2,036 matches
-
centrale figurile semilegendare ale lui Mihai Viteazul (Vieața lui Mihai Viteazul, 1939), Decebal, Aron Vodă, Vlad Țepeș, Alexandru cel Bun (Chipuri domnești, 1944). Romanele de inspirație rurală interesează în principal prin ambiția autorului de a realiza o „frescă a satului bucovinean”, Glasul fiind și o autoficțiune excepțională. Volumul Memorii (1999), cuprinzând un text încheiat ca redactare în 1981, acoperă mai mult de o jumătate de secol. Accentul cade pe ținutul Bucovinei natale, dar nu puține sunt referirile la viața intelectualității interbelice
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
cu atât mai intens cu cât e mai distilat, Primăvara în țara fagilor, în care se abat înruditele reflexe mistraliene din marile romane ale ardeleanului Peter Neagoe, constituie pentru autor debutul cel mai categoric, în proză, iar pentru tânăra proză bucovineană una din cele mai temeinice afirmări. PERPESSICIUS Romanul lui Iulian Vesper împinge până în punctul său maxim formula „lumii văzute de...”, practicată la noi cu strălucire de Camil Petrescu, Anton Holban, iar în literatura mondială de Proust, Faulkner, Virginia Woolf. Pentru că
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
istorice sunt citite în linii candide, nu lipsite de farmec în simplitatea lor elementară. ION CRISTOIU SCRIERI: Echinox în odăjdii, Cernăuți, 1933; Constelații, București, 1935; Poeme de Nord, București, 1937; Primăvara în țara fagilor, București, 1938; [Poezii], în Poeți tineri bucovineni, îngr. și pref. Mircea Streinul, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938, 140-155; Viața lui Mihai Viteazul, București, 1939; Izvoare, București, 1942; Chipuri domnești, București, 1944; Glasul, București, 1957; ed. îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2001; Poezii, pref.
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Natalia Stroe); Viteazul Împărăției Soarelui. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); M.A. Șolohov, Cazacii de la Don, București, f.a. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Echinox în odăjdii”, VRA, 1933, 310; G. Călinescu, Breviar de poezie bucovineană contemporană, ALA, 1934, 691; Dragoș Vrânceanu, „Constelații”, CRE, 1935, 2 783; Ovidiu Papadima, „Constelații”, G, 1935, 6; Constantinescu, Scrieri, VI, 108-109; Ernest Bernea, Poetul Iulian Vesper, „Rânduiala”, vol. II, caietul IV, [1935]; Papadima, Creatorii, 512-516; G. Călinescu, Poeți tineri bucovineni
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
bucovineană contemporană, ALA, 1934, 691; Dragoș Vrânceanu, „Constelații”, CRE, 1935, 2 783; Ovidiu Papadima, „Constelații”, G, 1935, 6; Constantinescu, Scrieri, VI, 108-109; Ernest Bernea, Poetul Iulian Vesper, „Rânduiala”, vol. II, caietul IV, [1935]; Papadima, Creatorii, 512-516; G. Călinescu, Poeți tineri bucovineni, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 7, 164-168; Constantin Fântâneru, „Primăvara în țara fagilor”, UVR, 1939, 1; Vintilă Horia, „Primăvara în țara fagilor”, G, 1939, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 822, Ist. lit. (1982), 906; Ion Șiugariu, „Izvoare”, RFR, 1943
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum Sonete (1983), din care se reține Acteon, unde mitologicul vânător este transformat de zeița Artemis, surprinsă
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
ofițeri purtând nume românești, aflați În garnizoanele din Italia de Nord: Ilie Blidariu (Oberlieutenant la Treviso), Iosif Moise (Hauptleute 1 Classe la Triest), George Popovici XE "Popovici" și Constantin Balaci (Unterlieutenant 1 Classe, respectiv Oberlieutenant, la Lodi), Iosif Conta (probabil bucovinean, Erste Rittmeister În Regimentul nr. 7 de cavalerie ușoară), Ștefan Cripa (Unterlieutenant 2 Classe În Batalionul de garnizoană nr. 6 din Mantova), Ion Mușina (Oberlieutenant În Batalionul de vânători lombardo-venet) etc.. După cum se vede, de obicei ei ocupă grade inferioare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se lărgește, și, la poalele Obcinei Feredeului, valea Moldovei și Moldoviței se face vatră de așezare pentru satul Vama. Situată în unghiul format de confluența râurilor Moldova și Moldovița, Vama străjuiește accesul, prin văile acestor două râuri, în inima Carpaților bucovineni. Pe valea Moldoviței ajungi în inima Obcinei Mari, iar pe valea Moldovei peste coama Carpaților, prin trecătorile Mestecăniș și Bârgău, spre Ardeal. Valea Moldovei a fost descrisă de Victor Tufescu, care, pentru Vama, îmbracă forma unei descrieri istorico-geografice sau mai
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
localnici Strâmtura Roșie” <footnote Ibidem footnote>. Relatarea științifică, seacă și neutră, prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne putem raporta sentimental: “Pitorescul ... apreciat ca una dintre cele mai frumoase priveliști, ce ni le oferă Carpații bucovineni, este defileul numit Strâmtura Roșie de la Prisaca Dornei, pe când regiunea Molidului, valea Moldoviței spre Podul Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
