KorAP: Find »[drukola/base=căpetenie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...122 >

3,031 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

anume tot ce era mai ignorant și mai pornograf în țară cu cercetarea monumentelor bisericești, cu vizitarea congreselor literare și institutelor școlare. E învederat că asemenea lucruri ar fi absolut cu neputință din momentul în care partidul roșu, sprijinul de căpetenie al neștiinței și imoralității, s-ar dizolva; precum e pe de altă parte învederat că această disoluțiune s-ar fi întîmplat demult daca între capii acestui partid n-ar fi existat această lungă solidaritate, sau mai bine zis lungă complicitate

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
și cum n-a putut ajunge decât sub fiii Pazvangiilor și Cârjaliilor, sub urmașii bandelor lui Caragea ș' ale lui Ypsilant. În mod general am spus demult că înmulțirea disproporționată a claselor improductive și împuținarea celor producătoare este răul de căpetenie, care devine și mai grav prin împrejurarea că consumatorii improductivi sunt aproape toți străini. Fără îndoială toți liberali, căci liberi de a esploata vor să fie; fără îndoială egalitari, căci egali vor să fie, ei pripășiți de ieri alaltăieri, cu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
rurală, sunt din nenorocire ieșiți ei înșii din școala rurală. Oricare a absolvit două clase primare nu mai vrea să știe de plug ori de coasă. E mai comod pentru el a fi demnitar public, funcționar. Dar totuși cauzele de căpetenie a relelor rezultate nu sunt acestea, ci una mai generală și mai apăsătoare: sărăcia. D. A. V. Millo a dovedit condei cu condei că până și bugetul de venituri al unui țăran fruntaș e întrecut de bugetul sarcinelor pe cari trebuie

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
noastre de la 1 200 și până azi. Altceva e la mijloc, iar interesele țării numai un pretext sub vălul căruia se pregătesc nu reforme, ci nouă grupări de persoane și de ambiții. Să vedem cari sunt lucrurile ce se petrec? Căpeteniile roșii, văzând că în adevăr nu mai merge, că țara e uimită de corupția adâncă și de ignoranța neagră a partidului roșu, s-au sfătuit între ei să pară că se dezbină. Ei să-și facă loruși opoziție - asta-i

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
pagina a treia, după anecdote și diverse, cîte-un "sfat pe zi", care cuprinde când rețete pentru a obține o mai bună recoltă de sparanghel, când un leac în contra boalelor de ochi, când prepararea unui nou fel de șoriceasă. Foaia de căpetenie a partidului dominant ne fericește asemenea aproape zilnic cu cîte-o rețetă de reformă: azi se reformează justiția, mâine agronomia, apoi biserica, școala, regimul economic, administrația comunală și județeană - c-un cuvânt totul. Se știe că noi românii suntem oameni lesne

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
în privirea reformelor propuse de d. C. A. Rosetti. 194 {EminescuOpXIII 195} Căci, deși acele reforme a fost întîi prezintate în numele personal al redactorului "Romînului", prin scrisoarea de adio ele au devenit un program. Făcut pentru a forma obiectul de căpetenie al sesiunii Parlamentului - de vreme ce atinge cestiuni constituționale -, propriu a servi de drapel în vederea nouălor alegeri, acest program e dezaprobat de marea parte a țării, ca să nu zicem de toată, din cauza înnoiturilor și a improvizațiunilor ce cuprinde. Cine din majoritate se

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
pentru alte vremi și pentru alte gusturi, neavând timpul necesar și nici conducători de la cari să învețe a lucra europienește, au început să dea îndărăt și azi nu mai există. Negustorul care 'ntroducea din străinătate obiectele necesare deveni factorul de căpetenie al pieței și era mai lesne ca acest negustor să fie străin decât indigen. Pe de altă parte brațele și inteligențele indigenilor neaflând o altă piață, nici o altă ocupațiune decât aceea ce le-o oferea statul, s-au născut în

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
însă nu onest, de-a sprijini trebuințele cauzei. Daca recomandăm aceste articole atenției deosebite a cititorului, din aceasta dumnealor deduc numaidecât că împărtășim cu desăvârșire, ca în reproducere galvanoplastică, punctul de vedere al autorului, pe când în realitate considerația noastră de căpetenie este că articolul e interesant, scris c-o deosebită energie de stil și meritând - ca orice lucrare interesantă - atenția cititorului, chiar atunci când n-ar reflecta pe deplin sau în toate punctele opinia noastră. Audiatur! Nu 'nțelegem ce fel de libertate

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
milioane apasă asupra câteva sute de mii, unde limba se transmite numai prin viu grai din generație în generație; cu cât mai zădarnică va fi în Ungaria? Între mijloacele de-a înlătura pe români de la viața publică, cel mai de căpetenie e legea electorală escepțională, mănținută ad-hoc pentru Transilvania. Legea aceasta e făcută în favorul esclusiv al populațiunilor orășenești - și românii sunt în cea mai mare parte țărani - apoi în folosul nobililor - toți maghiarii sunt nobili și votează direct, fără cens

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
justiție care amenință a se 'năduși în grăsimea ei. Iată regimul atrăgător de la care se pretinde să exercite asupra a trei milioane de români farmecul de - a - și renega limba și istoria lor și de-a deveni maghiari. Postulatul de căpetenie al memorialului e așadar: autonomia Ardealului, căci autonom a fost în toți timpii și până acum șaisprezece ani, până la fuziunea făcută în contra voinței esprese a românilor; în contra tractatelor din trecut, în contra dreptului și bunului simț, poate chiar în contra voinței Coroanei

