3,155 matches
-
în jurul statuii executată de arhitectul Josef Henselmann din München. În vremea războiului, în 1941, din cauza nevoii de materiale neferoase pentru industria de armament a Germaniei, ansamblul a fost dărâmat și statuia gornistului a fost trimisă la topit. S-a păstrat bustul lui Scheffel, care este astăzi păstrat la muzeu. Altă statuie a lui Joseph Victor von Scheffel a fost ridicată la Karlsruhe, fiind executată de sculptorul Hermann Volz. Și această statuie a fost distrusă în timpul războiului. În sfârșit trebuie amintită o
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
în societate s-a ajuns la renunțarea folosirii corsetului, pentru a oferi mai multă libertate. Astăzi, corsetul este folosit ca o piesă de lenjerie, un obiect de vestimentație foarte senzual. Cu toate acestea, scopul folosirii acestuia este același: talie mică, bust și șolduri proeminente, altfel spus, o siluetă perfectă. Corsetul este creat pentru a accentua talia și pentru a oferi acea imagine de clepsidră dorită de fiecare reprezentantă a sexului frumos. De asemenea, în zilele noastre acesta este folosit și în
Corset () [Corola-website/Science/318872_a_320201]
-
ctitorului muzeelor prahovene prof. Nicolae Simache La exterior, intrarea muzeului este încadrată de Statuile Sfinților “Petru și Pavel”, patroni ai Gimnaziului care a funcționat aici, încă din 1868. În curtea din fața muzeului, pentru crearea unui ambient evocator, au fost plasate busturile domnitorilor: Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Aleaxandru Ioan Cuza mari personalități ale istoriei naționale cu activitate strâns legata de istoria Ploieștiului și a meleagurilor prahovene. Potențialul arheologic al județului Prahova a fost apreciat încă de la începuturile arheologiei
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
clădiri de patrimoniu, reprezentative pentru orașul Suceava, după 2000 acestea au fost obturate de două construcții noi: sediul Parchetului Suceava (pe latura nordică) și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Suceava (pe latura vestică). În curtea bibliotecii se află bustul scriitorului Traian Chelariu (1906-1966), monument din bronz realizat de sculptorița Florica Hociung. Bustul este așezat pe un soclu pe care este aplicată o placă albă de marmură cu inscripția: "„Traian Chelariu - scriitor - 1906-1966”". La data de 21 iulie 1994, bustul
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
de două construcții noi: sediul Parchetului Suceava (pe latura nordică) și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Suceava (pe latura vestică). În curtea bibliotecii se află bustul scriitorului Traian Chelariu (1906-1966), monument din bronz realizat de sculptorița Florica Hociung. Bustul este așezat pe un soclu pe care este aplicată o placă albă de marmură cu inscripția: "„Traian Chelariu - scriitor - 1906-1966”". La data de 21 iulie 1994, bustul a fost amplasat în fața intrării principale a Universității „Ștefan cel Mare”. În anul
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
bustul scriitorului Traian Chelariu (1906-1966), monument din bronz realizat de sculptorița Florica Hociung. Bustul este așezat pe un soclu pe care este aplicată o placă albă de marmură cu inscripția: "„Traian Chelariu - scriitor - 1906-1966”". La data de 21 iulie 1994, bustul a fost amplasat în fața intrării principale a Universității „Ștefan cel Mare”. În anul 1997 a fost dat jos de pe soclu, fiind apoi uitat într-un subsol. La data de 6 noiembrie 2007 a fost reamplasat în curtea bibliotecii, lângă corpul
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
Universității „Ștefan cel Mare”. În anul 1997 a fost dat jos de pe soclu, fiind apoi uitat într-un subsol. La data de 6 noiembrie 2007 a fost reamplasat în curtea bibliotecii, lângă corpul estic, unde se găsește și în prezent. Bustul este vizibil din Bulevardul Ana Ipătescu.
