1,849 matches
-
Constantă, 10 apartamente, București, str. Speranței 25. 3675. Ioan D. Claudia, 4 apartamente, București, str. Gh. D. Palade 11. 3676. Ioan A. Grigore, 13 apartamente, București, str. Spătarului 9; str. Ion Țăranu 8; Cal. Plevnei 84; str. Bis. Udrican 9. Breaza, str. Eroilor 300. 3677. Iliescu Branceni Nic., 4 apartamente, București, str. I. G. Ducă 17. Mamaia-Constanta. 3678. Ioan G. C-tin, 3 apartamente, București, str. Putu de Piatră 3 A, C-tin Nacu 7. 3679. Ioan A. Grigore, 22 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Miletin 7 4518. Motoiu Constantă, 6 apartamente, București, str. Enachita Văcărescu 1 colț cu Bibescu Vodă 4519. Marcovi Solomon, 6 apartamente, București, str. 30 Decembrie prin Filiti 11 4520. Manolescu Grigore, 6 apartamente, Ploiești, Bdul Republicii 64 Breaza de sus, str. Oprescu 5 4521. Marian Mihaela, 4 apartamente, București, str. Dr. Romniceanu 5 4522. Mihăilescu Mihail, 4 apartamente, București str. Puțul cu Apă Rece 10; str. Leon Vodă 20 4523. Mocanu Matei, 4 apartamente, București, str. Prof. Grigorescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București sos. Olteniței 188 4763. Mărgineanu Lucia, 3 apartamente, București, str. Paleologu 5 bis, str. Poenaru Bordea 15 4765. Marcu Jean, 3 apartamente, Galați Bd. Republicii 136, Aleea Vasiliu 12 4766. Mihăilescu Ioan, 3 apartamente, București str. Bitoliei 27 Breaza, Bd. Eroilor 293 4767. Margulis Beatrice, 2 apartamente, București, str. Dr. Lister 47, str. Gogu Cantacuzino 58 4768. Mateescu Mioara, 8 apartamente, București, str. Cortului 6 4769. Marinescu Mioara, 8 apartamente, București, str. Brezoianu 15, Într. Zalomit 2 și 4
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
3, str. Polona 24-26 6588. Rădulescu P. Elenă, 2 apartamente, București, str. Turgheniev 30 6589. Rosianu Gonamu și I. Cristea, 5 apartamente, București, str. Latină 14, �� str. Al. Constantinescu 47 6590. Rotaru Mihail, 3 apartamente, București, str. C. Floreasca 55, Breaza Prahova, sos. Națională 15 6591. Rădulescu I., 8 apartamente, București, str. Visarion 2 6592. Rădvan Niculaer și Maria 2 apartamente, București, str. Av. Ț. Iliescu 72 6593. Rain Maria, 2 apartamente, București, B-dul Bălcescu 25, str. N. Iorga 31 6594
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Uranus 102, 104 6650. Rosemband Ana, 3 apartamente, București, str. Energiei 3 6651. Radu V. Cristea, 3 apartamente, București, sos. Mihai Bravu 306 6652. Riffer Ludvig, 9 apartamente, București, str. Generalissimul Stalin 33, 35, 41, str. Mărăști 19, Breaza str. Plot. Pavelescu 3 6653. Rapaport Ana, 3 apartamente, București str. Călărași 53a 6654. Rădulescu Marin, 3 apartamente, București, str. Radu dela Afumați 50 A 6655. Rassignu George, 2 apartamente, București str. Bitolia 60 6656. Român Oto și Margareta, 3
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Republicii 13. 8081. Vlădescu Ada Gabriela, 5 apartamente, București, str. Banu Mărăcine 51 Colț Negru Vodă 14. 8082. Vasiliu Henrieta, 5 apartamente, București, str. Ciprian Porumbescu 6 8083. Voinea Vasile, 26 apartamente, București, str. Momuleanu 20, str. Popa Rusu 11, Breaza de jos, sos. Națională 35. 8084. Vasiliades Arghira, 3 apartamente, București, Într. Isvoreanu 5. 8085. Vasilescu Victoria, 3 apartamente, București, str. Thomas Masaryk, 36. 8086. Vlasie Ecaterina, 4 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 42. 8087. Vamvocas Constantin, 4 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
OPRIȚĂ, Mircea (25.X.1943, Timișoara), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Marioarei (n. Șerb) și al lui Remus Opriță, muncitori. Frecventează școala elementară și gimnaziul la Cluj (1950-1957), apoi este elev al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza și al Liceului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, dar termină ca absolvent al Liceului „Emil Racoviță” din Cluj (1961). Urmează Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1961-1966). Lucrează ca profesor în
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
bursier al Colegiului Noua Europă pentru studiul receptării literare. În 1999 obține titlul de doctor în filologie cu teza Relația autor-cititor în literatura română, secolul al XIX-lea. Proza pașoptistă și postpașoptistă. Profesor de limba română la Școala Generală din Breaza, județul Prahova (1981-1984), va fi redactor la „Tribuna României” (1984-1987), unde răspunde de pagina culturală și e titularul rubricii de carte, iar mai târziu redactor și redactor-șef (1999-2000) la „Vineri”, supliment al revistei „Dilema”. În 1988 intră ca asistent
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
Numărul 42-43/1925 omagiază personalitatea lui Ioan Slavici prin intermediul contribuțiilor lui Mihail Dragomirescu, Scarlat Struțeanu, Gala Galaction, Perpessicius, Pamfil Șeicaru, Vasile Savel. Semnatarii altor rubrici: cronica plastică - Tudor Vianu, Liviu Rebreanu, cronica dramatică - A. Dominic, F. Aderca, cronica muzicală - G. Breazul, cronica filmului - Gh. Adamescu, arhitectura - Marcel Iancu, cronica științifică - C.N. Negoiță, Ion Biberi. De cel mai larg interes sunt interviurile apărute în paginile revistei. Sub titlul „De vorbă cu...”, F. Aderca chestionează personalități din diverse domenii ale culturii românești: C.
