803 matches
-
îi acapară toată energia. Era doar un instrument acum. Încet, încet Gavriel începuse să se obișnuiască cu această activitate - în care Ștefan lua controlul asupra lui pentru a-și scrie lucrarea. Se întămpla o dată pe săptămănă, de cele mai multe ori noaptea caci lui Ștefan îi displăcea să rămănă fără cerneală în momentele importante, adică fără Gavriel. Așa cum opera lui Ștefan începea să cunoască paragrafe, pagini, capitole așa și timpul se scurgea. Secundele se transformau în minute , minutele în ore pănă cănd Gavriel
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
ADN. Această proteină poate aparține uneia dintre clasele de proteine care recunosc situsurile cu leziuni sau deformări din ADN. S-a sugerat o corelație cu legarea la heptamer a acestei proteine, pe baza studiilor RMN, care au arătat că tripleta CAC/GTG prezintă o structură ADN neobișnuită cu o parțială anulare a forțelor de stocare a perechilor de baze azotate. Pentru moment, nu s-a putut stabili rolul precis al fiecărui factor de semnal-legare în rearanjarea V(D)J, mai ales
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HbS. Consecințele unei asemenea substituții singulare de nucleotid sunt de-a dreptul dramatice, în cazul anemiei falciforme. O singură transversie A → T induce modificarea codonului GAG, în codonul GTG, la nivelul ADN, și, în virtutea complementarității, a codonului CUC, în codon CAC, la nivelul ARNm purtător al mesajului genetic pentru sinteza catenei β a globinei, ceea ce determină substituirea acidului glutamic cu valina în poziția a 6-a a catenei globinice β, iar hemoglobina normală (HbA) devine o hemoglobină anormală (HbS). Diagnoza prenatală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
am timp pentru ur?. � M? car de-ar fi fost a? a... Munteanu, op. cît. , p. 356 154�Chiar ? i la �ntrunirea Ligii Culturale, Iorga s-a referit �n repetate r�nduri la C.�C. Giurescu, pronun? �ndu-i ini? ialele sub forma �Cacă� ? i relu�nd aceast? denigrare p�n? ? i �n publică? îi. Vezi O ? coal? Nou? Istoric? , Bucure? ți, 1936, pp. 6 ? i 28. Fiul lui Giurescu, Dinu Giurescu, �? i amintea, �ntr-o discu? ie purtat? cu autorul, c? , dup? ce I.�D. ? tef
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru a obține ajutor În procesul de tranziție politică, socială și economică. Influențele internaționale au venit În principal din partea Statelor Unite, Canadei, Marii Britanii, Germaniei, Olandei, Suediei, Elveției, dar și din partea organizațiilor internaționale multilaterale, cum ar fi ONU, Uniunea Europeană, OSCE, Consiliul Europei (Cace și Ionescu, 2006). Imediat după căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, guvernele statelor occidentale au Început să elaboreze mecanismele internaționale care să permită includerea „nou-veniților” În clubul statelor democratice și stabile. Trecerea de la un regim dictatorial la unul democratic a creat
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
puternice ar fi putut determina guvernul să-și schimbe atitudinea În privința minorităților. Însă, În această perioadă, principalele surse financiare venite din exterior au abordat problema romilor Într-un mod fragmentar, nestructurat, În contextul unor programe de finanțare destinate organizațiilor non-guvernamentale (Cace și Ionescu, 2006, p. 106). Principalele surse financiare de susținere a societății civile au venit din partea guvernului SUA prin programul USAID, a fundațiilor private americane (În special Charles Mott Foundation), a guvernului olandez (prin programul MATRA), a programelor de democratizare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Foundation), a guvernului olandez (prin programul MATRA), a programelor de democratizare ale Consiliului Europei și cele ale Uniunii Europene, a misiunii permanente a Băncii Mondiale În România, a agențiilor ONU În România (PNUD, UNICEF, UNHCR, Organizația Internațională pentru Migrații, ILO) (Cace și Ionescu, 2006, p. 106). Imediat după 1989 au Început primele Încercări de organizare a intereselor romilor la nivel național, Însă organizarea acestora a fost mai degrabă sporadică, fără să existe o coordonare a principalelor acțiuni ale acestora. Am putea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Democrată a Romilor din România, Partidul Democrat Creștin al Romilor din România, Partidul Țiganilor din România, Uniunea Democratică a Romilor din România și Uniunea Liberă Democratică a Romilor din România (date furnizate de Facultatea de științe Politice, Universitatea București; vezi Cace și Ionescu, 2006, p. 30). În Parlament, a intrat doar reprezentantul Uniunii Democrate a Romilor din România, Gheorghe Răducanu. El a fost reprezentantul romilor din 1990 până În 1996 (Ionescu, 2002, p. 131). Însă adevăratul proces de organizare a romilor Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
