4; Maria Vodă-Căpușan, Mircea Braga, „ Când sensul acoperă semnul”, TR, 1985, 38; Adrian Marino, Note critice selective, TR, 1985, 52; Dan C. Mihăilescu, Jurnal de
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
18; Dan C. Mihăilescu, „Conspecte” stimulative, RITL, 1982, 4; Adrian Marino, Personalitatea cercetătorului literar, TR, 1983, 8; Gheorghe Glodeanu, Mircea Braga, „V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului”, TR, 1984, 50; Ion Dur, O monografie nonconformistă, R, 1985, 4; Maria Vodă-Căpușan, Mircea Braga, „ Când sensul acoperă semnul”, TR, 1985, 38; Adrian Marino, Note critice selective, TR, 1985, 52; Dan C. Mihăilescu, Jurnal de idei, ST, 1985, 12; Adrian Marino, Ideocritica, TR, 1987, 35; Ion Dur, Reflecții hermeneutice asupra „ontologiei” spiritului românesc, „Revista de
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
vid, București, 1969; Meridiane, București, 1969; Ion Țuculescu, București, 1972; Botticelli, București, 1975; Die Schwarze Kirche, tr. Max Demeter Peyfuss, Berlin - Frankfurt - Viena, 1976; Botticelli. Divina Comedie, București, 1977; Corabia lui Sebastian, București, 1978; Fluxul memoriei, îngr. și pref. Mircea Braga, București, 1987; Itinerarii plastice, îngr. Șerban Stati, pref. Petre Stoica, București, 1987; Scrieri, I-II, îngr. Pavel Țugui, introd. Mircea Martin, București, 1990; Biserica Neagră, ed. 2, îngr. Pavel Țugui, București, 1995; Poezii, București, 1996; Biserica Neagră și alte proze
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
501-506, II, 105-108, 238-240, III, 159-161, V, 172-176; Papahagi, Cumpănă, 93-106; Alex. Ștefănescu, Procesul comunismului în timpul comunismului, RL, 1991, 50; Nicolae Bârna, O prezență necesară: „Absenții”, CC, 1991, 4-5; Steinhardt, Monologul, 75-78; Andreea Deciu, Paradoxul politeții, RL, 1992, 20; Mircea Braga, „Cazul Buzura”, ST, 1993, 8-9; Ion Simuț, Revolta într-o societate vinovată, RL, 1993, 25; Petraș, Lit. rom., 58-61; Negoițescu, Scriitori contemporani, 52-54, 62-66; Simuț, Incursiuni, 273-290; Alex. Ștefănescu, [Augustin Buzura], RL, 1995, 23, 1997, 9, 1998, 38, 39, 1999
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
Al doilea rond, 183-185; Iorgulescu, Scriitori, 283-286; Ungheanu, Lecturi, 207-209; Regman, Explorări, 214-217; Mihăilescu, Conceptul, II, 109-111; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 359-362; Grigurcu, Critici, 217-225; Grigurcu, Între critici, 267-271; Dobrescu, Foiletoane, III, 181-185; Martin, Singura critică, 236-241; Piru, Critici, 288-290; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 40-44; Negoițescu, Scriitori contemporani, 73-74; Dicț. scriit. rom., I, 508-510; Dan Croitoru, Principiul textelor comunicante, RL, 1999, 10; Manolescu, Lista, III, 47-54; Petraș, Panorama, 167-168; Popa, Ist. lit., II, 1119-1120. M.S.
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
1981, 184-185; Martin, Paranteze, 107-113, 140-142; Tomuș, Mișcarea, 143-145; Dobrescu, Foiletoane, II, 29-37; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 105-111; Iorgulescu, Ceara, 158-166; Stănescu, Jurnal, II, 79-85; Cândroveanu, Printre poeți, 71-77; Ștefănescu, Dialog, 128-136; Negrici, Introducere, 64-76; Tașcu, Poezia, 9-17; Iorgulescu, Prezent, 184-188; Braga, Sensul, 144-148; Grigurcu, Existența, 242-249; Ștefănescu, Prim-plan, 291-301; Cistelecan, Poezie, 167-171; Tuchilă, Privirea, 143-151; Lovinescu, Unde scurte, I, 300-302; Emil Șimăndan, Dialoguri cu Ioan Alexandru, Arad, 1993; Negoițescu, Scriitori contemporani, 14-21; Constantin, Complicitatea, 173-177; Pop, Pagini, 97-102; Dan Mănucă
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
atât de important, fie direct, prin activitatea lor politică, fie indirect, prin cărțile lor. Republica portugheză e, în parte, opera literatorilor. Și nu e lipsit de semnificație amănuntul că în fruntea primului guvern provizoriu republican se găsește un poligraf, Teofilo Braga, care a fost și al doilea președinte al Republicii; iar din cei opt președinți pe care i-a avut până acum Republica portugheză, patru au fost profesori și doi au fost scriitori. Intervenția artiștilor și cărturarilor în viața publică portugheză
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