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
5 septembrie 1940 și septembrie 1944, ca publicație care exprimă politica guvernamentală. Director este C. T. Bobe. În pagina sa literară și-au dat întâlnire scriitori ca N. Davidescu, Nicolae Roșu, Victor Ion Popa, Perpessicius, care susține rubrica „Mențiuni critice”, George Breazul la „Cronica muzicală”, Ion Vlasiu la „Cronica plastică”. Alte rubrici: „Pagini memorialistice”, „Revista presei străine”, „Justiție”, „Economie, finanțe, agricultură”, „Tribuna muncitorească”, „Știri diverse”. Mai colaborează E. Lovinescu, Tudor Mușatescu, N. Mihăescu, Vlaicu Bârna, Ion Larian Postolache, Ionel Teodoreanu, Ștefana Velisar-Teodoreanu
ACŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285164_a_286493]
-
l’histoire d’A. D. Xenopol, din comisia de examinare făcând parte Jean Boutière, Mario Roques, Georges Dumézil, René Poirer și Raymond Aron. După ce, între anii 1945 și 1948, a fost membru activ al cercului de studii folclorice condus de George Breazul și a participat la cercetările de teren în Țara Oltului din vara anului 1946, apoi, pentru puțin timp, a fost profesor suplinitor la București, în 1948 a trecut clandestin granița în Iugoslavia și s-a stabilit în Germania. A fost
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
N a avut el îndrăzneala să pretindă că testamentul un chiului său este fals, deși îi cunoștea autenticitatea? Trio Fulcinius își bagă îngrozit capul între umeri. — Din câte văd eu, continuă principele necruțător, Flaccus te-a găsit pe tine mai breaz și te-a scos în față... Fulcinius protestează neconvingător. — Vă roade invidia că Libo se comportă altfel decât voi toți și nu e gata să-și vândă sufletul pentru averi și măriri! — Stăpâne...! îngaimă distrus nefericitul. — Să taci! îl repede
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vrăjitorii se ocupă mai dihai decât celălalt. Scribonius a dat în patima astrologiei din slăbiciune. Gallus este însă pofticios. Se consideră îndrituit la o parte din succesiunea imperială. Din păcate, nu are de partea lui decât ambiția. Sunt alții mai breji decât el. Aemilius Lepidus, de exemplu. ăsta da, ar putea, dar uite-l că nu vrea. I-a ajuns experiența nefericită a lui frate-său cu Iulia Minor. Își impune să se gândească la Libo, la riscurile care l-ar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
uită! Drusus poartă pretexta! Păi, l-au pus să prezideze jocurile, nu știai? — Când l-am însoțit pe principe, el nu sosise încă, se scuză călă rețul. Rufus suduie, scârbit: — Mama lui de pilos, că nu-i cu nimic mai breaz decât ne bu nul de Agrippa Postumus, pe care l-au surghiunit anul trecut. Scuipă în lături: — ăla se juca de-a pescarul, ăsta face pe derbedeul. Își dă seama că se comportă imprudent, dar nu se poate stăpâni. — Și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
niște miei la tăiere, nu văd nici o cale de ieșire din situația în care s-au băgat singuri, ar vrea chiar să evadeze cumva chiar din propria lor soartă, dar nu mai au cum. Nici personajele negative nu sunt mai breze, înrăiții criminali comuniști pe care după părerea autorilor filmului ar trebui să-i urâm din inimă: tot cel mai omenesc sentiment, frica îi mână și pe ei. Frica de repercusiuni, de superiori, frica de a nu se „abate de la linia
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ar fi fost o păpușă preferată, iar ea, o nefericită copiliță rătăcită, pudrată și rujată în mod experimental. — Și aici n-o să găsim un taxi, orice-am face, s-a exprimat, cu pesimism, locotenentul. Nici ținuta lui nu arăta mai brează. Capela de „pilot avântat“ părea crunt de nepotrivită pe chipul lui palid, umed, profund moleșit și lipsit de vlagă și, îmi aduc aminte, am simțit impulsul de a i-o smulge de pe cap sau măcar de a i-o îndrepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
vizitatorul. Am vrut, pur și simplu, să te-nveselesc... - Ce mai glumă, răspunse bosumflată Mașa. Mă prăpădesc de râs... „Nu mi-a fost de ajuns unul, mă pricopsesc acum și cu un altul, care s-ar putea să fie la fel de breaz. Vorba aceea: «Scapi de dracu și dai de taică-său»...“ - Ei, gata-gata, liniștește-te, femeie, Înțelege: am glumit, căută s-o Îmbuneze oaspetele. Gazda rămăsese Însă la fel de Îmbufnată. Stătea frământându-și mâinile În poală și privind În gol. Se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
