1,435 matches
-
pe malul de miazăzi al Râului Ryusenji, găsiră armata lui Hideyoshi mergând pe țărmul dinspre miazănoapte, companie după companie. — Ei, uite-i! — Stindardul de comandant cu tigvele aurite. — Probabil Hideyoshi e înconjurat de vasalii lui. Honda și oamenii săi, care călăriseră fără oprire, priveau spre malul celălalt, arătând cu exclamații zgomotoase și punându-și mâinile streașină la ochi. Cu toții tremurau de emoție. Distanța era atât de mică încât, dacă oamenii lui Honda ar fi strigat, glasurile inamicilor ar fi ajuns înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în succesiune rapidă. Foarte curând, coloana de oameni în marș începu să șovăie. Cine-o fi acolo, hărțuindu-ne cu o armată atât de mică? Hideyoshi era surprins. Cu o expresie șocată pe chip, își opri, involuntar, calul. Generalii care călăreau în jurul lui și militarii din apropiere își puseră cu toții mâinile streașină la ochi, privind spre malul opus, dar nimeni nu putu da un răspuns prompt la întrebarea lui Hideyoshi. — Un comandant care acționează atât de curajos contra unei armate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
porți; dar nu vedeai nici scut, nici suliță la patruzeci de mii în Israel. 9. Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, spre aceia din popor care s-au arătat gata să lupte. Binecuvîntați pe Domnul! 10. Voi, care călăriți pe măgărițe albe, voi, care ședeți pe covoare, și voi, care umblați pe drum, cîntați! 11. Arcașii, din mijlocul adăpătoarelor, să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, binefacerile cîrmuirii Sale în Israel. Atunci poporul Domnului s-a coborît la porți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
douăzeci și trei de ani, apoi a murit, și a fost îngropat la Șamir. 3. După el, s-a sculat Iair, Galaaditul, care a fost judecător în Israel douăzeci și doi de ani. 4. El avea treizeci de fii, care călăreau pe treizeci de mînji de măgari, și stăpîneau treizeci de cetăți, numite și azi cetățile lui Iair, și așezate în țara Galaadului. 5. Și Iair a murit, și a fost îngropat la Camon. 6. Copiii lui Israel au făcut iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Elon din Zabulon a murit, și a fost îngropat la Aialon, în țara lui Zabulon. 13. După el, a fost judecător în Israel, Abdon, fiul lui Hilel, Piratonitul. 14. El a avut patruzeci de fii și treizeci de nepoți, care călăreau pe șaptezeci de mînji de măgari. El a fost judecător în Israel opt ani; 15. apoi Abdon, fiul lui Hilel, Piratonitul, a murit și a fost îngropat la Piraton, în țara lui Efraim, pe muntele Amaleciților. $13 1. Copiii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
lui frumos. Lotti era acum pentru el unica familie. Cu ea avea să-și împodobească reședința lui de la țară, conacul acela tipic englezesc pe care-l îndrăgea nespus. Vor discuta literatură si politică, Lotti va scrie, vor juca tenis, vor călări la cumpăna nopții, sub clar de lună și se vor scălda în apele atât de limpezi ale lacului ce se ivea neașteptat în inima pădurilor seculare. Oh, i se făcuse tare dor de toate acestea...Câți ani trecuseră? Doi ani
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
se simțeau minunat, departe de viața palpitantă a marelui oraș. Situația financiară a lui Richard, fiind una foarte bună, nu duceau lipsă de nimic. La început au cumpărat un ponei pentru Soleil. Fetița era curajoasă și a învățat repede să călărească. Alături de Ford, câinele lor credincios, hoinărea pe dealuri până-n foșnetul pădurii, până la lacul în ale cărui ape de cristal se scăldau toți trei făcând mare tărăboi. Apoi i-au dăruit-o pe Hera. De ce nu, când totul în viața lor
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