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
de lemn din Ardeal. Nu departe, se află sediul "Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria" și "Catedrală Ortodoxă" construită în anul 1867. O altă biserică ortodoxă românească se află în "Micul oraș Românesc". Plimbându-vă prin oraș puteți admira busturile lui Moise Nicoară, Liviu Rebreanu sau Nicolae Bălcescu, oameni care au dat contur României. Tot aici s-a născut la 31 mai 1818 și renumitul George Pomuț, nepotul lui Dinică Pomuț, fierar, de origine din satul Săcele, comitatul Brașov. El
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]
-
doua femeie as al aviației Lidia Litviak a fost onorată cu același ordin postmortem. 101 persoane au primit ordinul de două ori. La primirea celui de-al doilea ordin, persoana respectivă primea și onoarea de a i se ridica un bust de bronz cu o inscripție comemorativă în localitatea de reședință. Faimosul trăgător de elită din al doilea război mondial Vasili Zaițev este unul dintre cei mai cunoscuți Eroi ai Uniunii Sovietice, faptele sale din timpul luptelor pentru apărarea Stalingradului devenind
Erou al Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/307571_a_308900]
-
o alee circulară cu raza de aproximativ 30 de metri; în mijloc, se află un rond de gazon al cărui centru e marcat de un vas ornamental de lut ce seamănă cu un chiup antic. Sunt așezate în jurul cercului 12 busturi de marmură la distanțe egale, pe postamente identice, paralelipipedice, de 2,40 metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
de marmură la distanțe egale, pe postamente identice, paralelipipedice, de 2,40 metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul busturilor: La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul busturilor: La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul busturilor: La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. Pe socluri este înscris numele celui reprezentat și anii între care a trăit. Mai toți scriitorii
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. Pe socluri este înscris numele celui reprezentat și anii între care a trăit. Mai toți scriitorii sunt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională. O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
el bustul lui Ion Creangă. Pe socluri este înscris numele celui reprezentat și anii între care a trăit. Mai toți scriitorii sunt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională. O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Singurul care iese din tipic, este Caragiale, pe care Oscar Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Singurul care iese din tipic, este Caragiale, pe care Oscar Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un "inteligent", având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Singurul care iese din tipic, este Caragiale, pe care Oscar Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un "inteligent", având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt.
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un "inteligent", având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2351-2362.. În enumerarea de mai jos, fiecare bust apare însoțit de codul LMI atribuit: Ziarul Scânteia din 18
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2351-2362.. În enumerarea de mai jos, fiecare bust apare însoțit de codul LMI atribuit: Ziarul Scânteia din 18 iulie 1989 relata că Teatrul Mic a prezentat în rotondă un spectacolul de sunet și lumină, intitulat "„Cântăm România de astăzi“". Au fost citite pagini din operele unor scriitori ale
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
însoțit de codul LMI atribuit: Ziarul Scânteia din 18 iulie 1989 relata că Teatrul Mic a prezentat în rotondă un spectacolul de sunet și lumină, intitulat "„Cântăm România de astăzi“". Au fost citite pagini din operele unor scriitori ale căror busturi se află în rotondă, selectate de scenaristul și regizorul Constantin Dinescu. Olga Tudorache, Leopoldina Bălănuță, Mariana Cercel, Maria Ploae, Dan Condurache, Mitică Popescu și Vistrian Roman au recitat versuri de poezie contemporană. S-au difuzat cântece despre "„munca eroică a
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
au recitat versuri de poezie contemporană. S-au difuzat cântece despre "„munca eroică a constructorilor socialismului“", selectate de Andrei Ghiorghiu. Mai există o rotondă a scriitorilor și în Parcul Municipal din Roman, realizată prin Fondul Plastic Iași, constituită din 10 busturi, reprezentându-i pe Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Alecsandri, Caragiale, Vlahuță, Coșbuc, Sadoveanu, Creangă, Eminescu, Enescu, la care se adaugă monumentul lui Ion Ionescu de la Brad. În Canada, la Hamilton, Ontario, există „Rotonda scriitorilor români din exil”, cu busturile lui Aron
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
din 10 busturi, reprezentându-i pe Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Alecsandri, Caragiale, Vlahuță, Coșbuc, Sadoveanu, Creangă, Eminescu, Enescu, la care se adaugă monumentul lui Ion Ionescu de la Brad. În Canada, la Hamilton, Ontario, există „Rotonda scriitorilor români din exil”, cu busturile lui Aron Cotruș, George Donev, Vasile Posteucă, Mircea Eliade și Vintilă Horia, realizate de sculptorul Nicăpetre.
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
Știrbey. Arhitectul peisagist după planurile căruia a fost amenajat parcul este Wilhelm Mayer, peisagistul care a contribuit și la amenajarea Parcului Cișmigiu. În prezent parcul are o suprafață de 31.690 m². În interiorul parcului sunt presărate mai multe statui reprezentând busturile unor oameni de cultură: Nicolae Leonard, Ovidiu, Barbu Ștefănescu Delavrancea. Pe soclul pe care trona statuia Regelui Ferdinand a fost amplasat în 2001 statuia poetului și astronomului iranian Hakim Omar Khayyam. Statuia a fost amplasată cu sprijinul ambasadei Iranului în urma
Parcul Kiseleff () [Corola-website/Science/308896_a_310225]
-
de Vasile Roaită a dispărut aproape de pretutindeni. S-au schimbat atunci și nume de străzi, de spitale, cămine culturale, de școli, de întreprinderi, de cinematografe, deoarece Partidul, care acum avea alte priorități, își reconfecționa istoria. Atunci a fost înlăturat și bustul lui Vasile Roaită, pe care sculptorul Artur Vetro îl realizase în 1958 pentru orașul București. După 1965, s-a spus că Ceaușescu, gelos pe faima lui Dej, a pus cercetătorii să caute prin arhive și să descopere până la urmă că
Vasile Roaită () [Corola-website/Science/311671_a_313000]