3,270 matches
-
lor se dublase din nou, depășind 300.000. Evident, nu toți au avut succes. O parte, dificil de estimat, a noii clase de capitaliști români s-a format pe piață, după modelul „tradițional” sau „de manual” al formării și evoluției burgheziei mici și mijlocii în Europa Occidentală. Pentru că începe pe piață, și anume pe piața bunurilor de consum destinate populației, procesul începe cu comerțul și, precum în protocapitalismul european, cele mai profitabile afaceri comerciale sunt rezultatul comerțului la distanță - în cazul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltării capitalismului. Cea mai importantă schimbare a constat în inversarea rolurilor adoptate de populație și clasa politică. Istoria dezvoltării capitalismului este istoria victoriei treptate a populației și societății împotriva clasei politice a societății medievale. O populație din ce în ce mai numeroasă, formată din burghezie și proletariat, se răzvrătește împotriva unei ordini sociale întemeiate pe relația dintre nobilul proprietar de pâmânt și țăran. O face, pe de o parte, dezvoltând producția de bunuri non-agricole pe baza altor relații de proprietate decât cele care întemeiază producția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
amănuntul a fost, în economie, o vastă rețea de întreprinderi mici și mijlocii, care au funcționat ca un amortizor al costurilor reformelor economice și o sursă de profit pentru capitaliștii apăruți pe alte căi, iar în structura socială, o mică burghezie urbană care a reprezentat, în perioada de după 1993, cea mai activă și mai instabilă forță politică și ideologică a societății. Faptul că, după 1993, nici unul dintre partidele politice nu a reușit să câștige alegerile după o perioadă de guvernare se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se datorează tocmai oscilațiilor politice ale acestei categorii sociale. Iar instabilitatea ei politică este urmarea directă a faptului că a fost incapabilă să-și producă propria forță politică și propria ideologie. În capitalismul românesc care se naște după 1989, mica burghezie a fost prima nouă categorie socială care a reușit să se afirme - valorificând perioada în care a existat „disimulată” în interstițiile societății socialiste -, dar și cel mai puțin capabilă să modeleze noua realitate. În schimb, a fost principala sursă de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
teorema lui Pareto, dar cu ajustări. Astfel, cele 50% dintre exploatațiile cu teren puțin, sub 1 ha, dețin doar 9,8% din totalul suprafeței agricole utilizate din România. „Clasa mijlocie” (43%), deține 54% din totalul suprafeței, adică majoritatea. „Chiaburimea” - mica burghezie a agriculturii și satului românesc -, deși este numeric extrem de restrânsă (doar 6% din totalul gospodăriilor) utilizează aproape un sfert (24%) din totalul suprafeței agricole. Iar 0,3% dintre gospodării - cele care, prin dimensiunile suprafețelor, pot fi considerate exploatații de tip
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este SIDEX, uriașul - la nivel regional - combinat siderurgic de la Galați, aflat în proprietatea uriașei - la nivel global - companii Mittal Steel. Alte industrii sunt în situații similare, deși capacitatea lor de absorbție a fondurilor guvernamentale sau bugetare este mai redusă. MICA BURGHEZIE POSTCOMUNISTĂ Privatizarea postcomunistă a restructurat țărănimea și a modelat evoluția clasei noilor capitaliști români. A mai avut și un al treilea rezultat important: a decis cu privire la înfățișarea micii burghezii românești postcomuniste. După cum am văzut deja, o clasă de mijloc exista
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de absorbție a fondurilor guvernamentale sau bugetare este mai redusă. MICA BURGHEZIE POSTCOMUNISTĂ Privatizarea postcomunistă a restructurat țărănimea și a modelat evoluția clasei noilor capitaliști români. A mai avut și un al treilea rezultat important: a decis cu privire la înfățișarea micii burghezii românești postcomuniste. După cum am văzut deja, o clasă de mijloc exista și în societatea socialistă, având în linii mari cam aceeași compoziție cu mica burghezie a societății capitaliste. Ea consta din funcționari ai administrației centrale și locale și ai marilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
români. A mai avut și un al treilea rezultat important: a decis cu privire la înfățișarea micii burghezii românești postcomuniste. După cum am văzut deja, o clasă de mijloc exista și în societatea socialistă, având în linii mari cam aceeași compoziție cu mica burghezie a societății capitaliste. Ea consta din funcționari ai administrației centrale și locale și ai marilor întreprinderi, din reprezentanți ai unor profesii intelectuale - scriitori, artiști, medici, juriști, arhitecți etc. -, din meșteșugari sau liberi profesioniști de succes, din ofițeri superiori ai armatei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cercetare-dezvoltare, inclusiv academice, care nu avea acces la deciziile de vârf, locale sau naționale, cu privire la economie și societate. O caracteristică a acestei clase mijlocii, considerată în ideologia comunistă oficială ca având „păcatul” de a reproduce în mare măsură trăsăturile micii burghezii a fostei societăți capitaliste românești, era gradul ridicat de educație al membrilor ei și ponderea dominantă a intelectualilor în rândurile acesteia. Simpla enumerare a categoriilor ocupaționale din care făceau parte membrii acestei clase este suficientă pentru a ilustra predominanța intelectualității
