1,209 matches
-
altă berărie: mania paranoidă a lui Hudiță putea să ne pună din nou într-o situație ridicolă. Tipul era oricând în stare să se proiecteze în cine știe ce personaj istoric și să vadă în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai bun pentru a-și pedepsi supușii care nu-i prea înghit discursul patriotic. Am rememorat momentul oridecâteori am analizat cazul unor maniaci mult mai cunoscuți decât sărmanul Hudiță din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu sunt nici pentru ei numai iac-așa, o pișcătură, ca să zici că nu-ți pasă. După multă cioroboreală s-au înțeles dar între dânșii ca peste noapte, când doarme, să meargă unul dintre dânșii și să-i toace cu buzduganul în cap ca nici "hâc!" să nu mai zică. Omul însă, trecut acum prin multe, a tras cu urechea, și cuminte, cum se făcuse, a luat troaca de la porci și-a pus-o în locul lui în pat, iară el s-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în pod și coboară de-acolo un căpăstru, un frâu, un bici și o șa, toate colbăite, sfarogite și vechi ca pământul. Apoi mai scoate dintr-un gherghiriu niște straie foarte vechi, un arc, niște săgeți, un paloș și un buzdugan, toate pline de rugină, și se apucă de le grijește bine și le pune deoparte. Pe urmă umple o tava cu jăratic, se duce cu dânsa la herghelie și o pune jos între cai. Și atunci, numai iaca ce iese
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru copii, suport de curs ID) (e) "Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. Și, prin dreptul podului, numai iaca îi iese și lui ursul înainte, mornăind înfricoșat. Calul atunci dă năvală asupra ursului, și fiul craiului, ridicând buzduganul să dea, numai iaca ce aude glas de om zicând: Dragul tatei, nu da, că eu sunt. Atunci fiul craiului descalecă, și tată-său, cuprinzându-l în brațe, îl sărută și-i zice: Fătul meu, bun tovarăș ți-ai ales
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un numeral colectiv în cazul acuzativ; (g) să existe un atribut interjecțional; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. Văile și munții se uimeau auzindu-i cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mic. „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii și aripile deschise, ținând În cioc o cruce din aur, În gheara dreaptă o sabie (spadă), iar În gheara stângă un buzdugan (sceptru). Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic, care este Împărțit În părți sau cartiere, sfertuit cu insițiune, acestea având reprezentate stemele celor cinci regiuni din istorie și anume: stema Țării Românești, stema Moldovei, stema Banatului și Olteniei, stema Transilvaniei
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
doi delfini de aur frontali cu cozile ridicate. Acvila (vulturul), cunoscută prin tradiție ca Acvila României, constituie Însemnul unității românilor și României și simbolul latinității naționale. Acvila românească ține În gheara dreaptă o sabie (spadă), iar În gheara stângă un buzdugan (sceptru), ține simbolurile puterii (luptă, cavalerism, justiție). Evoluția stemelor se desprinde pe baza izvoarelor istorice, sigilii domnești, decrete și legi referitoare la fixarea stemelor diferitelor organizații de stat românești, monumente de sculptură și piatra decorativă de la biserici, cetăți, palate și
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
pe soția sa, împodobită și gătită. Turcii o iau, dar nu taie frânghiile. Atunci femeia reușește să fugă; se duce după fratele ei, care vine cu ajutoare. Turcii sunt măcelăriți și arși. Ca să scape de represalii, Badiu se înarmează cu buzduganul și se face haiduc. Ca un tâlhar corsican, el se refugiază în pădure. "Ca să-mi fac sfânta dreptate Cu cea ghioagă de pe spate, Să-mi aleg judecători Cei stejari nestrâmbători!". El devine acel tip mândru și îndrăzneț de aventurier care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
însă așa cum am arătat mai sus a intrat el la mine în casă. Copil fiind, am încercat sățl citesc și țin minte că mța nedumerit nenea ăla care intra în carte după ce trimisese înainteți o roată, precum zmeii din basme buzduganul. Am renunțat și nu lțam reluat decât multă vreme mai târziu. Ștefan Bănulescu mița înrâurit destinul (chiar și în plan personal! - dar astați altă poveste... ). Deși a fost comparat cu zeci de alți scriitori - uneori apropierile vădinduțse forțate -, el rămâne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
politici români au reactivat problema dinastică, stabilind contacte cu prințul exilat. După moartea regelui Ferdinand, survenită la 20 iulie 1927, Mihai a devenit rege și a intrat în funcțiune Regența, alcătuită din prințul Nicolae, Patriarhul României, Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan. După moartea liderului liberal Ion I.C. Brătianu, la 24 noiembrie 1927, conducerea PNL a fost preluată de fratele său, Vintilă Brătianu. Dispariția lui Ionel Brătianu se va face repede simțită, în condițiile în care fratele său nu avea autoritate, fiind
