2,383 matches
-
naiba! Mi-am trântit periuța în chiuvetă. Jacqui m-a studiat și a zis: — Oh, ce bine, ești gata. De fapt, eram îmbrăcată încă în hainele de serviciu (fustă roz de balerină, maiou roz, pantaloni scurți de plasă și balerini brodați cu flori), dar, dat fiind că ținuta mea de serviciu aducea mai mult a ținută de petrecere decât aduceau hainele de petrecere ale altora, am decretat că merge și-așa. În timp ce taxiul înainta prin traficul de vineri seară, mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ușa sacră și nu va reuși. De trei ori vei fi răsplătit dacă vei adăuga victoria la obiectivul tău. Cineva luă gluga de pe capul lui Antonius. Era complet ras. De el se apropie un bărbat ce purta o togă neagră brodată cu purpură. O mască albă, în formă de cap de leu, îi acoperea complet chipul. — Ție îți dau abrasax. Îi puse la gât un colier de fier în care era încastrată o piatră neagră. — Ție îți dau tinctorium. Un oficiant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lui și auzi din nou răsuflarea grea, asemenea fluxului și refluxului. Simți cum cineva se apropie din spate. Un bărbat. Chipul îi era acoperit de o mască neagră. Mantia în care era înfășurat din cap până în picioare era tot neagră, brodată cu alb. În aceeași clipă, în fața lui se ridicară din altar trei umbre. Siluetele a trei bărbați să zăreau, întunecate, în lumina slabă a torțelor. Chipurile lor erau acoperite de măști. În clipa următoare, Antonius își dădu seama că erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
gata să-și schimbe pielea. Lui Vitellius îi veni să o ia la fugă. I se păruse că vede un lup furișându-se și apoi dispărând între tufișuri. Prezicătoarea își recăpătase forma umană. Vitellius văzu că mantia ei albă era brodată cu purpură. În cele din urmă, îi zări chipul încadrat de razele aurii, mai fermecător decât acela al Venerei de pe Capitolium, mai frumos decât orice chip muritor pe care îl văzuse vreodată. Ținea ochii închiși. — Nu vei reuși niciodată, rosti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
câtva propoziții. Doar o propoziție. Mama ei trebuie să se roage: — Mâncați ceva. Mâncați niște laddoo. Fata mea le-a făcu cu mâinile ei. Iar aceste laddoo nu trebuie să fie recunoscute ca provenind de la magazinul din josul străzii. Pernele brodate pe care se vor sprijini potențialii socri și tablourile de pe peretele opus trebuie să fie tot opera ei. Trebuie să fie asortate din punct de vedere al culorilor și să aibă modele cu fructe și flori. Nu trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
una din chestiile la care mă pricep. Poate că nu mă prea pricep la anatomie, dar în materie de păr sunt expert. Coafeze, costumiere, specialiști în machiaj. Am avut de-a face cu toți, la care se adaugă costisitoarele psihodrame brodate pe același subiect Am dat din cap și mi-am băut paharul. Unde erau celelalte candidate? Oricum, bănuiam că elementul echipat cu bikini alb savurează miștoul și cunoștințele mele în materie de păr. Cred că i se părea mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
un alt nume pentru doamna Gribb. Pielea-i delicat de rozalie se întindea perfect peste protuberanțele și adânciturile fine ale cărnii. Gura îi era mică și ușor țuguiată, iar ochii ca apa scânteietoare. Hainele-i erau din dantelă veche, șalul brodat cu flori de crin și pălăria cu boruri la fel de largi ca și ochii ei mari și verzi, boruri care-i cădeau peste față ca niște gene lungi și tăcute. Adesea purta văl. în cea mai mare parte a timpului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
dinăuntru: — Acum îl duc acasă. Puștiul De-Două-Ori . A murit în picioare. Nu existau nicăieri sicrie. Ignatius Gribb, Norbert Page și Puștiul De-Două-Ori fuseseră înfășurați în pături aspre de lână, luate de la magazin. Contele Aleksandr Cerkasov fusese învelit într-un cearșaf brodat cu blazonul său. Fiecare trup neînsuflețit era cărat într-un simplu hamac, întins între doi pari, cu câte un purtător de giulgiu la fiecare capăt. Majoritatea celor din K îi urmau pe îndurerații Pricipali, cu lacrimi de crocodil pe obraji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
