3,117 matches
-
Ș-am să cânt”;, „Răducu meu”, „Cântecul meu”, „Așa beu oamenii buni”, „Pușcă și cureaua lată”, „Ș-am avut o cărărușă”, „Unde e Târgoviștea?”, „Nici bogații, nici săracii”, „Nu-i român ca ardeleanu”, „La birtuțu din pădure”, „Cine-o pus cârciuma-n drum...” „Valsul miresei”, „Am pus o floare”..., iată câteva titluri ce numai citite încep să cânte de la sine în ecoul afectiv al memoriei...! Născut la Baia Mare, Radu Ille avea să primească o primă șansă și un crepuscul călăuzitor în
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
cu flori pe stradă, iar copiii făceau haz de dânsul și el se supăra foc. Era orașul cu mireasa îmbrăcată în alb își căuta mirele pe stradă. Era orașul cu cofetăriile IONESCU și GHEORGHIU, pline de clienți „bine” și cu cârciumile pline de proletari. Bacăul era orașul cu regimente. În zona regimentelor, chiar paralel cu calea ferată se afla Regimentul 10 Roșiori, al cărui comandant era celebrul Colonel MADANCOVICI. La fel de cunoscută era și soția lui, o amazoană desăvârșită, cu sânge din
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
dimensiuni kafkiene le redescopăr în fiecare zi. Totul este absurd, fără amintiri, înecat într-un prezent cenușiu și nemaiașteptând nimic de la viitor. Ar trebui să trăiesc prin cititorii mei. Din păcate, ei au alte treburi acum, sunt rătăciți prin cine știe ce cârciumă sordidă, înecați în aburii alcoolului, sau se află printr-un bordel, încercând plăcerile mari, dar atât de efemere și insipide în felul lor ale amorului contra cost. Aș putea să mă refugiez undeva la munte, uitat de toți și de
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
dimensiuni kafkiene le redescopăr în fiecare zi. Totul este absurd, fără amintiri, înecat într-un prezent cenușiu și nemaiașteptând nimic de la viitor.Ar trebui să trăiesc prin cititorii mei. Din păcate, ei au alte treburi acum, sunt rătăciți prin cine știe ce cârciumă sordidă, înecați în aburii alcoolului, sau se află printr-un bordel, încercând plăcerile mari, dar atât de efemere și insipide în felul lor ale amorului contra cost.Aș putea să mă refugiez undeva la munte, uitat de toți și de
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
de ecologie, și-o mută în sânge, consumând etnobotanice pe pâine, în văzul „tutulor!”. Strada „mihail sadoveanu” degajă un permanent impuls pentru LECTURĂ pentru că, ținându-se de mână, ca într-o adevărată horă, s-au înmulțit birturile, bodegile, barurile și cârciumile, unde cititorii lecturează, non-sop, sticle din literatura universală, sau indigenă, de tip: „Cotnari”, „Odobești”,”Murfatlar”și chiar „Segarcea”. Pe strada „nichita stănescu”, toate școlile au rămas fără uși, fără ferestre, cultivându-se,în felul acesta, o reală deschidere spre universalitate
REPORTAJ DIN URBEA NATALĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350416_a_351745]
-
Vilma, dar o păcălesc mereu. Când ajung în răscruce, lângă podul Peșenii, mă uit spre cimitir, fac o jumătate de pas spre „Doamne, ia-l!...” iar ea crede că acolo mă duc, ha-ha!... dar o cotesc la stânga și intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
pe străzi. Bătrânii sunt tot mai săraci și mai singuri, tot mai bolnavi și mai triști. Bolile ne macină trupurile și sufletele. Medicamentele și spitalele sunt tot mai scumpe și tot mai puține; cimitirele sunt mereu extinse și mereu neîncăpătoare. Cârciumele și pușcăriile gem de aglomerate; bisericile sunt tot mai goale. Mâncarea ne este pervertită și împănată cu tot felul de chimicale, parcă anume ca să ne distrugă ființa. Fețe ofilite, gălbejite, întâlnești la tot pasul. Tot mai des auzi de creșterea
FLOARE OFILITĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348990_a_350319]
-
de sudoare bătucită cu praf. Pălărie purta numai vara - ziua, pentru că noaptea se culca cu o căciulă țuguiată pe care o înfunda până la urechi. Tanti Dumitra, sau țața Dumitra cum îi spunea toată lumea, trebăluia toată ziua la prăvălii, având o cârciumă la casa lor din sat și câștigase la licitație și restaurantele gării, adică cel de clasa întâia și a doua care erau la un loc și cel de clasa treia pe care-l dădu-se mamii, „că era multă muncă
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