câte un reprezentant al fiecărui minister, al altor instituții ale statului, reprezentanți ai societății civile rome. Comitetul Interministerial, funcționând ca o subcomisie, era coordonat de ONR. Scopul Comitetului era să discute principalele puncte pentru elaborarea unei Strategii Guvernamentale pentru Romi (Cace și Ionescu, 2006, pp. 21-34). În sprijinul Comitetului a venit și Uniunea Europeană, căci romii erau o prioritate, conform parteneriatului de aderare din 1998. În acest sens, DPNM (ONR fiind principalul beneficiar) a primit un proiect PHARE În valoare de 2
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
viza direct societatea civilă romă din România, Însă fondurile alocate nu au fost destul de importante, așa cum se va Întâmpla după 2001. Principalul finanțator al organizațiilor de romi din România În perioada 1998-2000 a fost Fundația pentru o Societate Deschisă România (Cace și Ionescu, 2006, p. 106). Începând cu 1998, programele Fundației au fost exclusiv dedicate societății civile rome și Îmbunătățirii situației din comunitățile de romi din România. Prin fondurile special dedicate societății civile rome, s-au creat premisele formării unui partener
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
au creat premisele formării unui partener rom puternic, care să știe să-și negocieze propriile interese În relația cu structurile statului. Între 1997 și 2000, FSD a alocat În jur de 2 milioane de dolari pentru Întărirea societății civile rome (Cace și Ionescu, 2006, p. 108). În acest fel, structurile statului nu mai aveau posibilitatea să reclame că din partea organizațiilor de romi nu există structuri de reprezentare legitime, așa cum o făcuse În perioada anterioară. Astfel, principalii actori ce au negociat varianta
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
DPNM la sfârșitul anului 2000 (pe 7 decembrie), iar Memorandumul a rămas pe linie moartă până În aprilie 2001, când a fost adoptată principala politică publică pentru romi: strategia guvernamentală pentru Îmbunătățirea situației romilor (H.G. nr. 430 din 25 aprilie 2001) (Cace și Ionescu, 2006, p. 31). Felul În care s-a adoptat strategia a avut un impact major În implicarea ulterioară a romilor În procesul de dezvoltare a cadrului instituțional și legal În ceea ce Îi privea. Strategia a fost adoptată „peste
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Rules for the World: International Organizations in Global Politics, Cornell University Press, Ithaca. Brahm, Eric (2005), „International Regimes”, În Guy Burgess, Heidi Burgess (ed.), Beyond Intractability, Conflict Research Consortium, University of Colorado, Boulder; vezi http://www.beyondintractability.org/essay/international regimes. Cace, Sorin; Ionescu, Mariea (2006), Politici publice pentru romi. Evoluții și perspective, Editura Expert, București. Comisia Europeană (1997), „Agenda 2000 - Commission Opinion on Romania’s Application for Membership of the European Union”, Bruxelles; vezi http://ec.europa.eu/enlargment/archives/pdf
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
etape cunoscut, din materialul de Bază; ... îi) îndeplinește condițiile aplicabile pentru materialul Certificat, stabilite în Anexa nr. 1 pentru speciile respective; iii) în urma unei inspecții oficiale s-a considerat că întrunește condițiile menționate mai sus. f) material "Conformitas Agraria Communitatis" - CAC: materialul de înmulțire și plantare fructifer care îndeplinește condițiile minime precizate pentru această categorie, stabilite în Anexa nr. 1 pentru speciile respective; ... g) material "liber de virus" (v.f.) - materialul care a fost testat și găsit liber de infecții, în conformitate cu metodele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
art. 1, cu o referire la condițiile de stare fitosanitara prevăzute în Directivă 2000/29/ CE , aplicabilă speciilor și genurilor respective, si care să prevadă următoarele: a) condițiile de calitate și stare sanitară pe care trebuie să le îndeplinească materialul CAC, în special cele cu privire la sistemul de înmulțire aplicat, puritatea culturii, si cu exceptia portaltoilor când materialul nu aparține unui soi, la aspecte varietale; ... b) condițiile pe care materialul Prebaza, Baza și Certificat trebuie să le îndeplinească cu privire la calitate, stare sanitară, metode
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
t.) se face numai la materialul Prebaza, Baza și Certificat, ce a fost înmulțit în conformitate cu schemele prevăzute în Anexa nr. 5, cu privire la virusurile și organismele similare virusurilor din Anexă nr. 1, Capitolul ÎI, Secțiunea a XI-a. În cazul materialului CAC nu se va face nici o referire la "liber de virus" (v.f.) sau "testat de virus" (v.t.). În cazul materialului prevăzut la alin. (1) lit. b), referirea la calificările mai sus menționate trebuie să fie făcută în cazul în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