un cal negru cum îi mura - trece în trap săltat, bătrânul se apleacă într-o reverență adâncă plină de respect, ducând dreapta la inimă, și privește drept spre vodă, urmărindu-l până dispare din vederea noastră. Pe urmele lui vodă călăresc mai mulți lefegii frumos aliniați. „De unde o fi venind vodă?” - mă întreb, în timp ce fac același gest de întâmpinare ca și călugărul. Deși întrebarea mi-am pus-o doar în gând, bătrânul răspunde ca și cum ar fi auzit-o: Vodă vine din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru că El Se mîniase. 9. Fum se ridică din nările Lui și un foc mistuitor ieșea din gura Lui: cărbuni aprinși țîșneau din ea. 10. A plecat cerurile, și S-a coborît: un nor gros era sub picioarele Lui. 11. Călărea pe un heruvim, și zbura; venea pe aripile vîntului; 12. era înconjurat cu întunericul ca și cu un cort, era înconjurat cu grămezi de ape și cu nori întunecoși. 13. Din strălucirea care era înaintea Lui scînteiau cărbuni de foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
de familie? Walsh? Unde locuiești? Ai o soră mai mare? A fost la Wesley? Are părul lung? Și niște... ăăă... ochi uriași? E o tipă foarte prietenoasă? Cum o cheamă? Roisin? Imelda? Ceva în genul ăsta? Claire! Exact! Da, am călărit-o într-o noapte, la o petrecere din Rathfarnham, acum vreo zece ani. Un cor de voci ultragiate a izbucnit instantaneu. —Cum poți să spui așa ceva! am exclamat cu toții. Obraznicule! Ne-am uitat unii la alții cu niște expresii dezgustate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a trecut. —Mă sperii, Brigit. M-am uitat la ea de parc-o vedeam pentru prima oară. —Știi ce zice întotdeauna Claire: „Singurul mod în care poți să uiți un bărbat e să ajungi sub altul“. Iar tu n-ai călărit pe nimeni altcineva. Aș fi observat. Nu contează. Mie tot mi-a trecut. Nu te bucuri pentru mine? Nu mai sunt o cârpă! —Ei, sigur că mă bucur. Doar că sunt surprinsă. Dar nu eram deloc bucuroasă. Nu mă simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fundul în sus. Ce naiba se întâmpla cu ea? Avea nevoie de o călăreală ca la carte. De asta avem nevoie toate. Poate c-aveam să mă apuc să încropesc o petiție și să port o pancartă pe care să scrie „Călărește-o pe Brigit Lenehan acum!“ și „Călărește-o pe cea din New York!“. Puteam chiar să organizez un marș care să meargă de la Cute Hoor până la Tadgh’s Boghole. Eu aveam să merg în frunte și să urlu într-un megafon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ea? Avea nevoie de o călăreală ca la carte. De asta avem nevoie toate. Poate c-aveam să mă apuc să încropesc o petiție și să port o pancartă pe care să scrie „Călărește-o pe Brigit Lenehan acum!“ și „Călărește-o pe cea din New York!“. Puteam chiar să organizez un marș care să meargă de la Cute Hoor până la Tadgh’s Boghole. Eu aveam să merg în frunte și să urlu într-un megafon: —CE VREM? Și toată lumea mi-ar răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ochi ca să putem să ne culcăm la loc. Helen și-a luat și ea o pereche de ochelari de soare. Amândouă stăteau în pat cu ochelarii la ochi. Arătau ca The Blues Brothers. Deci, a început Helen conversația, ți-ai călărit bărbatul? — Da, am răspuns eu cu o voce tremurătoare. Apoi am făcut o pauză și-am adăugat: —Și nu. Helen a ridicat o sprânceană din spatele ochelarilor de soare. — Da și nu? Sex oral? Eu am clătinat din cap. îmi părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ceilalți din exterior“. M-am simțit ca și cum îmi găsisem locul și am fost surprinsă să-mi dau seama că asta m-a făcut fericită. Că să nu mai spun că nebuna de Francie avusese dreptate în legătură cu bărbații numai buni de călărit. Erau o mulțime. Minunat, m-am gândit eu. Unul dintre acești tineri splendizi o să mă ajute să mă vindec de Chris. Nici măcar să nu-ți treacă prin cap, mi-a zis Nola zâmbindu-mi cu căldură atunci când m-a surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
implorat ea. Mi-am dat seama că se întâmplase ceva îngrozitor. —Promit, am mințit-o. — Am un prieten nou, a zis Helen stânjenită. Am simțit că-mi vine să vomit. Nu-l mai doream, dar nici nu voiam s-o călărească pe soră-mea, când cu mine nu fusese în stare să-și mențină erecția. Și îl cunoști și tu. Știu. — A fost cu tine, la nebuni. Știu. — Și știu că n-ar trebui să iasă cu nimeni până nu trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tata și surorile îmi pregătiseră și ei un tort. — Ești grozavă, îmi tot repetau. Un an întreg fără nici un strop de drog. Ești fantastică! A doua zi am anunțat-o pe Nola: — Mi s-a împlinit anul! Acum pot să călăresc tot ce găsesc primprejur. —Bravo, dă-i