958 matches
-
grămadă în apropierea gropii. Așa am și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei" de unde urma să excavăm pământul, au început să sape cu hârlețul primul rând, apoi bulgării mai mari erau fărâmițați cu sapele. Eu cu Sandu am fost repartizați la aprovizionarea cu apă. Căldările de tablă erau destul de grele și aveau o capacitate de 10 litri. La fântână, cu ajutorul unei funii legate de o căldare, aduceam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ei în sufletele noastre. Îmi amintesc de acele întâlniri cu mare plăcere și mă apucă o durere dulce amintindu-mi de ei. Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Ioan Flora, Emil Iordache, Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Gavril Matei Albastru, Marin Mincu, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu sau prietenul meu de o viață actorul Silviu Stănculescu care n-a lipsit la nici una dintre lansările mele de carte (recitând împreună cu Anda Caropol) pe când mai făceam parte de Filiala București al Uniunii Scriitorilor din România. Mircea Zaciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ceea ce mă privește pe mine Doamne ferește în privința acelor mari dispăruți cu care am avut onoarea de a fi purtat în scris și verbal atâtea discuții interesante, atâtea schimburi de idei. Toate acestea ar putea întregi imaginea unui Nicolae Carandino, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu, Fănuș Neagu, Radu Beligan, Valeriu Anania, Hilde Domin, Ion Caraion, Marin Sorescu, Wolf von Aichelburg, Zoltan Franyó, Reiner Kunze sau brașoveanul Ștefan Baciu trăitor pe atunci în Honolulu, ca să dau doar câteva nume dintre cei plecați de lângă noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ei în sufletele noastre. Îmi amintesc de acele întâlniri cu mare plăcere și mă apucă o durere dulce amintindu-mi de ei. Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Ioan Flora, Emil Iordache, Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Gavril Matei Albastru, Marin Mincu, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu sau prietenul meu de o viață actorul Silviu Stănculescu care n-a lipsit la nici una dintre lansările mele de carte (recitând împreună cu Anda Caropol) pe când mai făceam parte de Filiala București al Uniunii Scriitorilor din România. Mircea Zaciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
târziu, începând cu anii 70 și mai încolo, i-am cunoscut pe Dan Tărchilă, Radu Beligan, Emil Botta, Silviu Stănculescu, Ion Finteșteanu, Nicolae Carandino, Victor Eftimiu, Valeriu Anania, Nicolae Steinhardt, Ion Alexandru, Francis Munteanu, Oskar Pastior, Ștefan. Aug. Doinaș, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu, Geo Bogza, Alexandru Piru, Nichita Stănescu, Marin Preda, Radu Gyr, Wolf von Aichelburg, Anda Caropol, Haralamb Zincă, Florin Piersic, Anna Széles, Ștefan Bănică, Liviu Ciulei, Adrian Marino, Paul Everac, Emil Cioran cu care am o înregistrare în germană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Luceafărul. Călătorind, am descoperit alte logosuri, din care am preluat unele elemente de vorbire. Toate mi-au îmbogățit limba: limba în care scrii este averea cea mai de preț a unui scriitor. A.B.Dacă nu greșesc, profesorul universitar Gheorghe Bulgăr a remarcat această bogăție a limbii, la poetul Mărășanu, într-o cronică apărută în "România liberă", încă din 1983, în care afirma: Poetul e nu numai o conștiință, ci și un interpret inspirat, cu bogate mijloace de limbă, al neliniștilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
scape comprehensiunii. E o nebuloasă care fluctuează între elucubrații profetizante 2 și contacte tensionate cu oficialități din țară3, angrenează din partea subiectului cote ale implicării încurajate 4 sau detașarea unei reținute lucidități sceptice, mobilizează febril intelectuali din țară și străinătate (Gheorghe Bulgăr, Alain Guillermou, J. Goudet, Alf Lombard, Rosa del Conte, C. Noica, cercuri franceze și belgiene...)5 sau aluvionează îndoieli privind integritatea morală a unui savant îmbătrânit 6 care ar accepta până și compromisul cooperării cu regimul comunist în schimbul susținerii din
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