2) Reguli detaliate pentru aplicarea alin. (1) se vor adopta în concordanță cu procedura Comunității. ... Articolul 8 (1) Materialul de înmulțire sau plantare fructifer poate fi comercializat numai de către furnizori autorizați și dacă întrunește cel putin condițiile prevăzute pentru materialul CAC din Anexă nr. 1. ... (2) Materialul Prebaza, Baza și Certificat poate fi comercializat numai dacă aparține unui soi așa cum este prevăzut în art. 9 alin. (2) lit a) și dacă întrunește condițiile prevăzute în Anexa nr. 1 pentru respectivele categorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
prevederilor alin. (1), (2) și (3) prin inspecții oficiale. ... Articolul 11 (1) Materialul de înmulțire și plantare fructifer va fi comercializat numai în loturi identificabile și omogene, cu excepția prevederilor art. 10 alin. (3), si daca: ... a) este considerat ca material "CAC" și însoțit de un document eliberat de furnizor în concordanță cu condițiile prevăzute în Anexa nr. 1. În cazul în care o declarație oficială este făcută pe acest document, aceasta va fi separată clar de celelalte informații din document; sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
altor restricții de comercializare în celelalte state membre cu privire la condițiile din alin. (1). ... Articolul 17 Autoritatea oficială responsabilă se asigura că materialul de înmulțire și plantare fructifer certificat oficial este supus inspecțiilor oficiale pe perioada producerii și comercializării, iar materialul CAC va fi supus unor verificări prin sondaj, pentru a verifica dacă acesta este în concordanță cu cerințele și condițiile prezentului ordin. Articolul 18 Reguli detaliate pentru implementarea controalelor prevăzute la art. 5 și a inspecțiilor oficiale prevăzute la art. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
ciclurile de productie ale materialului prevăzut la alin. (2). ... Articolul 2 Materialul trebuie, atunci când este cazul, să îndeplinească condițiile de stare fitosanitara prevăzute în Directivă Consiliului nr. 2000/29/CE . Capitolul I Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul CAC Articolul 3 (1) Fără a afecta prevederile art. 2 din prezenta Anexă, în cazul materialului CAC, cel puțin la inspecția vizuală, acesta trebuie să fie substanțial liber de orice organism dăunător, sau de orice semne sau simptome ale acestora care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
să îndeplinească condițiile de stare fitosanitara prevăzute în Directivă Consiliului nr. 2000/29/CE . Capitolul I Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul CAC Articolul 3 (1) Fără a afecta prevederile art. 2 din prezenta Anexă, în cazul materialului CAC, cel puțin la inspecția vizuală, acesta trebuie să fie substanțial liber de orice organism dăunător, sau de orice semne sau simptome ale acestora care deteriorează calitatea sau reduc valoarea de utilizare a materialului de înmulțire fructifer și în special să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
semne sau simptome ale acestora care deteriorează calitatea sau reduc valoarea de utilizare a materialului de înmulțire fructifer și în special să fie liber de cele prevăzute în Anexa nr. 2 aplicabile la genurile și speciile respective. ... (2) Orice material CAC care prezintă semne vizibile sau simptome de boli sau organisme dăunătoare, prevăzute la alin. (1), în faza de cultură trebuie tratat imediat după apariția acestora sau, daca este cazul, trebuie eliminat. ... (3) În cazul materialului citric trebuie îndeplinite următoarele cerințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
b) a fost controlat și găsit substanțial liber de virusuri, organisme similare virusurilor și boli de la începutul ultimului ciclu de vegetație; și ... c) în caz de altoire: nu a fost altoit pe portaltoi sensibili la viroizi. Articolul 4 (1) Materialul CAC trebuie să aibă identitatea și puritatea adecvată genului sau speciei respective și, de asemenea, să aibă identitate și puritate a soiului, fără a afecta, în cazul portaltoilor, materialul care nu aparține unui soi când referirea se face la specia sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
listele furnizorilor prevăzute în art. 9 alin. (2) lit. b) din prezentul ordin, prevederile alin. (1) cu privire la soi se aplică ținând cont de descrierile detaliate ale soiurilor din listele furnizorilor pe baza prevederilor din Anexă nr. 6. ... Articolul 5 Materialul CAC trebuie să fie liber de orice defecte care ar putea deteriora calitatea lui ca material de înmulțire sau că plantă fructifera. Articolul 6 (1) Documentul furnizorului pentru materialul CAC, la care se face referire în art. 11 alin. (1) lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
furnizorilor pe baza prevederilor din Anexă nr. 6. ... Articolul 5 Materialul CAC trebuie să fie liber de orice defecte care ar putea deteriora calitatea lui ca material de înmulțire sau că plantă fructifera. Articolul 6 (1) Documentul furnizorului pentru materialul CAC, la care se face referire în art. 11 alin. (1) lit. a) din prezentul ordin, trebuie să fie realizat dintr-un material potrivit acestui scop, ce nu a mai fost folosit anterior și care trebuie tipărit cel puțin în limba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]