G. Toma, Monografia Stâlpul lui Vodă, Cernăuți, 1923, p. 30-33. footnote>. Pictorul vienez Franz Iaschke, care a făcut în 1810 o vizită în Bucovina, atras de frumusețea locurilor, a pictat o acuarelă “Valea de la Vama” <footnote Eugen I. Păunen, Acuarele bucovinene ale pictorului Iaschke, în “Codrul Cosminului”, VIII - 1933-1934, Cernăuți, p. 419-432. footnote>. Numele celor care au mai trecut prin aceste locuri îl aflăm din inscripțiile făcute pe zidurile pictate ale mănăstirii Vatra Moldoviței, semn că lumea se deșteaptă mai greu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu se poate afirma nici măcar cu titlu de ipoteză că ar fi depins de centrul administrativ, care se dezvolta la Gura Humorului, la vărsarea Humorului în Moldova, unde a fost curtea lui Dieniș <footnote Vasile Diaconu, Vechi așezări pe Suha bucovineană, Univ.”Al.I.Cuza”, Iași. 1989, p. 32- 51; Satul Stulpicani, dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Voroneț, avea ca și Vama, statutul de sat dependent. Autorul nu vorbește de răzeși la Stulpicani. footnote>. Din sat domnesc, de ocol, Vama
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
satele de munte cum este Vama sau pentru satele din Ocolul Câmpulungului, a statutului de sat liber domnesc și mai mult, răzeșesc nu are un suport juridic și nu reflectă realitatea socială pentru perioada medievală românească <footnote Teodor Bălan, Documente bucovinene, vol. I-VI, Glasul Bucovinei, 1933-1939; Nici un document nu vorbește de răzeșii din Câmpulung și, cu atât mai puțin, despre cei din Vama. footnote>. De altfel, prințul filosof Dimitrie Cantemir, vorbind despre locuitorii din Ocolul Câmpulungului, arată că „nu țin
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu s-ar fi găsit vistiernicul Pelin, care-l răscumpără cu un cal de 40 de lei și plătește egumenului de la Putna prețul prinderii și întreținerii timp de 8 săptămâni cât a durat judecata și detenția <footnote T.Bălam, Documente bucovinene, vol. II (1519-1692), p. 163-164. footnote>. Pentru modul în care se făcea judecata în componența tribunalului format din conducerea târgului Baia, dar și pentru frumusețea limbii române de acum 350 de ani, redăm un fragment din documentul din 1660, așa cum
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Moldova se găsesc următoarele sate ale mănăstirii: Fălticeni, Onțeni, Văculești, jumătate Zvoriștea, Sărăcinești zis și Mitești, siliștea Răciuleni cu moară, un iezer la Cohurlui și zece pogoane vie la Cruce [ținutul Putna]”. (Rezumat după Wickenhauser, Moldovița, 214-215 și după Documente bucovinene, vol. V, nr. 2, p. 177-178) 10. Raportul înaintat Consistoriului despre starea în care se găsește mănăstirea Moldovița Arhimandritul Venedict, egumenul mănăstirii Moldovița, pe care a vizitat-o comisia [austriacă -n.a.] este cel mai de vază egumen, fiindcă în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
habsbur g ice. Unele aspecte ale dezvoltării economice Polarizarea centrelor de interes pentru Bucovina petrecută în ultimul timp în afara granițelor noastre, la Ausburg, în Bavaria-Germania și la Cernăuți-Ucraina, sub forma unui Institut Bukovina și, respectiv, a unui Centru de Cercetări Bucovinene, vine să ne vorbească mai mult despre un interes politic decât unul științific. Primii, cei din Austria-Germania, vor să acrediteze ideea că stăpânirea de 144 de ani a habsburgilor austrieci asupra părții nordice a Moldovei a fost, sub toate aspectele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Toma, Monografia “Stâlpul lui Vodă”, Editura Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1923. footnote>. Pictorul vienez Franz Iašhke, care a făcut o vizită în 1810 în Bucovina, atras de frumusețea locurilor, a pictat o acuarelă „Valea de la Vama” <footnote Eugen I. Păunel, Acuarele bucovinene ale pictorului Iaschke, în “Codrul Cosminului”, VIII, Cernăuți, 1933-1934, p. 419-132. footnote>, care, alături de lucrări ale pictorilor străini, alcătuiesc astăzi albume istorice și documentare. La anul 1780, căpitanul austriac Franz Sulzer, autorul unor studii despre istoria românilor, inițiatorul teoriei imigraționiste
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
În timpul guvernării lui K. Enzenberg, administrația militară s-a ocupat de construcțiile rutiere. S-a început construcția Drumului Principal, de comunicație sau al 7-lea carpatin, care trecea prin Suceava-Humor-Vama-Câmpulung-Dorna-Transilvania. Pentru construirea și întreținerea căilor rutiere au fost folosiți țăranii bucovineni care au fost impuși la prestație de 5 zile anual <footnote Ion Nistor, Istoria Fondului Bisericesc din Bucovina, Cernăuți, 1921, p. 20. footnote>. Construcția Drumului Principal, numit și Drumul Imperial, a impus construcția unor hanuri și magazii, grajduri pentru cai
