1,967 matches
-
niciodată în păcat ... Iar când v-a veni timpul invizibil și chiar mat Urmându-și decalajul temporal N-am să mai fiu de mult la mine-n sat, Voi fi departe înspumând un cal ... Chiar dacă voi fi obosit întins pe brazdă lat Tu vei veni chiar și a doua oară Prin harul divin al timpului curbat Să crească iarba în brazda mea din vară. Priviți cum furnica din trupul meu cară Părți nevăzute de cer lăsate pe pământ, Să mai zidească
CERCUL TIMPULUI NOSTRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346415_a_347744]
-
mai fiu de mult la mine-n sat, Voi fi departe înspumând un cal ... Chiar dacă voi fi obosit întins pe brazdă lat Tu vei veni chiar și a doua oară Prin harul divin al timpului curbat Să crească iarba în brazda mea din vară. Priviți cum furnica din trupul meu cară Părți nevăzute de cer lăsate pe pământ, Să mai zidească o casă frumoasă și rară În lungi versuri cioplite din CUVÂNT. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cercul timpului nostru / Al
CERCUL TIMPULUI NOSTRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346415_a_347744]
-
o căldură aparte în glas, o căldura ce te îndeamnă la confesiune, prietenie...Deopotrivă, în cântec ca și la radio sau la televiziune, interpretul sufletelor noastre va fi mereu ”semănător de stele / Sub plugul de argint al Ursei Mari / În brazda cerului să înalț castele / Un Paradis de trandafiri solari” (“Visul meu”, din volumul “Între anotimpuri”, semnat Rodica Elena Lupu) Paul Ciprian Surugiu - Fuegone încântă cu muzică de calitate. Ascultându-i cântecele îți dai seama că Fuego cântă cu sufletul, folosind
FUEGO, UN TRANSPLANT DE TANDREŢE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346432_a_347761]
-
Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Întoarcere M-am întors acasă, spre toamnă: râul torcea amintiri în urma mea. Pe suliți de iarbă, pe coamele dealurilor, soarele se rostogolise în brazde. O tristețe amară mă bătea cu amurguri, Că n-am mai fost recunoscut de fântâni. Iubita se rotunjise de dor și subțire floare era în sufletul mamei și-n gând. Nucul îmbătrânise și dinții de frunze cădeau tremurând. Era liniște
ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346488_a_347817]
-
crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile, a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
un om care ne-a dominat pe toți: Constantin Daicoviciu, urmat de rectorul Ștefan Păscu, încât colegii maghiari chiar dacă am aflat ulterior, cazul lui Andrei Maghyari, Elek și alții au fost în 1945 membrii PCR. Aceștia s-au dat pe brazda. Numai semnau în revistă Studia cu nume maghiare. E vorba de cele de botez și le romanizaseră. A fost o conviețuire perfectă până în 1989 când au apărut problemele” își amintește tânărul asistent universitar Avram Andea. Ștefan Păscu a fost și
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
un om care ne-a dominat pe toți: Constantin Daicoviciu, urmat de rectorul Ștefan Pascu, încât colegii maghiari chiar dacă am aflat ulterior, cazul lui Andrei Magyari, Elek și alții au fost în 1945 membrii PCR. Aceștia s-au dat pe brazdă. Numai semnau în revista „Studia” cu nume maghiare. E vorba de cele de botez și le românizaseră. A fost o conviețuire perfectă până în 1989 când au apărut problemele.” Un fost doctorand și prieten al rectorului, Sever Dumitrașcu recunoaște în biografia
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Rădăcini perene Sufletul meu rătăcind printre vitraliile gândului îmi impinge vocea sub brazdele timpului și se pictează miel sacrificat în numele rugului aprins în altare. Am aflat că tu măsori înstrăinarea unui spațiu pe măsura exclamației primăverii și lași profeții fără țară și hoții fără măgulirea buzunarului întors pe dos. Rădăcinile perene rămase fără
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]
-
sentimentală, un fel de cântec de leagăn al copilăriei mele petrecute în comuna Țigănești, Teleorman. Am prezentat comună împletind date documentare, asemenea unei monografii, cu aspecte ale vieții țărânilor din timpul copilăriei. Am vorbit despre acele vremuri când oamenii de brazda trăiau după legea străbuna, când încă se mai armonizau cu pulsul cerului, iar lumea era mai aproape de cum o zidise Creatorul. Este o carte în care cititorul se poate reîntâlni cu propria copilărie, cu oamenii și locurile natale, căci oriunde