spus el, am să ți-o las aici. Dar cu o condiție, dacă te-ai obișnuit cu ea, trebuie să te obișnuiești și cu Ippolit. Și apropo de Subotin, nu Înțeleg de ce nu Încăpeți de el? Ce, alții sunt mai breji!? - Lumea vorbește fel de fel, răspunse Mașa, lăsându-și rușinată privirea În jos. - Lasă-o să vorbească, zise musafirul, cu aceeași răceală În glas. Ce știu ei despre Ippolit? Câți l-au cunoscut Îndeaproape? Vorbesc ca să se afle În treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nici un efect asupra lui. „Unii se tem de ciroză sau de apoplexie, continua el să se laude, eu nu mă tem de nimic, În afară de mine. Și nici de mine nu mă tem. Am Învățat să mă stăpânesc ca un cal breaz.“ Vorbărie goală, pe care ceata de salahori o Înghițea hăhăind și mirându-se de istețimea șefului la fiecare cuvânt. Încurajat de această hoardă gălăgioasă, Ippolit prindea avânt. La un moment dat, numărându-i, Îi veni ideea să Întindă o masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Burebista, nici de Țepeș, nici de Tache sau de Mache. Visez la o generație care va avea o amnezie istorică totală și care va trata ceea ce scriem noi acum despre istorie cu dispreț total. Mircea: Lacrimile lui Iuda ...De Mircea Breaz, profesorul de română de la școala din Turda, m-a legat o prietenie ciudată. La început, amândoi am fost excesiv de rezervați. „Ăsta e îngâmfat, zicea Tămaș, când ne retrăgeam iar în magazia lui de hărți să ne pilim și să sfidăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Asta e povestea, profesore. Dă-mi o singură propoziție din Scriptură care să o contrazică, să o facă imposibilă. Adevărul, profesore, ca să-l citez pe Holmes, «e ceea ce rămâne după ce eliminăm imposibilul, indiferent cât de improbabil este acest rest»”. Mircea Breaz ot Turda, profesor de română, stătea nemișcat în fața mea, încruntat, scormonindu-și memoria pentru un citat zdrobitor. Nu l-a găsit! Clopoțelul a sunat, ca la sfârșitul unei runde de box, iar profesorii au început să dea buzna în cancelarie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
înghițea praf de ciment și se bălăcea în viermuiala unsuroasă a orașului, reflectând cu ironie la propria lui ratare lentă, inevitabilă. „Tu nu vezi că am pierdut până și L-ul nobiliar din numele de familie? Pe tata îl cheamă Breazul, pe mine m-au înscris la primărie Breaz, parcă sunt cal.” Se apăra și el cum putea față de lumea din jur. „Mă retrag în carcasa mea lingvistică, mai-tinere coleg, așa mă apăr. Eu nu am nici pumni, nici idei, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
viermuiala unsuroasă a orașului, reflectând cu ironie la propria lui ratare lentă, inevitabilă. „Tu nu vezi că am pierdut până și L-ul nobiliar din numele de familie? Pe tata îl cheamă Breazul, pe mine m-au înscris la primărie Breaz, parcă sunt cal.” Se apăra și el cum putea față de lumea din jur. „Mă retrag în carcasa mea lingvistică, mai-tinere coleg, așa mă apăr. Eu nu am nici pumni, nici idei, numai cuvinte.” Era cel mai bun profesor de română
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de ani, era pensionară, dar se purta ca o fetișcană; avea părul vopsit în roșu, umbla cu fuste crăpate, păstrase orgoliul unei foste funcționare de la Consiliul Județean și încerca să împrumute cât mai mult din vocabularul fistichiu al lui Mircea Breaz, să-și dea gata prietenele. Într-o zi mă întâlnesc cu el, în curtea școlii. Era nervos, dar râdea: „Fii atent ce i-am zis azi-dimineață: «Dacă apare, fortuit, vreo oportunitate, voi ieși cu colegul Miclea la un workshop bahic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un program auster de șoricică de bibliotecă. Pe scurt, am lălăit-o pe drumul până la universitate, ocolind pe străduțele astea fermecătoare pe care nu mi le mai dă nimeni înapoi. Recunosc, casa mea de acum din satul Pipera e la fel de brează ca și a colegilor mei de aici, universitari la Indiana. Dar această lume e plină de căsuțe cu pajiști deschise, fără trufii, fără demonstrații de prosperitate, fără garduri. Azi am luat-o pe strada multiculturalismului culinar (cea cu restaurante în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]