1,255 matches
-
Concurenței la: 1. Societatea achizitoare: ────────────────────────── Societatea Comercială "Petrobanat Holding" - S.R.L. comună Sag Timișeni, Str. XI nr. 64, județul Timiș, cod 1920 Telefon/fax: 056/199 200, 044/276 466 2. Societatea achiziționată: ──────────────────────────── Societatea Comercială "Prefatim" - Ș.A. Timișoara municipiul Timișoara, Str. Bujorilor nr. 160, județul Timiș, cod 1900 Telefon/fax: 056/215 747. PREȘEDINTELE CONSILIULUI CONCURENȚEI, THEODOR VALENTIN PURCAREA
DECIZIE nr. 97 din 1 aprilie 2002 privind concentrarea economică realizată de către Societatea Comercială "Petrobanat Holding" - S.R.L. prin dobândirea controlului unic direct asupra Societăţii Comerciale "Prefatim" - S.A. Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143649_a_144978]
-
județul Arad. 154. Cimpean Mirela-Maria, născută la 4 decembrie 1965 în localitatea Ocna Mureș, județul Albă, România, fiica lui Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 52062 Aachen, Pontstr. 1-3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Bujorilor nr. 58, sc. B, ap. 12, județul Timiș. 155. Neacșu Rodica-Elena, născută la 2 iunie 1969 în localitatea Pitești, județul Argeș, România, fiica lui Nicu Marin și Haritina, cu domiciliul actual în Austria, 3251 Purgstall an der Erlauf, Schotterweg 10
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
Timiș. 334. Farcaș Ioan-Gheorghe, născut la 15 noiembrie 1957 în localitatea Nucet, județul Bihor, România, fiul lui Ioan și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Kolgengasse 4/1/19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Stei, Str. Bujorilor nr. 13, ap. 15, județul Bihor. 335. Farcaș Daniela, născută la 13 iunie 1959 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiica lui Markos Ștefan și Virginia, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Kolgengasse 4/1/19, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
335. Farcaș Daniela, născută la 13 iunie 1959 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiica lui Markos Ștefan și Virginia, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Kolgengasse 4/1/19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Stei, Str. Bujorilor nr. 13, ap. 15, județul Bihor. 336. Sofineti Vasile, născut la 5 septembrie 1957 în localitatea Remeti, județul Maramureș, România, fiul lui Toader și Iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 2490 Ebenfurth, Wiener Neustedterstr. 50C/9/3, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
județul Sibiu. 164. Muller Florica, născută la 22 iunie 1967 în localitatea Santana, județul Arad, România, fiica lui Mates Traian și Sava, cu domiciliul actual în Germania, 76646 Bruchsal, Dieselweg 51, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Santana, Str. Bujorului nr. 32, județul Arad. 165. Pesavento Maria, născută la 11 august 1969 în localitatea Săveni, județul Botoșani, România, fiica lui Pintilei Vasile și Veronica, cu domiciliul actual în Germania, 92318 Neumarkt i.d. OPf., Eichhornweg 4, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
9, județul Brașov. 301. Hordoan Vasile, născut la 15 martie 1950 în localitatea Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 78333 Stockach, Langwiese 20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Bujorului nr. 8, județul Brașov. 302. Kelber Elenă, născută la 20 aprilie 1957 în localitatea Cristinesti, județul Botoșani, România, fiica lui Ghiorghiescu Dumitru și Catinca, cu domiciliul actual în Germania, 87616 Marktoberdorf, Thalhofenerstr. 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
județul Sibiu. 97. Flueras Iboyka, născută la 19 februarie 1965 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Nehez Emeric și Etelca, cu domiciliul actual în Germania, 97342 Obernbreit, Larchenstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Bujorilor nr. 165, județul Timiș. 98. Flueras Tiberiu, născut la 4 mai 1962 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Flueras Gheorghe și Elisaveta, cu domiciliul actual în Germania, 97342 Obernbreit, Larchenstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 958 din 5 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144377_a_145706]
-
județul Timiș. 98. Flueras Tiberiu, născut la 4 mai 1962 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Flueras Gheorghe și Elisaveta, cu domiciliul actual în Germania, 97342 Obernbreit, Larchenstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Bujorilor nr. 165, județul Timiș. 99. Gille-Nistor Carmen-Voichita, născută la 14 octombrie 1965 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Botos Francisc și Voichița, cu domiciliul actual în Germania, 55246 Mainz Kostheim, Eichenstr. 38, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 958 din 5 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144377_a_145706]
