866 matches
-
ușa sălii și Îl văzu pe tatăl său așezând În panoplia din stânga ferestrei două săbii cu mânere de argint, primite de măria sa de la craiul Poloniei. - Alexandru! Ce cauți aici? Aș fi venit eu În câteva minute ca să te scot la călărie! Dacă nici astăzi nu ieșim cu caii, Erina o să bată din picior, semn de mânie năprasnică pe capul nostru! Îi e dor de herghelia de la Murgești... - Alege o spadă! spuse Alexandru, luând una din spadele care așteptau pe o masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Învățate de la Fabio Foscolo. Ușa se deschise Încet și În cadrul ei apăru capul ciufulit al căpitanului Pietro. - Căpi... mă scuzați, am ieșit! Pietro ieși repede, dând nas În nas cu Erina. - Cosmin e aici? Întrebă tânăra, Îmbrăcată În costum de călărie, cu pantaloni groși, de lână albă, și o tunică de catifea de un verde Închis. - Este, dar... - Dar? Hai, Pietro, nu mă fierbe! E cu măria sa? - Mai rău... - Mai rău? Aud zgomot de săbii! - Păi asta e... se bate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sunt mai greu de stăpânit, Învățarea lor ia ani Întregi. Am studiat tot ce există la Veneția și Padova despre obiceiurile popoarelor asiatice, am citit de opt ori cartea lui Marco Polo. Am Învățat scrima de la maestrul Foscolo. Am Învățat călăria. Am dormit cu geamul deschis iarna ca să mă obișnuiesc cu iernile aspre din Mongolia sau China. La toate astea m-a ajutat bunicul Matteo. Dar ele n-ar avea nici o importanță dacă n-ar fi vorba de Ștefănel. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
liniștea Îi puteau ajuta Însănătoșirea. Tratamentele medicilor nu puteau face miracole. Unele părți ale trupului Începuseră să se vindece, dar altele nu. Brațul drept nu voia Încă să se miște, cum nu voia nici piciorul drept. Nici mersul și nici călăria nu erau deocamdată cu putință. Dar respirația redevenise normală, semn că leacurile ajutaseră la refacerea plămânilor. Cea mai mare Îngrijorare a Erinei erau, Însă, ochii. Vederea căpitanului slăbise Într-atât Încât nu deslușea decât figurile sau obiectele aflate la mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În picioare și, după cum se vedea, reușise și să se Îmbrace singur cu pantalonii ușori din pânză de in, cămașa albă desfăcută la piept, centura de care atârna teaca spadei și pieptarul de piele. În picioare avea cizme ușoare, de călărie, din piele de căprioară. Deși păruse a nu lua În seamă intrarea lui Mitruț, căpitanul spuse deodată, cu un glas liniștit: - Pune șaua pe calul cel negru. - Dar, căpitane... domnița Erina a poruncit să mă duc degrabă să o anunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Moldovă murea puțin câte puțin, În fiecare clipă. - Pot să-ți dau scrisoare măriei sale... sau pot să-ți spun eu Însumi ce cuprinde ea... Erina tresări, făcând Încă un pas spre el. Era Îmbrăcată ca un oștean, cu pantaloni de călărie, tunică de vânător domnesc, platoșă de oșel și sabie la centură. Doar părul, lung și castaniu, i se revărsa peste umeri, căci nu-și pusese coiful. De altfel, bătălia se terminase, iar caldura zilelor de iulie era Înăbușitoare. Erinei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
unele sate arzând și știuseră că, acolo, oamenii nu voiseră să-și lase copiii și nici să Îngăduie jaful. Oștenii sultanului adunau tot ce găseau. Animale, blăni de urs, de lup sau de jder, brânză, miere, mâncare, cai buni de călărie. Smulgeau din case fetele și femeile tinere pentru haremuri și spintecau cu iataganele bărbații, dacă Încercau să se opună. Țara de Sus era, toată, un vaier mut. Voievodul văzuse totul, iar Alexandru nu-l Întrebase nimic, prinzând doar, cu coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și osos, cu un chip ciudat, de pasăre de pradă, sau poate doar așa părea la prima vedere, din cauza nasului coroiat, asemănător unui cioc de șoim. Lângă divan se afla o platoșă de oțel cu Încrustații aurite și cizmele de călărie, Încă pline de praf. Sultanul tocmai se Întorsese de la asediul Sucevei. - Să trecem peste comedia cu țăranul care nu știe limba turcă, de acord? spuse sultanul, cu un glas care voia să fie binevoitor, dar nu reușea decât să coboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Din bucătărie venea un miros imbietor. Atunci de ce nu intrau? - Psssst! Șopti fratele său, ducând mâna la buze. Ai răbdare! - Păi, crăp de foame! protestă Ștefănel. Și o am de primit și cana cu vin, că te-am Întrecut la călărie! - M-ai Întrecut pe dracu gol! Te-am lăsat eu, că ești mai mic! - Ce-ai făcut!?? Eu? Mai mic? - Taci odată! Dacă nu mi-am pierdut darul de a analiza chipurile umane, În bucătărie are loc o cerere În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