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SĂMÂNȚA NOROCULUI MEU Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Brazde fertile peste tot cuprinsul necuprinsului... Și semănatori risipitori, blestemați să poarte păcatele firii în primăverile zămislirii. * Iertat e doar semănătorul căruia-i fură semințele vântul - și el, un semănator pe ogor sfințit sau blestemat să-i fie brazdă roditoare ori
SĂMÂNŢA NOROCULUI MEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345296_a_346625]
-
Articolele Autorului Brazde fertile peste tot cuprinsul necuprinsului... Și semănatori risipitori, blestemați să poarte păcatele firii în primăverile zămislirii. * Iertat e doar semănătorul căruia-i fură semințele vântul - și el, un semănator pe ogor sfințit sau blestemat să-i fie brazdă roditoare ori piatră stearpă. * Ce dezordine universală, cu-atâtea câmpuri mănoase și-atâția semănători risipitori! * Și-n așa haos pământesc (strunit cu greu de Sus) eu sunt sămânța norocoasă - nu pentru altceva, ci pentru că chiar eu, nu altul, sunt cel
SĂMÂNŢA NOROCULUI MEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345296_a_346625]
-
Dedicată eroului martir Chețan Ioan Îmi este dor de România mea! Strigă albastru din înalturi eroul Când pe cer se stinge ultima stea Și prin văi se-aprinde-n flori ecoul. Îmi este dor de România mea! Așa cum o vizez acum în brazdă, Când noaptea lumina o bea Să-mi fie nemurirea vis și gazdă. Eu mai vin la voi pe drumul învierii Renăscând pe culmi efectul Crist, Sângele meu colorează clipa înserării Și-adorm sub iarbă îngândurat și trist. Moartea mea-i
SCRISOAREA EROULUI CĂTRE AI LUI, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345321_a_346650]
-
mai vrea sä funcționeze...are nevoie de liniște însă nu pot sä îl ajut cu nimic.. el va dăinui peste granițe chiar și atunci cînd voi fi astupata de propria-mi goliciune... Poate odată, voi reuși să-mi semăn pe brazdele anilor, visele mele... Ele vor rămîne...atunci cînd gîndul mă va părăsi pentru a-și găsi liniștea.. Visele mele, mereu flamande, le hrănesc cu petale colorate...și cu roua lacrimilor , la ceas de noapte...le ocrotesc ascunzându-le de... grabă
GOLUL DIN MINE de DOINA THEISS în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345407_a_346736]
-
pruni, că se și auziră câteva voci , la început mai joase, apoi mai năvalnice , unii împotriva altora ... În fine , bărbații primiră coase pe care le bătură mai întâi . Femeile , vreo patru, primiră furci să întoarcă fânul cosit ieri. Traseră câteva brazde bune la coasă, dar tensiunea se simțea parcă în văzduh. Femeile s-au răsfirat pe luncă, în partea ce fusese cosită. Soarele se înălțase bine pe cer. Aveau apă rece la umbra prunilor, mai mergea câte unul să se răcorească
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
vedea nicio alunecare de teren. Vremea dădea semne că ziua aceea va fi nespus de frumoasă. Roua se zvântase, albinele se porniră să zumzăie voioase în jurul stupilor. Bunica, plecând la fân, la vale, unde bunicul începuse să cosească mai multe brazde, îi zise lui Ionuț să nu plece de-acasă, să nu-i dea iarăși bătăi de cap, lăsând casa descuiată și singură. Dar poți să te pui cu un copil? Acesta ieși doar un pic pe uliță, doar cât să
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
-i întreagă. De-aceea este bine ce-ați pus în primăvară, Lăsați să crească fructul, ca a iubirii scară. Și când veni-va timpul să adunați recolta, Ea va hrăni iubirea, tăcerea sau revolta. Căci fiecare-adună ce a sădit în brazdă Și la sfârșit va spune de-a fost stăpân sau gazdă, Sau numai trecătorul prin niște anotimpuri Ce crede că au rolul, de a brăzda doar chipuri. Dar singurul ce lasă adânci urme în suflet, E aurul iubirii pus în
TIMPUL RECOLTEI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376895_a_378224]
-
avut „geniala” idee să adopte limba slavonă ca limbă oficială pentru oficierea slujbelor religioase și de uzul cancelariilor domnești. Ce să facem, așa au vrut ei și probabil așa au intrat cuvintele referitoare la domeniile menționate. Însă, unele cuvinte precum: „brazdă”, „plug”, valah”, „deal”, „luncă”, „pârâu”, „cumătru”, „colindă”, „datină”, „blajin” și multe altele, mă fac să pun la îndoială „intrarea” lor în limba română. De aceea am înscenat un probabil scenariu: • niște slavi călări pe cai, hălăduind pe meleaguri geto-dacice fără