nea Gheorghe. - Dar ce ai băut gaz bă, cum să te faci tu inginer, n-are mă-ta bani să te facă inginer, și ca sa fii inginer trebuie să fii dăștept și tu... Dumnezeu cu mila. Eu mai ajutam în cârciuma din sat, mai ales sâmbăta, când era zi de târg și veneau țărani de nu aveau loc să stea la mese și beau la tejghea da-n-picerelea. Nea Gheorghe avea în „pimniță” câteva butii mari cu vin, vreo două cu țuică
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
octombrie a anului 1784. Țigani muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
acoperișului de stuf al casei. Ihaaa, abia acum veniră oltenii de acasă, mai ales că și tatăl prinsese gustul afacerii și era convins că o să facă și el rost de ceva haine de la nemți pe care să le vândă la cârciumă, să nu-l mai boscorodească muieri-sa că bea banii obținuți din comercializarea miilor de ouă de la cele cinci găini pe care le aveau. Dar, așa cum bine știm, la sat nu există noțiunea de secret, prin urmare, în scurt timp
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
desfaceri, mai toate regizate, de cupluri mai toate penibile... Pe când, cântecele artistei Ionela Prodan nu se mai regăsesc decât pe vreun disc de vinilin, vechi, zgâriat, ovalizat, ori dacă îl mai îngână câte-un lăutar într-o dungă, pe la vreo cârciumă mai tradiționalistă, ori vreo nuntă desuetă, cu muzicanți, nu cu aparate! De ce?! Ne este dor de Ionela Prodan! „Din bucata mea de pâine/ Am crescut un om și-un câine./ Omul azi m-a părăsit,/ S-a dus și n-
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
Calafat și nu puțini sunt cei care vin la târg cu trenul. Vasile mulțumi pentru informații și își continuă drumul spre șantierul silozului. După ce făcu 500 m, trecu pe lângă o cârcimă unde pe un grătar sfârâiau fripturi și mici dolofani. Cârciuma avea o terasă lângă drum și peste drum de ea era o fierărie. Mesele de pe la terasa cârciumii erau pline, iar în fața fierăriei erau mai multe care și căruțe, în așteptare pentru a fi reparate sau pentru ca anumiți târgoveți să-și
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
își continuă drumul spre șantierul silozului. După ce făcu 500 m, trecu pe lângă o cârcimă unde pe un grătar sfârâiau fripturi și mici dolofani. Cârciuma avea o terasă lângă drum și peste drum de ea era o fierărie. Mesele de pe la terasa cârciumii erau pline, iar în fața fierăriei erau mai multe care și căruțe, în așteptare pentru a fi reparate sau pentru ca anumiți târgoveți să-și potcovească caii. Aceste imagini îi treziră lui Vasile amintiri din Slobozia Întrebă un băiat care servea clienții
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
iar în fața fierăriei erau mai multe care și căruțe, în așteptare pentru a fi reparate sau pentru ca anumiți târgoveți să-și potcovească caii. Aceste imagini îi treziră lui Vasile amintiri din Slobozia Întrebă un băiat care servea clienții de pe terasa cârciumii, dacă mai are mult de mers până la șantierul silozului. Acesta îi răspunse că mai sunt cam 500 m, fiind chiar lângă calea ferată. Vasile își continuă drumul și în câteva minute văzu fundațiile silozului ce se construia. În imediata apropiere
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
așa că până atunci Comănescu să-i amenajeze un birou în care să lucreze. Comănescu i-a strâns mâna, spunându-i că în dimineața următoare totul va fi în regulă. Vasile a părăsit șantierul îndreptându-se agale spre oraș. Trecând pe lângă cârciuma cu terasă, mirosul îmbietor al micilor și golul din stomac provocat de coniac, l-a făcut să simtă că i se făcuse foame. Din nefericire toate locurile la mase erau ocupate. La agățat pe băiatul de prăvălie și l-a
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
s-a uitat primprejur și a văzut că nu mai era nicio masă liberă. S-a uitat la Vasile și a zis: - Să vorbesc cu patronul deoarece pentru boieri că dvs... de obicei pune o masă în curte. Intră în cârciumă, de unde veni într-un minut și îl rugă să mai aștepte puțin până instalează o masă la umbră, sub salcia din curte. Vasile îi spuse că așteaptă, timp în care intră în cârciumă pentru a-i mulțumi patronului. Acesta, un
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