-
județul Iași. 299. Cozubas Corneliu, născut la 1 iulie 1965 în localitatea Rădăuți, jude��ul Suceava, România, fiul lui Casian și Silvea, cu domiciliul actual în Austria, 2564 Weissenbach, Hainfelderstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Suceava, Str. Bujorilor nr. 10, bl. 102, ap. 5, județul Suceava. 300. Cozubas Lacramioara-Daniela, născută la 30 septembrie 1971 în localitatea Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Gafencu Mihai și Lidia, cu domiciliul actual în Austria, 2564 Weissenbach, Hainfelderstr. 2, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
județul Suceava. 300. Cozubas Lacramioara-Daniela, născută la 30 septembrie 1971 în localitatea Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Gafencu Mihai și Lidia, cu domiciliul actual în Austria, 2564 Weissenbach, Hainfelderstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Suceava, Str. Bujorilor nr. 10, bl. 102, ap. 5, județul Suceava. 301. Hruza Ana-Iarmila, născută la 27 aprilie 1972 în localitatea Nădlac, județul Arad, România, fiica lui Ondrejovics Andrei și Maria, cu domiciliul actual în Cehia, 356 01 Sokolov, Spartakiadni 1960, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții "Modernizare drum județean DJ 505, Izvoarele-Valea Bujorului, km 38 + 000 - 43 + 900, județul Giurgiu", cuprinși în anexa*) la prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se va face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinație, conform
HOTĂRÎRE nr. 120 din 14 aprilie 1997 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Modernizare drum judeţean DJ 505, Izvoarele-Valea Bujorului, km 38 + 000 - 43 + 900, judeţul Giurgiu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117747_a_119076]
-
noastră Vin de la munte miresme de brazi Basm al văzduhului, apa albastră Prietenie, soli de pace Poartă cu drag, spre ai lumii copii Zâmbetul lor cel frățesc ni-l întoarce. 1 iunie de Ț. Oancea 1 iunie, tu vii Cu bujori și ciocârlii Și cu cete de copii Zâmbete și-al păcii cânt Sol gingaș de bucurii Slavă ție, slavă ție! ¾ POEZII CU TEMATICĂ EDUCATIVA Chipul cifrelor de Alexandru Sabiglian 1 parcă e un băț șugubăț. Poartă chipul tras Cu cozorul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
șapte biscuiți cu lapte. Tata taie-n opt pepenele copt În cuibar sunt ouă zilnic câte nouă. Eu adun încet zece în caiet. Săptămâna florilor de Elenă Dragoș Luni, în grădiniță mea, S-a ivit o viorea. Marți a răsărit bujorul Căruia-i dusesem dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele. Sâmbătă lângă un tei, Vezi un pâlc de stânjenei. Iar duminică în zori Margarete
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
N-avea grijă dragă mama, Mai cu seamă n-avea teamă, Traversez cum se cuvine, Eu țin minte foarte bine Poezia ceea care Mă-nvățase cu răbdare, Să trec stradă, cum, când, unde Despre mingile rotunde, Fiecare o culoare: De bujor, de portocala Și de frunză, ce-mpreună, Ne arată calea bună. Îndemn de Gh. Zarafu Băiețaș ce sări hop, hop, Si pe stradă și prin piața, Fii atent când treci la stop Ca să nu-ți pui stop la viață. Sfat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o coroniță de ghiocei și albăstrele. Soarele ne zâmbește iar. Prințesa țese cu îndemânare un covor de iarbă. Copacii par ninși cu flori albe și rozii. Ghioceii timizi ies de sub pământul umed, desfăcându-și cupele. Clopoțeii scot un sunet ușor. Bujorii roșesc de timiditate. Mândrele lalele par să fure culoarea trandafirilor. Zumzetele gâdilitoare ale albinelor dau semn că florile și-au deschis petalele colorate. Crinii palizi își desfac petalele abia când razele soarelui le mângâie tulpinile fragede. Zambilele lasă un parfum
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
incursiune în lumea fascinantă a parfumeriei este un prilej minunat pentru a culege imagini de epocă și imagini actuale despre marii creatori de parfumuri, adevărați magicieni în această poetică și atemporală meserie. Pierre-François-Pascal Guerlain „N-am să uit niciodată mireasma bujorilor și a crinilor din grădina bunicului, nici a trifoiului cățărător. Nimic nu-mi va șterge din memorie surpriza mirosului violent al câmpului cu flori de tutun... sau narcisele de munte descoperite în Elveția... sau adierile de flori de frangipan din
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
turistică. Condițiile concrete de altitudine au determinat etajarea vegetației cu aspecte specifice: zona pădurilor , mixte, a coniferelor și cea alpină. Mai important Însă pentru turism, sunt unele specii de plante cum ar fi: jneapăn (Pinus mugo), ienupărul pitic (Juniperus sibirica), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), iarba bălții (Deschampsia caespitosa), brîndușa de munte (Crocus heufelianus), coacăzele (Bruckenthalie spiculifolia), floarea de colț (Leonthopodium alpinum), sîngele voinicului (Nigritela nigra), crinul galben (Liliulm jankae), afinul (Vaccinium myrtillus), garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizanum) etc. - Fauna Carpaților