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care făceau parte membrii acestei clase este suficientă pentru a ilustra predominanța intelectualității, adică a populației cu studii universitare sau mai mult decât studiile universitare. Asta nu înseamnă, desigur, că toți absolvenții de învățământ superior intrau în rândurile acestei „mici burghezii” socialiste, ci doar că cea mai mare parte a membrilor ei erau cooptați din rândurile populației cu studii superioare. Studiile puteau fi cel mult o condiție necesară. Condiția suficientă era dublă. Pe de o parte, ea consta în accesul la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale sistemului dominant de distribuție din societate, adică salariile, iar pe de altă parte, accesul la prestigiu și statut social superior - măsurat fie prin funcții, fie prin relații preferențiale cu deținătorii de funcții din sistem. În felul acesta, membrii micii burghezii socialiste puteau obține venituri mai mari decât cele pe care sistemul le redistribuia normal în societate. Fie pe piața relativ liberă a produselor și serviciilor către populație, de la drepturile de autor la onorarii, fie pe piața „gri” a unor activități
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de relații interpersonale care permitea o solidaritate a membrilor ei chiar în lipsa oricărei instituționalizări și a unei ideologii proprii. Era o rețea de rețele care lega între ele elitele profesionale și comunitare restrânse și permitea accesul unui membru al micii burghezii dintr-un oraș mic de provincie la cea mai nouă aparatură medicală dintr-un spital din Capitală - desigur, nu fără eforturi și cheltuieli. Una dintre cauzele prăbușirii comunismului trebuie căutată inclusiv în faptul că, la intrarea în criză a economiei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
făcut-o elita politică românească este exact inversul erorii comise de Gorbaciov și de susținătorii săi în declanșarea reformelor de tip perestroika și glasnosti și constă în evaluarea incorectă a rolului politic, social și ideologic pe care îl avea mica burghezie în societatea socialistă. Am văzut în altă parte că atât perestroika, dar mai ales glasnosti nu erau altceva decât o încercare de a atrage mica burghezie socialistă în sprijinul Partidului Comunist - care, altfel, rămânea un partid politic alcătuit dintr-o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în evaluarea incorectă a rolului politic, social și ideologic pe care îl avea mica burghezie în societatea socialistă. Am văzut în altă parte că atât perestroika, dar mai ales glasnosti nu erau altceva decât o încercare de a atrage mica burghezie socialistă în sprijinul Partidului Comunist - care, altfel, rămânea un partid politic alcătuit dintr-o combinație ce devenise disfuncțională între elita „revoluționarilor de profesie” și muncitorii industriali. Încercarea a eșuat și odată cu ea și speranțele lui Gorbaciov și ale corespondenților săi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
elita „revoluționarilor de profesie” și muncitorii industriali. Încercarea a eșuat și odată cu ea și speranțele lui Gorbaciov și ale corespondenților săi de a „reforma” socialismul. În anii ’80, Gorbaciov a încercat să deplaseze baza socială a Partidului Comunist către mica burghezie socialistă. În România, Ceaușescu reușise acest lucru cu cel puțin un deceniu mai devreme, când deschiderea țării către Occident, relaxarea în domeniul polarizării sociale, tolerarea pieței ca sistem de distribuire secundar și acordarea de privilegii intelectualității a făcut ca inclusiv
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
membri ai Partidului Comunist. După 1989, aceștia au îngroșat rândurile campionilor anticomunismului și au avut probleme „morale” serioase pentru a explica opiniei publice convertirile succesive. Departe de a exprima doar o frământare interioară, aceste schimbări succesive de atitudine ale micii burghezii socialiste față de societatea socialistă ilustrează mai degrabă raporturile sale cu elita politică și reacțiile față de locul care îi era rezervat în ierarhia socială și de putere a societății. Or, în momentul în care criza economică și socială a socialismului a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și de putere a societății. Or, în momentul în care criza economică și socială a socialismului a necesitat concentrarea resurselor, adică începând din anii ’80, invers decât Gorbaciov, care a încercat, prin reformele sale, să-și asigure sprijinul acestei mici burghezii, elita politică comunistă românească a tratat-o ca pe o resursă, așa cum a tratat întreaga populație: i-a redus veniturile, a redus toleranța față de eforturile acesteia de a se diferenția de muncitorime, i-a redus privilegiile și, în general, a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