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
spus: fac valuri! Slavii au râs: dacă faci valuri înseamnă că ești valah. Sunt val-ah? S-ar fi mirat prostește băștinașul. Da, mă! au râs din nou slavii. Să știi, mă, tăntălăule, că tu, aici „ari” cu „plugul” și faci „brazde” nu valuri. Îhî! Ar fi spus încântat băștinașul. Slavii ar fi continuat: tu ari pe „deal”și acolo, în „luncă”, curge un „pârâu”. Îhî! S-a minunat băștinașul. Iar slavii, râzămd: hai să te mai învățăm și alte cuvinte că
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
astăzi nu-s?/ Am amuți cu toți de-aici/ Ne-am prosterna în fața lor/ O, de s-ar zgudui/ Azi Munții Tatra și-am vedea/ Că se ridică acești eroi/ Ei într-un glas ne-ar întreba: -Cum este țara? Brazda, cum?/ Ce-am scos-o noi de la dușman!/ Pădurile cât au crescut?/ Ca voi s-aveți sute de ani/. De ce-au murit acești soldați/ Să-i plângem și s-aducem flori?/ I-au plâns și i-au jelit cumplit
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
pentru cei ce s-au dus. Că în Postul Crăciunului, oameni cu credință în gând, amână grija trupului. Suflet prin post purificând. Se fierbe grâu de mâncare, din care, boabe se-aruncă în sus, spre a crește mare grâul din brazdă adâncă. Oaspeți sunt poftiți să șadă, de-ai servi cu grâu și nucă. Gazdelor, cloști să le cadă și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează dorind să le meargă bine, sătenii nu mai lucrează. Că necaz peste
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
fereastră plină - mușcate ofilite pe pervazul ei cerul limpede - broasca sare pe pietre în gârla mică verde de smarald - prin iarbă licuricii sclipesc în noapte cerul plin de nori - femei acoperite în câmp cu pături liliac înflorit - deasupra cocorii trag brazde noi pe cer muzica verii - printre zece degete privesc azi cerul Referință Bibliografică: Haiku / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI, 21 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate
HAIKU de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377984_a_379313]
-
muncă miile-i de raze le țin isonul ciocârlii ce trec în zboruri kamicaze. Albastrul cerul stăpânește trec nouri albi brăzdând înaltul un câine umbra își păzește de lene a uitat lătratul. E vară, vară și viori se-aud din brazdele de fân, se culcă-n cupele de flori bondarii negri și bătrâni. Pe drumuri joaca s-a pornit e-atât de multă libertate și râsete și ciripit, și bucurie peste poate. Referință Bibliografică: Vara / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN
VARA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375813_a_377142]
-
iulie 2016. Scrie-mi... Scrie-mi pe-ncheietura mâinii, cu slove de tandrețe.. Un tatuaj de gânduri să scrijelești pe umerii mei goi; Să te avânți încrezător spre soare, cu aripi îndrăznețe, Genunchiul tău să nu se zbată nicicând în brazde de noroi. Sa-mprospatezi cu flori de iasomie a tinereții glastra, Petale de frumos s-asterni pe-a timpului câmpie pârjolita. S-adapostesti în colivia inimii, o pasare albastră Când din înalt, cu cioburi de cuvânt, se-ntoarce ostenita. Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
mai mult Scrie-mi...Scrie-mi pe-ncheietura mâinii, cu slove de tandrețe.. Un tatuaj de gânduri să scrijelești pe umerii mei goi;Să te avânți încrezător spre soare, cu aripi îndrăznețe,Genunchiul tău să nu se zbată nicicând în brazde de noroi.Sa-mprospatezi cu flori de iasomie a tinereții glastra,Petale de frumos s-asterni pe-a timpului câmpie parjolita.S-adapostesti în colivia inimii, o pasare albastraCand din înalt, cu cioburi de cuvânt, se-ntoarce ostenita.Si să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
mieii, iarbă să rasară, Și păsările să se-ntoarca-n țară, S-adie iar,vântul călduț, afară! S-aud din nou un susur de izvor, S-aud pădurile foșnind ușor, Să văd pe cer că un e nici un nor, Si brazde răsturnate pe ogor! Vine primăvară Trec în carduri multe, Întuneca norii, Priviti-i cum trec, Se întorc cocorii! Berzele greoaie, Trec în carduri line, S-odata cu ele, Primăvara vine! Vin în stoluri vin, Mii de rândunele, Primăvara vine, Odată cu
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]