bătaie, mi-a spus Nola cu o reținere care m-a pus pe gânduri. Curând am înțeles la ce se referise, fiindcă mi-am dat seama că nu-mi doream să mă culc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mișcat pe scaun, așezându-se pe-o parte și lăsându-și brațul de-a lungul spătarului. în plin discurs de solicitare a clemenței, nu m-am putut abține să nu observ că Luke era încă un tip numai bun de călărit. Dar să revenim la scuze. Cât timp m-am jucat cu paharul, plimbându-l pe blatul ud al mesei de parcă ar fi fost o masă de spiritism, am ținut ochii plecați. într-un sfârșit, am încheiat. Nu mai aveam pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și te-ai scuturat de tot ce era rău. Constatarea lui m-a umplut de mândrie. —Nu arăți foarte diferit, a zis Luke gânditor. Ai părul mai scurt, dar ești tot o păpușă. Iar tu ești tot numai bun de călărit, am reușit eu să rânjesc, deși simțeam cum mi se sfâșie inima în piept. După asta n-a urmat nimic care să semene cu o încleștare pasională sau cu o îmbrățișare emoționată peste masă. Scopul întâlnirii fusese să stingă ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de vin. — Din cauza unchiului Jack, am senzația că te cunosc deja, mi-a mărturisit Luke. E un mare fan al tău. Mi-e așa de dor de el. Ai apucat să ajungi în Virginia? Carrie mi-a spus că acum călărește în fiecare zi, iar Jackson s-a apucat să facă plimbări lungi în natură. La gândul ăsta, mi-am reprimat un hohot de râs: Jackson era cea mai delicată persoană pe care o cunoșteam. Nu mi-l puteam închipui luând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cap cu toate putorile, n-ați luat nici o măsură. L-am adunat de pe drumuri, i-am dat numele strămoșilor mei, un nume vechi ca patria noastră scumpă. Un nume de care nu se poate atinge nimeni! Iar avocatul Demostene Orleanu-Buzău călărește toate scursorile. Îl apucă amețeala cum vede o gaură, asta face domnul Sulă Spermă Buzău, v-am avertizat. N-ați luat nici o măsură. Am să raportez secretariatului general al partidului, sabotorilor! Bine a făcut Tovarășul că a interzis avorturile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Fenny. Fenella e una dintre verișoarele ciudățele și aristrocate ale lui Suze, din Scoția. Doar că trebuie să recunosc, parcă nu mai e chiar așa ciudată de la o vreme. Era la fel e bizară ca frate‑său Tarquin, toată ziua călăreau și pescuiau, sau ce mai făceau ei acolo. Dar de curând s‑a mutat la Londra și s‑a angajat la o galerie de artă, iar acum se duce doar la petreceri. Suze deschide ușa de la intrare și aud vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Mai rar, își însoțește soția la vreun spectacol ca să vadă o operă, o orchestră sau o trupă de cântăreți populari. Simțind frustrarea soției, își pune calul la dispoziția ei. După numai câteva lecții de la Micul Dragon, sunt în stare să călăresc singură. Cu un pic de exercițiu, devin curând foarte sigură pe mine. Împrejurimile Yenanului sunt perfecte pentru călărie, teren deschis și în pantă lină. Îmi strâng părul sus într-un coc și mân calul în galop. Călăresc peste dealuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
în stare să călăresc singură. Cu un pic de exercițiu, devin curând foarte sigură pe mine. Împrejurimile Yenanului sunt perfecte pentru călărie, teren deschis și în pantă lină. Îmi strâng părul sus într-un coc și mân calul în galop. Călăresc peste dealuri și pe malul râului. Vântul care îmi adie pe față mă face să simt primăvara. Zâmbind în vânt, mă gândesc în sinea mea: Sunt o fată-bandit! Călăresc până când nările calului se lărgesc de la gâfâit și pătura s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
strâng părul sus într-un coc și mân calul în galop. Călăresc peste dealuri și pe malul râului. Vântul care îmi adie pe față mă face să simt primăvara. Zâmbind în vânt, mă gândesc în sinea mea: Sunt o fată-bandit! Călăresc până când nările calului se lărgesc de la gâfâit și pătura s-a umezit de la transpirația lui. Și apoi îmi mai înfig călcâiele în el pentru un ultim galop. Doamna Mao Jiang Ching e mulțumită, dar plictisită în același timp. Începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]