4,846 matches
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau[ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. (DEX)] și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbie Să șed la o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunica Mărie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masa așterni fete albe că neaua, Din cânepă toarsa, țesută-n război, E-așa de curat și-i frumoasă perdeaua Făcută-n gherghef, cănd veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbie Să șed la o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunică Marie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masă așterni fețe albe ca neaua, Din cânepa toarsă, țesută-n război, E-așa de curat și-i frumoasă perdeaua Făcută-n gherghef, când veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
din ulcica frumoasă de-argint.Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbieSă șed la o vorbă cu gust de șerbet.E pace la tine, bunică Marie,Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet.Pe masă așterni fețe albe ca neaua,Din cânepa toarsă, țesută-n război,E-așa de curat și-i frumoasă perdeauaFăcută-n gherghef, când veneai pe la noi!Mai simt busuiocu-n ungherele toate,Buchete și-acum la icoane mai sunt!Cămara cea plină cu multe bucate,Din rafturi mă cheamă
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > NE VOM TREZI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ne vom trezi Vor să ucidă macii, că-i încurcă Și cânepă din care bună mea Făcea fuior, îl agață în furca Și pânze albe în război teșea, Vor să ne-oprească apă din izvoare Și biruri vor să pună pe fântâni, Ar trebui și razele de soare Cu taxă să le-
NE VOM TREZI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371309_a_372638]
-
a văzut Pa, n-a văzut Pa... N-a văzut Parisul ce-ai să ve... ce-ai să ve... ce-am să-și arăt eu ție. CUCU: Uite că se poate. ESCROCUL: Te fac in... te fac in... CUCU: Nțâ! Cânepă vreau. ESCROCUL: Te fac in... te fac in... CUCU: Incognito. ESCROCUL: Te fac in... te fac in... CUCU: Indian tonic. ESCROCUL: Te fac in...te fac in... te fac nevăzut dom'le. CUCU: Neneee, nevăzut dom'leee. ESCROCUL: Te fac
COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375346_a_376675]
-
diferite”, din care confecționează ștergare de diferite mărimi și utilități, trăistuțe, chindeu „ștergar frumos ornamentat” care pe timpuri se făcea cadou la nunți și la botezuri, marame din borangic, fețe de masă și de pernă, trăistuțe, din fire de in, cânepă, borangic , bumbac. De asemenea cele două membre ale Asociației de Creație Brăila au oferit pentru cei interesați și demonstrație de țesut la războiul pe care l-au adus cu dumnealor. Asociația „Salvați Dunărea și Delta” din București a comercializat obiecte
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cumva cercul din
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
în sac grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță . Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță . Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
dorit să se înfrupte din struguri când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărcă cu paie de orz o saltea făcută special de mama din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
sub semnul cruciadic al hipnozei roșii, este doar un pas. Ne injectăm astfel constant fiole de iubire cu mize mistice, dincolo de care stă poate, palidul optimism sau cromatica cenușiu- rozulie a stării de bine. Dar, de la aparență la esență, multă cânepă investigativă este. Dragostea sub diferitele ei forme poate fi înțeleasă ca un pretext necesar priceperii nimicului în care băltim grav. Formele, straturile, sau vălurile lui amor sunt înrudite între ele și coexistente spiritual, metafizic, rațional , devenind în cele mai multe cazuri niște
DRAGOSTEA, O PISICĂ FĂRĂ PIJAMALE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372385_a_373714]
-
tot cu necazurile noastre... Stânjenit, îngăimă: oile nu-ș ce au, da-s cam betege... și dădu bice cailor. Mai strigă: - Vezi că tat-tu nu-i acasă. Tânărul învățător se-ntoarse-n loc, urmărind cu privirea căruța hodorogită, plină cu cânepă. Tresări. Dar mama, mama o să-l recunoască? Se liniști pe loc. Cum să nu, o mamă nu-și uită niciodată copilul. Ea cum o mai fi? Sănătoasă, sau spetită de muncile grele, fără ajutorul lui în gospodărie? Răsuflă ușurat, doar