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1986-1987, p. 185-186. footnote>. Pe micile parcele arabile se făcea grădinărit, se cultiva porumb și, începând cu anii 1812-1815, locuitorii au fost obligați să cultive cartoful, cultură care s-a extins după 1830 <footnote V. Diaconu, Vechi așezări pe Suha bucovineană, Iași, 1989, p. 123. footnote>. Generalul Enzenberg, al doilea guvernator al Bucovinei, arăta la 1786 că cel mai plăcut aliment al țăranului român după porumb era meiul și, cu siguranță, această cereală foarte productivă era cultivată și de vămeni, pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Sinaia 9, unde Moldova aduce contraforții și o parte din decorația exterioară, iar Muntenia tipul de plan și numărul de turle). întrebării "cine suntem?", această arhitectură îi răspunde folosind conjuncții: românii sunt valahi ȘI moldoveni, olteni ȘI dobrogeni, sud-basarabeni ȘI bucovineni (iar înșiruirea nu face decât să se multiplice după 1918). Dimpotrivă, arhitectura neoromânească târzie, cea care face mariajul cu stripped classicism și cu modernitatea, va încerca să pună între paranteze episodul medieval, stânjenitor din multe privințe (atât istorice, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
șovinismul. În ultima jumătate de veac s-a vorbit, și uneori continuă să se vorbească, despre naționalismul românilor bucovineni, fie ei din nordul sau din sudul Bucovinei, ca despre o ciumă. Se uită prea ușor că doctrina națională a românilor bucovineni Își are rădăcinile În naționalismul revoluționarilor de la 1848, care, așa cum era formulat În publicația Bucovina, pretindea dreptul românilor de a fi ceea ce sînt, . Așa ajung să fie taxați drept naționaliști cei care, moldoveni sau nu, susțin, cu argumente științifice, că
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe cel mai de seamă bun moștenit. Și nu mai dacoromânii. În 1901, Calendarul poporului bucovinean publica vestita Dimîndare părintească, numită și Marseillaise-a aromânilor, pentru cutremurătoarele cuvinte adresate celor tentați a-și abandona limba și legea: . Cultul valorilor naționale nu trebuie Înțeles ca respingere a valorilor conaționalilor sau a celor universale. Cultura germană ca și limba
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
important, și la aprecierea calităților și viciilor limbii române așa cum se vorbea ea În Bucovina de la Începutul veacului al XX-lea: cu formațiuni pumnuliste imposibile, cu fraze traduse direct din germană, cu o topică ciudată, cum aprecia un alt naționalist bucovinean, Constantin Loghin. Dar aceste neajunsuri erau tocmai rezultatul modului În care era privită și prezentată limba română În societatea bucovineană. Și cei mai aprigi susținători ai cauzei românilor din Bucovina aveau studii temeinice În școlile germane. Fiii patriarhului boierimii bucovinene
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
-lea: cu formațiuni pumnuliste imposibile, cu fraze traduse direct din germană, cu o topică ciudată, cum aprecia un alt naționalist bucovinean, Constantin Loghin. Dar aceste neajunsuri erau tocmai rezultatul modului În care era privită și prezentată limba română În societatea bucovineană. Și cei mai aprigi susținători ai cauzei românilor din Bucovina aveau studii temeinice În școlile germane. Fiii patriarhului boierimii bucovinene, Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu, Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi, au făcut studii juridice, istorice și politice la școala vieneză, dar, reveniți În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
bucovinean, Constantin Loghin. Dar aceste neajunsuri erau tocmai rezultatul modului În care era privită și prezentată limba română În societatea bucovineană. Și cei mai aprigi susținători ai cauzei românilor din Bucovina aveau studii temeinice În școlile germane. Fiii patriarhului boierimii bucovinene, Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu, Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi, au făcut studii juridice, istorice și politice la școala vieneză, dar, reveniți În țară, au purtat cu Însuflețire steagul emancipării culturale a românilor. Era o continuitate firească a Școlii Ardelene, cu cereri adaptate
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
1918: . Înăsprirea relațiilor interetnice din Bucovina nu era străină de politica promovată și aici de Imperiul Habsburgic: divide et impera. Ca replică la această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: Naționalismul bucovinean, o prelungire a naționalismului Școlii Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate Împlini destinul decît În societatea În care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar cît preia
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]