expresia feței schimbându-i-se brusc de la mulțumire de sine la panică. Unde e? Trebuie să fie prin jur, pe undeva... M-am dus în toaletă și am recuperat geanta din spatele vasului de toaletă, un săculeț din piele de căprioară brodat cu perle. Zgomotul straniu pe care eu și Suki îl auziserăm era probabil doar agitația Belindei, care își căuta geanta. Dumnezeu știe ce făcuse ea acolo cât timp eu și Suki am vorbit; dar am exclus posibilitatea unui leșin. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
vedea mai bine; un bărbat de vârstă mijlocie, cu părul grizonant pieptănat pe spate, cu o față lipsită de expresie și o gură aproape închisă când vorbea, parcă pentru a indica o capacitate fantastică de discreție. Purta o uniformă stacojie brodată cu aur, ca un lacheu ieșit din Prizonierul din Zenda. În spatele lui, un dulap de mahon ale cărui rafturi de sus erau formate din mai multe casete cu nume pe ele, conținând ceva ce păreau a fi scrisori pentru diferiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
scos cutia de chibrituri pe care o luasem Înainte să plec de la librărie și am Îngenuncheat să aprind prima din lumînările lăsate de Bea. Un bulbuc de culoarea aramei se aprinse În mîinile mele, dezvăluind contururile dansante ale unor ziduri brodate cu lacrimi de umezeală, acoperișuri prăbușite și uși hodorogite. Am Înaintat pînă la următoarea lumînare și am aprins-o. Încetul cu Încetul, parcă urmînd un ritual, am străbătut traseul lumînărilor lăsate de Bea și le-am aprins una cîte una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În fața camerelor de luat vederi. Singurul dubiu este legat de existența cuiva de partea cealaltă a obiectivului. În absența lui, nici cei care vin nu vor putea imagina nimic pornind de la detaliile atât de minuțios Înregistrate. Ei nu vor putea broda pe marginea lor nici măcar atât cât a lucrat imaginația lui Popescu la auzul poveștii lui Anton, cel atât de Îmbătrânit Înainte de vreme. „Judecând după cantitatea de suferință bizară și fără cauză, războiul Îl poartă mai mult mamele“ - Își spune Popescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
buni la oraș, dar se născuse acolo. M-am prefăcut interesat și l-am Întrebat cum făcuse rost de abțibildurile alea roșii cu care-și decorase mașina lui galbenă. Ei bine, la schimb! Omul dăduse pe ele un ștergar vechi, brodat de mama lui pe care acum venise s-o viziteze. Mișto șmecherie! Nu voi numi acel sat din respectul pe care i-l port, dar perplexitatea În care te poate arunca un astfel de fiu al lui pot spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
militară și având un Început de chelie În partea din față, privește fix. În picioare, În spatele lor, stă o călugăriță cu bonetă albă și purtând un fel de șorț de pieptul căruia atârnă un ceas. Pe bonetă este desenată sau brodată o cruce (probabil roșie - poza e În alb-negru). Grințu-caiet. Împreună cu numitul Grințu Anton din Infanteria Marină, simplu soldat ca grad, ne-am ascuns Într-o șură de oameni gospodari și ne-am lungit oasele pe fânul care mirosea Îmbătător. Mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
privea cu drag lucrurile cusute și călcate de mâinile harnice ale mamei. Trei rochițe de catifea vișinie și trei capoțele stăteau așezate frumos pe umeraș, așteptând să fie îmbrăcate în ziua de Paște. Pe pieptul fiecărei rochițe, în dreptul inimii, mama brodase cu dragoste și îndemânare câte o floare. Pentru că ai fost cuminte și harnică, îți dau voie să te îmbraci cu capotul cât face eu ordine aici, spuse mama. Fetița îmbrăcă grijulie capoțelul care se lipi de ea moale și pufos
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
și-a semănat fața cu zbârcituri. A împrumutat de asemeni glasul și portul vrăjitorului și a pândit clipa în care Rogero urma să rămână singur. În cele din urmă, ea l-a găsit înveșmântat într-o tunică scumpă, de mătasă brodată cu aur, având un guler de pietre prețioase la gât și cu brațele-I puternice, împodobite cu brățări. Ținuta și mișcările lui trădau o femeiască moleșeală; din vechiul Rogero, el părea a nu mai fi păstrat decât numele, atât era
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