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
a luat foc întreaga casă? Se întrebă părintele, care-și scotea patrafirul. - A avut pantaloni și haină din dimie... Lâna, sfinția ta, nu se aprinde așa ușor. Hainele au ars mocnit. Dacă ar fi fost îmbrăcat cu alte haine: de cânepă, in sau bumbac, până acum... întreaga casă era scrum. Dinu s-a apropiat de mort, l-a privit cu o curiozitate de copil, dacă cumva Andrei îl mai poate vedea, apoi i-a tras pleoapele peste globii ochilor, adăugând: Asta
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
lunea, mereu... post, nepost ,dacă nu aveau ei în curte vreo vită, ceva, plecau în pădure, și tot ce găseau animal liber: hârșt cu topoarele ,le bucățeau acolo pe loc și le aruncau în căruțe repede în saci groși de cânepă, ce, mai știa cineva ale cui îs ?... patru erau, sau cinci, nu mai știu, și s-au dus de tineri... Păi, atâta carne...da... poate și blestemele... mai știi ? completă Miti a lu Banbus, bărba-su, un om solid, ca la
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat din producerea brânzei de la stână. Moș Nicolae TĂNASĂ unchiul meu ne iubea deopotrivă pe amândoi și nu scăpa nici un prilej să ne laude calitățile pe care le aveam sau
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
pe care îi sterilizase mai înainte, ardei iute, lapte dulce, busuioc - ca fetița să fie frumoasă, mărar - să fie plăcută ca mărarul în bucate, mentă și romaniță - să crească ușor și să fie sănătoasă, mac - să doarmă bine, semințe de cânepă ca să crească iute, apa sfințită - să fie curată ca aceasta, semințe, sare, parfum, cărți pentru așezat sub cădiță - să fie studioasă. Hotărâse cu angajata unei florării, să cumpere lumânarea, în drum spre spital, pentru a fi proaspeți bobocii de trandafir
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Îmi înflorește timpul pe urme, drumuri cu borne pe marginile sorții se-ncheagă într-o limbă tămăduind durerea întărind cusăturile vieții cu ață din cânepa luminii. Destinul meu ca o cremene încă nemișcată din loc privește trecerea asemenea apei șipotind între curbele valurilor. O ceață cu fața pătată și aspră, copaci aproape desfrunziți și desculți uitând să se ascundă după colțuri răsuflă ușurați ecoul unui
ATUNCI SĂ VII ŞI TU de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376411_a_377740]
-
VII ȘI TU, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017. Îmi înflorește timpul pe urme, drumuri cu borne pe marginile sorții se-ncheagă într-o limbă tămăduind durerea întărind cusăturile vieții cu ață din cânepa luminii. Destinul meu ca o cremene încă nemișcată din loc privește trecerea asemenea apei șipotind între curbele valurilor. O ceață cu fața pătată și aspră, copaci aproape desfrunziți și desculți uitând să se ascundă după colțuri răsuflă ușurați ecoul unui
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
scrisul. Atunci să vii și tu destrămând din mine întunericul, apele limpezindu-le împărțind darul secret al iubirii. Citește mai mult Îmi înflorește timpul pe urme, drumuricu borne pe marginile sorțiise-ncheagă într-o limbă tămăduind durereaîntărind cusăturile viețiicu ață din cânepa luminii.Destinul meu ca o cremeneîncă nemișcată din locprivește trecerea asemenea apeișipotind între curbele valurilor.O ceață cu fața pătată și aspră,copaci aproape desfrunziți și desculțiuitând să se ascundă după colțurirăsuflă ușurați ecoul unui tunet.Asimetric și oblic cad
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
și inconfundabila, ocupațiile tradiționale și moravurile sale, în raport cu morală creștină ortodoxă...” pentru că „Așa sunt cărțile Nadiei Linul Urian. Portrete de oameni plini de frumusețe și hâr, prin care străbate lumină, sau, în opoziție, suflete opacizate de țină păcatelor. Citiți doar «Cânepă» și vedeți cum se străduiește autoarea să îndese în desaga neuitării terminologia, ștearsă de tot din memoria colectivă a românilor, legată de această esențială ocupație a femeii de la sat, care posedă o adevarată industrie casnica a confecțiilor vestimentare tradiționale românești
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]