noaptea că-l ajungea!/ Dar Dumnezeu ca un sfânt/ Săvai mare pe pământ,/ Lăs’o ceață de ’ngrozit:/ Negură până ’n pământ,/ Mistriceanul a rătăcit!/ Acum el rătăcia/ Și firea el ș-o pierdea,/ Toată noaptea că umbla,/ De toți bulgări să lovia/ Și buștenii că-i bătea./ De toți rugii să ’ncurca/ Și pe nimeni n’auzia./ Nici un foc nu să vedea./ Nici un amânar n’avea,/ Ori vreo dalbă pelinariță,/ Ori vreo mică esculiță,/ Ori vreo așchie de creminiță,/ Ca să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tinerii trebuiau să îndure pe o durată variabilă privațiuni și chinuri, să se supună la probe primejdioase și să experimenteze prin intermediul recuzitei terifiante din scenariul inițiatic iluzia morții, reînvierii și a contactelor cu lumea spiritelor”. Zdrelirea pe drumul cu piedici (bulgări, bușteni, tulpini cu țepi) imprimă efortul inițiatic în trupul pe cale să sufere o mutație și, în același timp, sugerează luarea de la început a capacităților locomotorii, la fel cum neofiții din comunitățile primitive învață din nou să mănânce: „în cultul majo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iarnă, știu că s-a întâmplat, că s-a aruncat și cu zăpadă după niște... S. P.: - După cele mai multe mărturii, în februarie s-a întâmplat. C. G.: - Așa este, da ! În februarie, da, s-o aruncat și cu zăpadă, cu bulgări de zăpadă. Și au venit tot înapoi, tot așa, tot așa, m-o..., cum să spun eu, m-o... S. P.: - Impresionat. C. G.: - Eram tânăr și nu mai văzuse așa ceva, atunci, în comunism, să vezi așa o chestie, știi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
exegetul punctând câteva repere în această direcție: Eugen Lovinescu, cel care considera "opera politică" eminesciană ca aparținând unui "reacționarism radical"; Șerban Cioculescu lansând ideea "vocației paralele" a lui Eminescu și evaluându-i modernitatea gazetăriei prin "prisma permanenței naționale". Apoi Gheorghe Bulgăr, George Munteanu (pledând pentru simțul istoric al gazetarului), Al. Oprea (axat pe relația dintre "jurnalismul conservator și poetul spiritului secolului", un polemist profetic), în fine, Sorin Antohi, în Critis imaginalis, care află în aceste scrieri cuplarea "utopismului regresiv" cu perspectiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
G. Călinescu, T. Vianu, Petru Creția, D. Vatamaniuc, Augustin Z. N. Pop, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mihail Straje, Petru Rezuș, N. Densusianu, G. Ibrăileanu, Titu Maiorescu, Rosa del Conte, D. Popovici, D. Murărașu, Petru Caraman, Ion Rotaru, Ovidiu Vuia, Gh. Bulgăr, Ștefan Badea, I. Negoițescu, C.G. Ursu, Fănică N. Gheorghe etc., deopotrivă critici și istorici literari din Moldova, asupra cărora se impune a lua aminte în mod aparte: Mihai Cimpoi, Pavel Balmuș, C. Popovici (e adevărat, cu studii mai vechi, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
blestem romantic în tonuri apocaliptice". Volumul cuprinde, pe lângă textul propriu-zis al poemei, cu variantele sale, preluate după ediția Perpessicius, un studiu aferent acestuia, apoi texte referențiale de interpretare critică datorate unor D. Murărașu, G. Călinescu, I. Rotaru, D. Vatamaniuc, Gh. Bulgăr, C. Popovici, H. Corbu, A.O. Nedelcea, V. Crăciun, Gh. Florea și Mihai Cimpoi. Sunt preluate traducerile Doinei în limbile albaneză (Perikli Jorgoni și Kopi Kycyka), aromână (Ionel Zeană), engleză (Corneliu M. Popescu și Kurt W. Treptow), franceză (Elisabeta Isanos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
68 71 ; III, 106 108; VI, 117 132; VII, 248 252 Bota, Ionel : VII, 28 33 Botta, Dan : VI, 170-175 Boz, Lucian : IV, 139 145 Brais, Aura : VII, 245 247 Brudașcu, Dan : II, 59 60; IV, 226 231; V, 118-119 Bulgăr, Gh. : III, 208 212 , VI. 214 218 Bușulenga, Zoe Dumitrescu-: I, 163 168; III, 183 185 ; V, 38 39, 42 43, 73, 77 79, 125; VII, 13 17 Buzași, Ion : II, 25 29; III, 23 25; IV, 20 27, 197
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu: studii și articole. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1974, 384 p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana; 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana; 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
articole. Introducere de G. Ivănescu. Ediție, bibliografie și indice de nume de Virgil Andriescu. Iași: Junimea, 1977, 367 p. (Eminesciana; 10) * GUILLERMOU, Alain. Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu. Cu un cuvânt al autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana; 19) * LOVINESCU, E. Mite. Bălăuca. Ediție critică, prefață, note, variante, glosar și bibliografie de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1980, 460 p. (Eminesciana; 20) * BULGĂR, Gh. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei. Iași: Junimea, 1980, 191 p. (Eminesciana; 21) * CARACOSTEA, D. Arta cuvîntului la Eminescu. Studiu introductiv de Ion Apetroaie. Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie. Iași: Junimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