pune o masă în curte. Intră în cârciumă, de unde veni într-un minut și îl rugă să mai aștepte puțin până instalează o masă la umbră, sub salcia din curte. Vasile îi spuse că așteaptă, timp în care intră în cârciumă pentru a-i mulțumi patronului. Acesta, un tip cu mustață și ochi verzi, stătea la tejghea și umplea halbele cu bere. Vasile se duse la el și îi zise: - Mulțumesc pentru amabilitate, patroane. Sper să fie la fel de buni micii, precum
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
de apetisant mirosul care vine de la grătar. - O să vă convingeți, îi zise cârciumarul. Cred că am cel mai bun grataragiu din oraș, deoarece am clienți care vin tocmai din centrul orașului, mai ales când află că vine să cânte la cârciuma mea lăutarul Muscă, despre care se zice că este cel mai bun lăutar din zonă. Până vă aranjează masa, vă ofer din partea casei un țap cu bere. - Vă mulțumesc, îi zise Vasile, de azi am venit să lucrez pe șantierul
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
masa de la popota ofițerilor, deoarece îmi ia prea mult timp, pentru dus și întors la locul de muncă. -Nu este nici o problemă! zise patronul. La prânz pot să vă servesc și o masă caldă, gătită din produsele gospodăriei mele. În cârciumă intră băiatul de prăvălie care anunță: - Masa este pregătită, conașule! Micii sunt deja pe grătar și îi aduc repede acolo. Cum îi doriți, mai prăjiți sau mai în sânge ? - Păi, eu zic să mă las în seama grataragiului. Spune-i
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
observă cum din casa cârciumarului iese o adolescentă cu coade groase, îmbrăcată în uniformă de liceu, care purta pe cap o băscuță albă. Fata aruncă o privire fugară lui Vasile și își continuă drumul spre poartă. Când ajunse în dreptul ferestrei cârciumii, care era deschisă spre curte, strigă: - Tată, eu și mama suntem gata să mergem în centru. Te rog să te grăbești, că până înhami calul la șaretă, s-ar putea să întârziem la serviciu și liceu. Din cârciumă se auzi
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
în dreptul ferestrei cârciumii, care era deschisă spre curte, strigă: - Tată, eu și mama suntem gata să mergem în centru. Te rog să te grăbești, că până înhami calul la șaretă, s-ar putea să întârziem la serviciu și liceu. Din cârciumă se auzi vocea patronului: - În două minute plecăm. Stați liniștite! Vasile termină consumația, mai aruncă o privire prin gospodăria cârciumarului și se îndreptă spre poartă. Când ajunse în dreptul celor două femei, zise: - Sărut mâna, stimată doamnă și domnișorică, vă urez
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
o îndemânare care denota exercițiu îndelungat, jarul pentru jertfa ritualică. Respectiv îngurgitarea cumplitei fiare pentru ca toate virtuțile ei să treacă în trupurile lor, oțelite în focul bătăliei. Privitorii, ceva mai liniștiți acum, se buluciră, înjurând cu obidă și necaz, spre cârciumă, pentru a împleti firele legendelor viitoare. Vajnicii luptători cu sângele încă neînchegat pe ei sfâșiau și înfulecau mârâind hălci din trupul destul de fraged al purcelușului de porc mistreț, unul de cam cinci kilograme, care avusese neșansa de a se rătăci
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
organizația Jobbik din județul Cluj au organizat la Cluj-Napoca cea de-a 3-a ediție a Zilelor de păstrare a tradițiilor Hunyadi Matyas (Matei Corvin). HVIM și alte organizații de extremă dreapta din Transilvania organizează în mod sistematic manifestări în cârciuma de muzică folk Heltai, care este unul din locurile favorite ale studenților din Cluj-Napoca, respectiv al celor din zonă. Clădirea, care practic este folosită ca și casă de cultură, este cunoscută în oraș ca fiind locația organizaților de extremă dreapta
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
duc bine sau rău după munca pe care o prestez în cele câteva zile pe an când biserica permite să muncesc. De ce-ți bagi nasul în ceea ce fac cu rezultatul muncii mele? Eu îl beau ca și tovarășii de cârciumă. Alții se închiaburesc punând ban peste ban spre a cumpăra un bou de plug iar alții se asociază făcând crima să are peste haturile limitatoare ale „sfintei proprietăți” ca nenorociții de comuniști. Dumnezeu se mai supără pe noi pentru păcatele
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]