resursă, așa cum a tratat întreaga populație: i-a redus veniturile, a redus toleranța față de eforturile acesteia de a se diferenția de muncitorime, i-a redus privilegiile și, în general, a făcut evident faptul că, dacă are de ales între mica burghezie și muncitorime, politicienii comuniști vor alege muncitorii. Rezultatul a fost că mica burghezie socialistă a devenit un aspru critic al socialismului în general și al lui Ceaușescu în particular și și-a utilizat influența pe care o avea asupra opiniei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
față de eforturile acesteia de a se diferenția de muncitorime, i-a redus privilegiile și, în general, a făcut evident faptul că, dacă are de ales între mica burghezie și muncitorime, politicienii comuniști vor alege muncitorii. Rezultatul a fost că mica burghezie socialistă a devenit un aspru critic al socialismului în general și al lui Ceaușescu în particular și și-a utilizat influența pe care o avea asupra opiniei publice pentru a delegitima atât comunismul ca regim politic, cât și pe Ceaușescu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-a revoltat pentru a determina căderea guvernelor sau schimbarea regimului politic. Între alte lucruri care deosebesc ultima perioadă a comunismului de primul deceniu al postcomunismului se află și tratamentul diferit la care a fost supusă, prin politicile guvernamentale, mica burghezie. În postcomunism, crizele economice au afectat mai puțin mica burghezie a noii societăți sau, dimpotrivă, au fost chiar perioade de ascensiune a acesteia și de îmbunătățire a situației sale relative. După 1990, mica burghezie socialistă a avut o influență enormă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
regimului politic. Între alte lucruri care deosebesc ultima perioadă a comunismului de primul deceniu al postcomunismului se află și tratamentul diferit la care a fost supusă, prin politicile guvernamentale, mica burghezie. În postcomunism, crizele economice au afectat mai puțin mica burghezie a noii societăți sau, dimpotrivă, au fost chiar perioade de ascensiune a acesteia și de îmbunătățire a situației sale relative. După 1990, mica burghezie socialistă a avut o influență enormă asupra modului în care au fost concepute și aplicate reformele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost supusă, prin politicile guvernamentale, mica burghezie. În postcomunism, crizele economice au afectat mai puțin mica burghezie a noii societăți sau, dimpotrivă, au fost chiar perioade de ascensiune a acesteia și de îmbunătățire a situației sale relative. După 1990, mica burghezie socialistă a avut o influență enormă asupra modului în care au fost concepute și aplicate reformele tranziției, ca urmare, pe de o parte, a legăturilor sale interpersonale vaste cu noua clasă politică a societății, iar pe de altă parte, ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost redusă în comparație cu cea a principalului actor social și politic postrevoluționară - proletariatul industrial. În primii ani de după revoluție, proletariatul industrial, împreună cu manangementul industriei socialiste nu susțineau privatizarea pe scară largă a economiei, din motive deja analizate. În schimb, mica burghezie socialistă a fost un factor foarte activ al presiunilor pentru privatizare, dar la periferia sistemului socialist, adică în zona sa de activitate, zonă care era complet neinteresantă pentru actorii principali. Ca urmare, în această perioadă, mica burghezie a avut un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În schimb, mica burghezie socialistă a fost un factor foarte activ al presiunilor pentru privatizare, dar la periferia sistemului socialist, adică în zona sa de activitate, zonă care era complet neinteresantă pentru actorii principali. Ca urmare, în această perioadă, mica burghezie a avut un succes cvasitotal în ceea ce o privește și o influență relativ redusă asupra evoluțiile de mari dimensiuni ale societății românești. În România postcomunistă, întreprinderile de comerț exterior, editurile, birourile de avocați și notariale, birourile de arhitectură, unele servicii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești. În România postcomunistă, întreprinderile de comerț exterior, editurile, birourile de avocați și notariale, birourile de arhitectură, unele servicii medicale, universitățile etc. s-au privatizat cu mult înainte de începerea privatizării economiei pe scară largă. Soluția fericea pe toată lumea. Fosta mică burghezie socialistă reușea să se instituționalizeze în noua societate protocapitalistă a României înaintea altor grupuri sau categorii sociale care urmau să joace un rol ceva mai decisiv în evoluția postcomunismului, precum clasa noilor capitaliști. Și reușea să obțină, în favoarea ei, un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]