formării viitorilor veterinari ai armatei, atunci când a fost vorba de constituția calului, de aparatul digestiv al acestuia, de articulațiile implicate în sărituri, de inimă, de dantură și de copite, nu în ultimul rând de bolile patrupedului atât de util la călărie și tracțiune. Cum se tratează o colică? Când dorm caii? Și nici nu sunt sigur dacă, după cele două ore de „Curs de gătit pentru începători“, încăperea pe care mi-o amintesc cu atâta siguranță rămânea nefolosită sau dacă între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un alt ziar. Ah, uite-l! Doamne, ce fotografie caraghioasa! Am presimțiri dintre cele mai funeste. Uită-te și tu! îl invită Eleanor pe Adrian, ținând ziarul deschis, ca să vadă uriașă poză color a lui Șam Sharp. Poartă cizme de călărie. Doar că el nu călărește. Nici macar n-are căi. — Alea nu-s cizme de călărie, o corectă Adrian. Sunt cizme de cowboy. Le-ncalță când iese cu motoreta lui de teren. — Motoreta de teren! Când are de gând să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
funeste. Uită-te și tu! îl invită Eleanor pe Adrian, ținând ziarul deschis, ca să vadă uriașă poză color a lui Șam Sharp. Poartă cizme de călărie. Doar că el nu călărește. Nici macar n-are căi. — Alea nu-s cizme de călărie, o corectă Adrian. Sunt cizme de cowboy. Le-ncalță când iese cu motoreta lui de teren. — Motoreta de teren! Când are de gând să se maturizeze odată? Oricum, în poza nu apare pe-o motoreta, ci așezat la calculator, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
nici șmecherii care să nu-i dea prin minte pentru a-l achiziționa la un preț convenabil. Folosindu-se de papagal, se strecura prin bibliotecile particulare ale unor ducese pe de bulevardul Pearson și ale unor diletanți din clubul de călărie, asumîndu-și Întotdeauna identități fictive, și izbutea ca acele cărți să-i fie ori dăruite, ori vîndute pe o nimica toată. Transformarea cerșetorului În cetățean exemplar părea miraculoasă, una din acele istorii cum le plăcea să povestească preoților din parohiile sărace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
necunoscute legate strâns, cu simțurile exacerbate de afrodisiace, pe care le agresase sexual Împreună cu acel bărbat. Surâsul de pe fața ei era la fel de inocent ca acela al unei doamne din Înalta societate care crescuse primind numai lecții de limba franceză, de călărie și de balet, fără a ști nimic despre lumea reală. M-am ridicat scuturând ușor din cap și m-am Îndreptat Înspre frigider să-mi iau ceva de băut. Am reușit astfel să mă Îndepărtez puțin de câmpul magnetic pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dispărut pe 18 iulie 1938. Corpul ei a fost găsit pe 25 august. Locuia pe Pragerstrasse și frecventa gimnaziul local, unde se pregătea pentru examenul de nivel intermediar. A plecat de acasă pentru o lecție de echitație la școala de călărie la Grădina Zoologică, unde nu a ajuns. Cadavrul ei a fost descoperit într-o canoe veche dintr-un adăpost pentru bărci de lângă Lacul Muggel. — Omul nostru se plimbă mult, nu-i așa? zise contele von der Schulenberg pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
numească pe mine răsfățată! Îl preferam pe Charlie cel dinainte, când era un regizor ce se lupta cu viața în LA. Se auzi un zgomot de tocuri și o femeie atrăgătoare, între două vârste, intră în bibliotecă. Purta pantaloni de călărie bleumarin, cizme de călărie pline de glod și o cămașă albă bărbătească. Părul ei șaten era prins într-o plasă la ceafă. Părea desprinsă dintr-o reclamă Ralph Lauren, doar că era mai șic. —Eu sunt Caroline, mama lui Charlie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Îl preferam pe Charlie cel dinainte, când era un regizor ce se lupta cu viața în LA. Se auzi un zgomot de tocuri și o femeie atrăgătoare, între două vârste, intră în bibliotecă. Purta pantaloni de călărie bleumarin, cizme de călărie pline de glod și o cămașă albă bărbătească. Părul ei șaten era prins într-o plasă la ceafă. Părea desprinsă dintr-o reclamă Ralph Lauren, doar că era mai șic. —Eu sunt Caroline, mama lui Charlie. Tu trebuie să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