seria de conferințe organizate la Cazinoul din Lisabona, în 1871, de către un grup de intelectuali democrato-revoluționari, în fruntea căruia se aflau patru tineri scriitori: poetul Antero de Quental, romancierul Eça de Queiroz, istoricul și economistul Oliveira Martins și poligraful Teofilo Braga. Patru nume care, douăzeci de ani mai târziu, vor fi luceferii culturii portugheze. Patru scriitori care au avut nu numai un extraordinar răsunet prin operele lor, dar au modificat chiar conștiința a două generații și au făcut posibilă, cu sau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și apologeții Hohenzollernilor. În ultimul an al vieții, scrie Viața lui Nun' Alvares - care e aproape o carte mistică. Moare, la 21 august 1894, în vârstă de 49 de ani, după ce a cerut ajutorul Bisericii, e spovedit și împărtășit... Teofilo Braga (1843-1924) a debutat ca poet dar, vreme de o jumătate de veac, a surprins pe contemporani printr-o prodigioasă activitate de polihistor și campion al republicanismului. Lipsit cu desăvârșire de vocație filozofică, a găsit în pozitivismul lui Auguste Comte, înțeles
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sugrumat de sistemul său poetic și primele volume de versuri au fost mai târziu retopite într-o masivă operă de câteva mii de pagini, care intenționa să completeze și să întreacă La Légende des Siècles a lui Victor Hugo. Teňfilo Braga era republican pentru că, în concepția lui, evoluția dinamică a societății portugheze era amenințată de existența unei "familii privilegiate": familia regală. "Filozofia pozitivă, scrie el în História das ideas republicanas em Portugal, ne învață să vedem că constituționalismul este o tranzacție
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și că această stare provizorie e exploatată de o familie mult timp după momentul istoric legitim". Așadar, această "familie privilegiată", care e o "insultă adusă demnității umane", deoarece "a împiedicat vreme de secole evoluția umană", trebuia cu orice preț înlăturată. Braga a trăit destul ca să-și vadă visul cu ochii. A fost Președinte al Republicii, a fost Președinte al Comitetului Provizoriu. Anevoie de spus dacă a păstrat până la sfârșitul vieții, în cursul celor 12 ani de anarhie republicană, aceeași idee fixă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se poate spune, însă, că e cu totul lipsită de valoare căci, la timpul lor, cărțile acestea au adus materiale istorice și literare noi și au pus în circulație ideile altora, care au folosit. Ca și Oliveira Martins și Quental, Braga a militat pentru uniunea iberică. Și, ca și ei, Teňfilo Braga este astăzi revendicat de ideologii naționalismului și nu fără dreptate. Pentru că Braga a fost ceea ce se numea în a doua jumătate a secolului trecut un "patriot". Cea mai mare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
căci, la timpul lor, cărțile acestea au adus materiale istorice și literare noi și au pus în circulație ideile altora, care au folosit. Ca și Oliveira Martins și Quental, Braga a militat pentru uniunea iberică. Și, ca și ei, Teňfilo Braga este astăzi revendicat de ideologii naționalismului și nu fără dreptate. Pentru că Braga a fost ceea ce se numea în a doua jumătate a secolului trecut un "patriot". Cea mai mare pasiune a vieții lui a fost, după pozitivism, cultul patriei și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
noi și au pus în circulație ideile altora, care au folosit. Ca și Oliveira Martins și Quental, Braga a militat pentru uniunea iberică. Și, ca și ei, Teňfilo Braga este astăzi revendicat de ideologii naționalismului și nu fără dreptate. Pentru că Braga a fost ceea ce se numea în a doua jumătate a secolului trecut un "patriot". Cea mai mare pasiune a vieții lui a fost, după pozitivism, cultul patriei și al rasei portugheze. A vorbit despre "rasă" și despre "geniul popular" ca
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
observă Arthur Ribeiro Lopes, "toate aceste principii fuseseră dinainte puse în vigoare de către Monarhie" și ideea fixă a libertății republicane nu corespundea nici unei necesități publice. Totuși, republicanii candidează la alegerile din 1884 și 1885 și dobândesc două locuri în Parlament. Braga scrie Istoria ideilor republicane în Portugalia, afirmând că "dacă revoluția de la 1848 nu ne-ar fi găsit slabi de energie morală după doi ani de luptă și decepții, Republica ar fi avut în acel an prima sa experiență printre noi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
tezaurul Statului, fără șovăire. Numai la Credit Lyonnais avea un depozit de mai multe milioane; el a organizat sub republică faimosul împrumut de 50 de milioane de dolari, pentru care Parlamentul îi ceruse în mod public să dea socoteală. Alexandre Braga era un boem frumos, cu părul blond, figura palidă, impecabil îmbrăcat, afectând o distincție aristocratică; "seducea prin ordinea estetică a frumuseții și prin dezordinea scandaloasă a vieții sale" (Lopez Ribeiro). Seducea de asemenea prin glasul său muzical, prin poezia care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]