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care motivele și simbolurile romantice erau desprinse din mit, abstracte, exprimând nemărginirea, infinitul, eternitatea. Așadar, Cătălin reprezintă Întruchiparea teluricului, a mediocrității pământene: „viclean copil de casă", „Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii”, „cu obrăjei ca doi bujori / De rumeni bată-i vina...” În modul de expunere se face apel la o ironie infantilă, iar dialogul este sugestiv. Idila dintre cei doi e un simplu joc. Pentru a o seduce pe Cătălina, Cătălin urmează un ritual asemănător cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numai 176 de cuvinte. Din cele 441 de substantive și 176 de adjective, 46 sunt neologisme, intrate În limbă În ultimele două secole: aer, amar, castel, coroană, demon, Hyperion, insulele, marmoreele, ocean, orizont, palate, palid sunt de origine latină; bolți, bujori, colț, negrăit, odorul (de două ori), plutind, rochii, rude sunt de origine slavă; distrează, himeric, idealuri, Înclin, nimb, paj, sfera (de două ori), stepe, surâs sunt de origine franceză; catarg, haos, haosului ( de două ori) sunt grecești. Adjectivul Însumează 176
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuvinte, idiotism, locuțiune, sinapsă etc. Unii dintre acești termeni trimit către anumite contexte particularizante; de exemplu, se consideră idiotisme expresiile specifice unei anumite limbi (vezi, de exemplu, rom. roșu ca racul vs. fr. rouge comme une pivoine, "roșu ca un bujor"); îmbinările stabile de cuvinte 41 (a-și da seama) se opun celor care nu au caracteristica stabilității (a lua măsuri îmbinare stabilă "a acționa" vs. a lua măsuri [pentru a-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunt unele plante, păsări și animale pe cale de dispariție. Astfel le-am explicat faptul că pentru a evita procesul de dispariție a speciilor rare, în România acestea sunt ocrotite, fiind păstrate în rezervații și parcuri naturale: plante: floarea de colț, bujorul de munte, nufărul alb, stânjenelul, laleaua pestriță, papucul doamnei etc. animale și păsări: capra neagră, zimbru, râsul, cocoșul de munte, fazanul, vulturul pleșuv etc. Astfel de activități de educație ecologică, conform managementului grupei, le putem organiza și desfășura și ca
Coronița prieteniei by Ed. Nemţanu Anişoara, Grup Şcolar Cristeşti, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93021]
-
Dungile erau așezate când în lung, când de-a curmeziș. Corsajul se termina cu o platcă bebe de tulle alb“. Mâneca era „delicioasă, prinsă în mici pliuri, aranjată de-a lungul brațului până la cot“. Pe cap avea „pălărie albă cu bujori rose, iar sub un voal de tulle cu mici puncte negre obrazul surâdea viesel“. În picioare - „colțuni albi ajurați și pantofi de piele albă de căprioară“. Astăzi, o rubrică precum aceea din care face parte descrierea de mai sus s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de precauție, pentru a nu provoca sărăcirea florei unei regiuni, prin dispariția speciilor rare sau mai sensibile. Este bine ca elevii să cunoască și să respecte plantele ocrotite prin lege cum ar fi : floarea de colț, papucul doamnei, sângele voinicului, bujorul românesc, laleaua pestriță etc; să nu se distrugă puieții de arbori, arborii tineri sau crengile și să se evite vătămarea trunchiului arborilor căci orice leziune a scoarței poate constitui o cale de pătrundere a unei boli care duce la scăderea
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
îndeajuns, cu puțin noroc puteai desluși câteva litere scrijelite-n plastic). Mai existau (nu tocmai simultan) următoarele: un cal roșu cu roți negre în loc de copite, doi urși, o maimuță în carouri cu salopetă și moacă debilă căreia i-am făcut bujori cu carioca, niște câini de pluș (care nu erau, de fapt, ai mei și cu care nu aveam voie să mă joc, dat fiind că rolul le era pur decorativ), farfuriile galbene cu margini dantelate, Rozalia, păpușa îmblănită cu cap
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
ca o jinduire după frumos. Urâtul se convertește mereu în sublim și, din înfruntarea lor eternă, va ieși mereu învingător albul Inorog, proiectat ideal pe sumbrul fundal al oricărei societăți negative: “Ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumadzii păunului, sprâncenele corbului, părul sobolului, mânule ca aripile, degetele ca radzele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacunului, unghele inorogului, glasul bubocului și vârtutea colunului are.” Sublimul Inorog acoperă cu superioritatea lui și face suportabilă o lume urâtă
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]