operat de către doctorul căpitan Ciucă, un abil practician, care izbutește să convingă pe aproape toți ofițerii, chiar și pe cei mai rebeli. După badijonarea cu tinctură de iod, o împunsătură ca de albină deasupra fesei - pentru a nu jena la călărie - și vezi oamenii, la început posomorâți, plecând veseli că și-au luat grija"543. Dar printre medici, vaccinarea antiholerică n-avea numai partizani. Unii "ucenici ai lui Hipocrate" erau, la vremea aceea, cel puțin sceptici în ce privește valoarea acestei tehnici profilactice
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ne oferă o imagine destul de sumbră a lagărului de holerici de la Zimnicea, a cărui răspundere îi fusese încredințată de însuși regele Carol I: "Uneori, lagărul nostru se prefăcea într-o baltă noroioasă, prin care abia străbăteam cu grele cizme de călărie. Sălile bolnavilor erau niște imense barăci, fără lumină îndestulătoare, înăbușitoare când ardea soarele și umede când ploua. Bolnavii zăceau pe saltele de paie, unul lângă altul, cu o cărare de noroi ce despărțea amândouă șirurile de paturi. Nu aveam saltele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
provizorie, un joc de-a creația. Dar el voia să ne arate în mod practic cum are loc creația literară. Curtea gospodăriei era înconjurată cu tufe de soc, de liliac și de păducel. A adus din grajd un cal de călărie brun-închis, pe care l-a înșeuat. Apoi s-a urcat pe el. într-o mână ținea frâul, în cealaltă dictafonul. Și în vreme ce translatoarea traducea cu grijă fiecare cuvânt pe care-l spunea, el călărea încet, înainte și înapoi, prin fața noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pîini, o sută de turte de stafide, o sută de roade de vară și un burduf cu vin. 2. Împăratul a zis lui Țiba: "Ce vrei să faci cu acestea?" Și Țiba a răspuns: "Măgarii sunt pentru casa împăratului, pentru călărie, pîinile și roadele de vară sunt pentru hrana tinerilor, și vinul pentru potolirea setei celor ce vor fi obosiți în pustie." 3. Împăratul a zis: "Unde este fiul stăpînului tău?" Și Țiba a răspuns împăratului: "Iată, a rămas la Ierusalim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
primăvară timpurie, când Nobunaga porni din Azuchi. Își alesese însoțitorii de cu seară, dar acum fusese invitat și Nakagawa Sebei - care tocmai sosise la castel - iar fiul lui Ikeda Shonyu, Sansuke, se alătură, și el, grupului. Lui Nobunaga îi plăceau călăria, luptele sumo, vânătoarea de șoimi și ceremonia ceaiului, dar vânătoarea era, cu siguranță, unui dintre modurile lui favorite de a-și petrece timpul liber. Gonacii și arcașii aveau să fie epuizați până la sfârșitul zilei. Asemenea interese se puteau numi distracții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
râului Ashimori, la miazănoapte de Muntele Ryuo, până la masivul din lungul graniței cu Okayama, iar la răsărit, către marginea Muntelui Ishii și Kawazugahana. Castelul Takamatsu era situat chiar în mijlocul acestei câmpii deschise. În ochii lui Hideyoshi, plantațiile, orezăriile, terenurile de călărie și satele de pe acest șes plat erau deja scufundate. După cum vedea el lucrurile, malurile muntoase din cele trei lacuri puteau fi privire ca un șir șerpuitor de capuri și de plaje, iar Castelul Takamatsu, ca o insulă solitară, făcută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
conștient de propria mea sârguință și mândru de ea. Și nu doar în privința primusului. Dacă avusesem răbdarea să-i redau rezervorului strălucirea de alamă, multe alte obiecte se pretau la aceeași operație, începând, spre exemplu, cu pintenii de la cizmele de călărie ale străbunicului meu, care se cereau și ei găsiți în depozitul de vechituri. Lustruiți, și-ar fi recăpătat strălucirea din vremurile lor de glorie. Apoi nasturii de alamă de la uniforma lui de cavalerist, care cu siguranță se mai țineau într-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mai țineau într-o singură ață, paftaua de la centiron și poate și alte obiecte. Dacă stau să mă gândesc bine, nu era vorba doar de străbunicul meu, ci și de alte personaje simandicoase, alături de care pozase la marginea terenului de călărie sau poate a hipodromului. Fiindcă n-aveam de unde să cunosc toate detaliile locurilor ce apăreau în pozele găsite în depozitul nostru de vechituri. Erau fel de fel de personaje acolo, plus multe altele care lipseau din poze și lipseau deopotrivă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]