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
străinătate în condiții dezavantajoase pentru statul român au fost numai câteva din măsurile prin care noua guvernare a dezamăgit opinia publică. Au avut loc evenimente care au dus la compromiterea Regenței. Componența ei a fost completată după moartea lui Gheorghe Buzdugan, în octombrie 1929, prin alegerea lui Constantin Sărățeanu. În realitate, noul regent a fost impus de Iuliu Maniu, care urmărea să obțină, astfel, controlul asupra acestei instituții. Lipsa de interes față de problemele de stat manifestată de prințul Nicolae, care dorea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
suntem noi românii, vom medita multă vreme la nebănuitele căi ale sorții. Încă înainte de a se stinge fulgerător, ucis de un tramvai numit destin, trecut în neant prin voința malefică a „păsării cu clonț de rubin”, bucovineanul imberb Nicolae Labiș, „buzduganul unei generații”, copilul teribil al poeziei românești intrase în mit. Contribuiseră la impetuoasa lui mitologizare precocitatea unei vocații lirice ieșite din comun, elanul juvenil al adolescentului fără frontiere, fronda ingenuă, puritatea simțirii, inocența trăirilor frenetice și o insurgență structurală ce
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
îndată cât de inefabil lirism conțin locurile și întâmplările copilăriei poetului”. Crescut și format într-o epocă dominată de un sentiment al începutului, al renașterii și al înnoirii sociale, Labiș a devenit curând un poet-simbol. El nu a fost doar „buzduganul unei generații”, așa cum s-a spus (Eugen Simion), ci și un fel de „prâslea” liric și genial al unei întregi lumi care își trăia, oarecum sărbătorește, zorii. Năzuința spontană a poetului e de a exprima, în imagini agere și convingătoare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cunoaște dilatări și comprimări; - este vag exprimat: „pe la prânz”; „tare demult” etc.; Spațiul, este la fel ca și timpul; - în basm se anulează timpul, spațiul (ca și numele, dimensiunile); - deci, tot ceea ce coordonează realitatea. Existența unor obiecte de luptă (paloș, buzdugan, sabie, spadă etc.) în care, de regulă, se ascunde și o putere magică; - alte obiecte fermecate: măr, ușă, fluier, heie, perie etc.; - obiecte „fermecătoare”, „prețioase”: castele de aur, păr de aur, pădure de argint, de cristal, etc.; - natura ajută binele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
face în așa fel, încât drama să fie rezultatul unei ciocniri autentice; ciocnirea ascute stările conflictuale până la marginile suportabilului;lupta se duce între bine și rău (personaje bune Ț personaje rele); - accesoriile vitejiei: 1. arme albe (paloșul, ghioaga, arcul, sabia, buzduganul); 2. arme de foc (durda, flinta, pistolul); 3. trânta voinicească. - mustața este un simbol al voiniciei, al maturității sau al bărbăției; - personajului i se face o biografie eroică, neavând aproape niciodată legătură totală cu adevărata sa biografie, reală sau istorică
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Biserica, prin acest precedent creat. Ne vom axa analiza asupra acestui fapt major, prin prezentarea diacronică și sintetică a principalelor momente care punctează o polemică de înaltă ținută intelectuală, dusă de Nae Ionescu, în problema Patriarhului-Regent. Salutând demisia lui Gheorghe Buzdugan din funcția de prim președinte al Curții de Casație, pentru a o putea îndeplini pe cea de membru al regenței, filosoful român percepe în acest gest un semn "al simțului de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Muzeul județean, 1991; Ionel Bejenaru, "Din istoria presei botoșănene: Săptămâna (1932-1937)", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 457-461, Ioan N. Oprea, Bucovina în presa vremii. Vol. 2. Presa din zona Rădăuți-Siret 1893-2008, Editura Pim, Iași, 2008, 258 p. 12 Costică Buzdugan, Dragomir Popovici, Ion Alexoaie, "Cercetările arheologice din așezarea de pe dealul Botoșanca (comuna Roma, jud. Botoșani)", în Hierasus, 1988, nr. 7-8 (1989), pp. 269-280; Aristotel Crâșmaru, " Încă o așezare cucuteniană din faza A-B descoperită pe teritoriul comunei Drăgușeni-Botoșani", în Hierasus
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ieri toroipanul ideologic din birourile Scânteii, României libere, Luptei de clasă, Săptămânii, Luceafărului, Televiziunii Române, azi nu pot încerca decât un sentiment de dulce perplexitate văzând oameni încă tineri, și pe care dictatura comunistă i-a victimizat, totuși, destul de superficial, învârtind buzduganul corectitudinii politice, armă dintre cele mai murdare, contraproductive și descalificante. Asemenea triste involuții nu-mi pot spune decât că, ieri, victimele lor ar fi putut fi niște nomenclaturiști la fel de stupizi și crânceni ca X, Z, Y, P, S și T.