am zis lui Stefan să rămână la școală până mai târziu, ca să am o discuție cu tine. — Da? — Expresia feței tale nu-mi ușurează situația. Dă-i drumul, fir-ar să fie! Celeste strânse la piept poșeta ei de operă, brodată cu perle, o relicvă preferată rămasă din Praga anului 1935. — O să divorțez de tine. Am întâlnit un bărbat drăguț, un bărbat cult, care îmi va asigura mie și lui Stefan un cămin mai bun. Mal se gândi: absolut calmă. Știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pachete de câte cinci sute - toate la o lungime de braț. Buzz rezistă tentației. Mal se întoarse gâfâind. Îl aștepta o mașină. Un sedan alb, ultimul model. Buzz lovi cu piciorul un teanc de bani, care ateriză pe o monogramă brodată pe mâneca mortului: „F.G.” — Beverly Hills Federal. De-acolo a retras Loftis banii? — De-acolo. Vuiet de sirene în depărtare. Buzz le făcu cu mâna verzișorilor. — Loftis, Claire, ucigașul... Ce zici? — Hai la ei acasă. Înainte ca cei de la LASD
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe care-l chema Stoica Dan! Domnul pedagog se făcu fețe-fețe. ― 5 pe 5, așa e reglementar! Stoica Dan răspunse foarte politicos, dar nu fără a nuanța de ironie: ― Vă mulțumesc! și se așeză. ― Pe acest petec pătrat se vor broda cu fir auriu următoarele: "L.Gh.L.", inițialele liceului, și numărul fiecăruia dedesubt: iar la șapcă, în frunte, pe postavul negru, veți broda aceleași inițiale... ca să se știe. ― Brodăm numărul și la șapcă? Tot Stoica Dan! Hotărât lucru că voia să-l
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
politicos, dar nu fără a nuanța de ironie: ― Vă mulțumesc! și se așeză. ― Pe acest petec pătrat se vor broda cu fir auriu următoarele: "L.Gh.L.", inițialele liceului, și numărul fiecăruia dedesubt: iar la șapcă, în frunte, pe postavul negru, veți broda aceleași inițiale... ca să se știe. ― Brodăm numărul și la șapcă? Tot Stoica Dan! Hotărât lucru că voia să-l scoată din pe pedagog, care-i răcni sugrumat de iritare: ― Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicație? Și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de ironie: ― Vă mulțumesc! și se așeză. ― Pe acest petec pătrat se vor broda cu fir auriu următoarele: "L.Gh.L.", inițialele liceului, și numărul fiecăruia dedesubt: iar la șapcă, în frunte, pe postavul negru, veți broda aceleași inițiale... ca să se știe. ― Brodăm numărul și la șapcă? Tot Stoica Dan! Hotărât lucru că voia să-l scoată din pe pedagog, care-i răcni sugrumat de iritare: ― Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicație? Și, fără să mai aștepte: Cred c-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
delicat, ducând la gură, dar fără să o apropie prea mult, o batistă brodată fin. Ce fel de eleganță era cea a doamnei Eliza, care nu putea sîa departe de capitală? Rochia de crepe marocain maron, culoarea la modă, era brodată în întregime cu un desen cam zgomotos, dar părea "un model" pe care îl compromitea puțin manechinul. Eliza, care probabil își îngrijea mult silueta, rămăsese totuși o femeie de talie mijlocie, grăsuță. Bustul, cam prea bombat și ceva prea multă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pe margini de genuni. Acum, în fiecare seară Căutări prin vara arsă de cuvinte 151 trezesc stelele baston alb să-ți fie în rătăcirea-ți oarbă. încă te mai aștept, în fiecare dimineață când stelele mor, călăuză să-ți fiu... Brodând ... Am poposit pe dunga nopții tale Brodând ecouri grave pe năframe, Zăpezi își argintau spre tine cale Și norii îmi ningeau pe frunte drame. Era durere multă-n noaptea ta încât, când am aprins tăcută zorii Privirea albă-n lacrimi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
seară Căutări prin vara arsă de cuvinte 151 trezesc stelele baston alb să-ți fie în rătăcirea-ți oarbă. încă te mai aștept, în fiecare dimineață când stelele mor, călăuză să-ți fiu... Brodând ... Am poposit pe dunga nopții tale Brodând ecouri grave pe năframe, Zăpezi își argintau spre tine cale Și norii îmi ningeau pe frunte drame. Era durere multă-n noaptea ta încât, când am aprins tăcută zorii Privirea albă-n lacrimi înota Trudind să șteargă chinul din memorii
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de-mi va fi mplinită ruga mea șoptită, Nimic și nimeni nu ne va putea desparte. Introspecție Când pleoapele grele de lacrimi neplânse Striveau între gene tristeți de-altădată, Privirea-mi zâmbea, căci lumina răsfrânse Iubirea ce-n suflet fusese brodată. Era un izvor de splendoare-n speranța Născută în clipa iertării divine. Atunci am știut cine poartă balanța Și judecă singur ce-i rău și ce-i bine. în mine erau o nestinsă scânteie Și visuri nebune-n dorinți ancestrale
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]