educativ, Editura Pontos, Chișinău, Republica Moldova, 2000. * "Doina" lui Eminescu 125 de ani, de Victor Crăciun, în colaborare cu Tudor Nedelcea. Cu un cuvânt înainte de acad. Eugen Simion. Fundamentări de: D. Panaitescu-Perpessicius, D. Murărașu, G. Călinescu, I. Rotaru, D. Vatamaniuc, Gh. Bulgăr, C. Popovici, Haralambie Corbu, Olivia Nedelcea, Ghiță Florea, M. Cimpoi. Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, Editura Semne, București, 2008. 7 George Uscătescu, Luceafărul la centenar (poem dramatic în proză), Editura revistei Destin, Madrid, 1989. * Pentru o mai ușoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lacomi ai tinereței, care împrumută lucrurilor strălucirea aceea covârșitoare realităței. Îmi închipui un om care ar fi în mijlocul unui paradis și care ar merge necontenit cu ochii în jos ațintiți pe carare, de frică să nu se împedice de vreun bulgăr, de vreo cioată. Cu ce s-ar alege el din minunele paradisului? Ei bine, între cumințenia vrâstei coapte și între naivitatea tinereței, eu unul, dacă mi-ar fi dat să aleg, aș opta cu ochii închiși pentru cea din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu apă, broaște mari cât pumnul se azvârleau în adânc de pe frunzele din baltă, cu un sunet înfundat ca pământul aruncat la înmormântări peste capacul sicrielor. De parcă te aflai la propria-ți înmormântare și auzeai cel din urmă salut al bulgărilor de pământ prăvălindu-ți-se peste cap în sicriu. Căram stropitoarele pline și vedeam cum din mormintele care nu intrau în atribuțiile noastre se ridica un soi de abur alb. Florile le udam fiecare pe seama lui, treaba mergea iute, pământul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cum merg noaptea spre casă cu ele bălăngănite pe piept. De câteva ori, cer împrumut o lădiță de lemne de la Piri, vecina de peste gard, mult mai prevăzătoare și organizată. De Crăciun primesc de la Kety și Fodori butuci gata tăiați și bulgări de cărbuni plini de pământ, care însă ard bine. Mai aduc câte o sacoșă de lemne și părinții fetelor cu care fac meditații. În fine. Recunosc și niște furtișaguri nevinovate. Intru des în Parcul Pionierilor și-l cutreier după-masa târziu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
exagera, totuși - sunt fantome care fac un deserviciu speciei. [...] M. 99/1949 I Luni, 28 februarie [1949] M-am apucat să-ți scriu ca să-ți închin ție, numai ție, sfârșitul acestei zile aniversare... „Crușeț! Mirosul acela bun de pământ cu bulgări mari din care creșteau mănunchiuri de urzici și de păpădii, la sfârșitul lui februarie, de Păresimi. Baba Ioana, la bucătărie, pregătea mâncăruri de post pentru boierii credincioși care urmau să se împărtășească. Le făcea «urzici îngroșate» în bucătăria pe care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care semăna cu pământul proaspăt săpat de lângă o groapă: a doua înmormântare a tatălui tău. Săreau de pe un fotoliu pe altul ca să ia cărțile de pe rafturi și, când mai cădea una peste maldăr, se auzea o bufnitură precum cea a bulgărilor de pământ pe un coșciug. Nu, crede-mă, suferința omenească nu are limite, iar mijloacele și motivele sunt dia bolice, nemaivăzute și fără granițe. Îmi descopăr, alături de o imensă capacitate de a suferi, și un fel de prostrație, de amorțire
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
putut pregăti cu adevărat pentru momentul în care am pășit înăuntru. E ca și cum aș fi intrat într-o altă lume. Într-o pădure fermecată argintie și strălucitoare. Deasupra mea, crengile se arcuiesc până la tavan. Florile par să crească direct din bulgării de pământ care par să fie aici dintotdeauna. Văd vrejuri de viță-de-vie, fructe și un măr plin cu mere de argint, o pânză de păianjen acoperită cu picături grele de rouă... și alea care zboară acolo ce sunt - păsări adevărate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai știai cum au ajuns atîtea bunătăți în fața ta ori dacă sînt chiar bunătăți sau doar aer modelat de mișcările lor. Bunătățile lui Menzel sînt bunătăți în cea mai largă accepțiune a termenului : avem bătăi cu frișcă și bătăi cu bulgări serviți de un chelner la platou, avem bancnote aprinse cu trabucul și sahane din care ies aburi ireali, avem o demonstrație de turnat sincron șampania în pahare și o masă pusă în jurul unei plăci turnante pe care a fost instalată
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]