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
În scrisoarea sa Anastasie Panu face referire și la „spiculul salhanalelor” care „se urmează tocma de cea mai mare parte dintre proprietarii dughenilor”, cum ar fi: frații Dobrești în număr de trei, posesori de moșii, șetrarul Danilciu, medelnicerul Holban, clucerul Buzdugan, pitarul Micle, Pavel și Teodor Neculau, Mihalache Zott, Dimitrie Manole, Ioan Curuilan, Gheorghe Ghibănescu, Dimitrie Ciușmegiu, Donciu Vasiliu, Costache Buzdugan, Ivanciu Anastasiu, Hriste, Neculai Stan, Ștefan Deniș, Petrache Boldescu, Stoian Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și șoproane, deși unii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dintre proprietarii dughenilor”, cum ar fi: frații Dobrești în număr de trei, posesori de moșii, șetrarul Danilciu, medelnicerul Holban, clucerul Buzdugan, pitarul Micle, Pavel și Teodor Neculau, Mihalache Zott, Dimitrie Manole, Ioan Curuilan, Gheorghe Ghibănescu, Dimitrie Ciușmegiu, Donciu Vasiliu, Costache Buzdugan, Ivanciu Anastasiu, Hriste, Neculai Stan, Ștefan Deniș, Petrache Boldescu, Stoian Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și șoproane, deși unii se află boieriți”. Avram Aronovici ținea la 27 septembrie 1850 otcupul eratului cântarului de 12 ani, de pe la 1838. În 1847
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
răgaz, să avem timpul și puterea de a reține spectacolul estetic al peisajului urban înnobilat cu aceste "chipuri" nemuritoare. Iașul statuilor reprezintă memoria trecutului, a armoniei, plăsmuită de remarcabili artiști (Frémiet, Hegel, Baraschi, Tronescu, Georgescu, apoi Bârleanu, Dan Covătaru, Ion Buzdugan, Florea, soții Adoc, Condurache, Căileanu ș. a.), a ideilor, gândirii și sensibilității într-un spațiu de înaltă determinare umană. Grija pentru conservarea ansamblurilor sculpturale de către contemporani ar da măsura, respectul și configurația recognoscibilă a prezentului. Peste admirabilele statui care veghează străzile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
262 BRUMĂ, Aurel, 74, 115 BRUNETIÈRE, F., 191 BUCIULEAC, Florin, 254 BUCUȚA, Emil, 69 BUDA, Cezar, 108 BUDDHA, întemeietor al Budismului, 201 BURADA, Teodor, 146 BURY, Richard du, 76 BUSUIOC, Nicolae, 91, 214, 258, BUTNARU, Leo, 104 BUZATU, Gheorghe, 255 BUZDUGAN, Ion, 26 BYRON, G. G., 59 C CADEȚCHI, Costache, 154 CANTACUZINO, G. M., 19, 21, 26, 109 CANTEMIR, Dimitrie, domn al Moldovei (1710-1711), 15, 25, 47, 51, 72, 76, 81, 131 CAPROȘU, Ion, 19, 156, 254, 259 CARAGIALE, I. L., 69
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de abdicare al principelui Carol și de a proclama pe Mihai drept moștenitor al tronului. La 4 ianuarie 1926, parlamentul a ratificat această hotărîre și în același timp a votat alcătuirea regenței din principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, primul președinte al Curții de casație. Trimis la Londra să reprezinte familia regală română la înmormîntarea reginei-mame, Alexandra a Angliei, principele Carol nu s-a mai întors în țară, ci a rămas în străinătate, în tovărășia Elenei Lupescu. Numele acesta
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
soluționată, dar numai pe hîrtie. Regența n-a fost alcătuită pe demnități de Stat, cum sugerase Constantin Stere, consultat de Ion I.C. Brătianu, ci pe persoane. Aceasta deschidea putința revenirii principelui Carol la tron. Într-adevăr, la moartea lui Gheorghe Buzdugan s-a dat posibilitatea să intervină jocul intereselor personale și să fie trimis în Consiliul regenței, nu primul președinte al Curții de casație, ci un consilier, Constantin Sărățeanu, numirea fiind făcută de un guvern național-țărănist. Regența a apărut, de data
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
așteaptă prada." De data aceasta, Ion G. Duca, acum deputat în opoziție, i-a spus lui Madgearu că această nouă lege îl obligă să arate el cine sînt adevărații rechini. Iuliu Maniu era președinte de consiliu cînd a murit regentul Buzdugan. Prin desemnarea lui Const. Sărățeanu, atît de uluitoare pentru public, Maniu a lăsat să se creadă că nici prin gînd nu-i trece să înlăture regrența, ci dimpotrivă, vrea să și-o apropie cît mai mult. Iuliu Maniu s-a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]