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
bulgar de la Preslav și incorporarea lui cu Imperiul romaeic sub Ioan Zimisches, la 971. Abia atunci, după căderea Imperiului de la răsărit, urmă cearta pentru moștenirea, între cei patru fii ai lui Șișman, carele, la 963, se lepădase de Imperiul de căpetenie și de țariul acestuia, Petru, și întemeiase Imperiul de la Prespa (Ochrida, Kastaria ). Dezbinarea între cele două imperii, la care poate c-o fi luat parte precumpănirea populațiunii slave de pe lângă Ochrida, au înlesnit victoria romaeilor. Lupta de esterminare de sub Basilios, care

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
întemeiază monarhia într-o țară, ci prin spirit monarhic, prin încredere în această formă de stat. Acest spirit nu se face, nu se improvizează; el se naște din istoria națională, e inerent poporului. Noi însă, după mărturisirea celui mai de căpetenie politician, trăim în realitate sub republică 233 {EminescuOpXIII 234} și cată să credem ceea ce ne zice d. C. A. Rosetti, căci e un om, ce e drept, străin în România, care însă a văzut multe lucruri și știe desigur a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
credem. Dar, pentru a ne întoarce la cazul nostru, orice delict, fie de natură privată, fie de natură publică, care se consumă și se comite prin presă nu poate veni decât înaintea Curții cu Jurați. Cuvântul tipărit, iată termenul de căpetenie. Cuvântul tipărit se judecă de Curtea cu Jurați. D. Ciurcu a afirmat ceva prin cuvânt tipărit. D. Ciurcu vine înaintea juraților. Daca jurații vor judeca că afirmarea d-sale tipărită e o calomnie, că această aserțiune calomnioasă au adus pagubă

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Europei. În contra uneia din ele chiar succesele ar fi neînsemnate și pierderile mari; în contra amândurora Rusia ar rămânea învinsă. Dar numaidecât se ivi o altă știre care slăbi în mod considerabil efectele celei dentîi. "Gazeta de Colonia" comunică condiția de căpetenie pe care se întemeiază alianța austro-germană. Nu în orice caz era valabilă și obligatorie pentru amândouă părțile. Numai atunci când una din aceste două puteri ar fi atacată din două părți, cealaltă e obligată a-i veni în ajutor. Daca atacul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
presă, nu are tribunalul dreptul de-a caracteriza o aserțiune, nu are dreptul de a cerceta daca ea este adevărată, deci exemptă de penalitate sau calomnioasă, deci meritând penalitate și dând loc la despăgubiri. Acțiunea penală e aci cea de căpetenie; de la hotărârea ei atârnă accesoriul despăgubirii. Până a nu se decide daca aserțiunea este sau nu o calomnie, până a nu se caracteriza ca atare, nu poate fi vorba de accesoriu, pentru că, pe cât timp o sentență nu s-a dat

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Dar aceasta e politica ce înșivă ați urmat-o. Făcîndu-vă mai turci decât turcii - "suntem turci", esclama foaia partidului - împingeați guvernul conservator la rezistență absolută în contra punerilor la cale de la Reichstadt și în același moment erați înțeleși cu factorul de căpetenie al acestor puneri la cale. Guvernul conservator a că ut atunci jertfă bunei sale credințe, jertfă hotărârii sale de-a păzi cu sfințenie Tractatul de la Paris, de-a nu se amesteca în certurile celor mari, tocmai pentru a nu face

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
având și el o opinie în privirea revizuirii, pe care țara se cuvenea s-o cunoască. Astfel, în afară de laudele banale și de puțin preț pe cari guvernanții găsesc cuviincios a și le adresa tocmai în privirea celor două cestiuni de căpetenie de natură a neliniști spiritele, guvernul e cu totul mut, gata a se justifica cu această tăcere când votul țării va fi contrariu aspirațiunilor de demagog cosmopolit ale d-lui C. A. Rosetti; gata asemenea a transige cu străinătatea și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
contribuie la bunăstarea și înflorirea tuturor elementelor din țara sa; prin ridicarea simultană a tuturor, patria se ridică. Maghiarii, din contra, văd idealul lor de stat în ruinarea națiunilor conlocuitoare, în apăsarea lor intelectuală; ei atentează la cel mai de căpetenie instrument de cultură al unui popor, la limba lui, pentru a-i impune în schimb idiomul ocult al unei mici și izolate rase, idiom cu forme organice fino - tartare, cu lexicon slavonesc. Radical deosebit în structură de câteșitrele grupurile mari

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Căci o înaintare ierarhică este - în alt chip nici d. Brătianu n-ar fi avut curajul să însceneze lucrul - dar o înaintare despre care se știa că nu va fi primită și că generalul va prefera să demisioneze. Răul de căpetenie care dizolvă la noi orice încredere în stat și în urmă orice încredere de sine însuși, atât de necesară fiecărui om de merit, este politica. D. Brătianu - ajuns din nefericire ministru de război - ignorant în ale războiului, ca și în

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
din voi, ne-ar putea schimba convingerea. [18 martie 1883] [""ROMÎNUL" CAUTĂ A JUSTIFICA... "] "Romînul" caută a justifica refuzul d-lui mareșal al Curții de-a prezenta cererea de audiență a senatorilor din opoziție M. S. Regelui. Argumentul său de căpetenie nu are meritul originalității; e același pe care mareșalul însuși l-a dat: "că există un regulament din 1874 care prescrie că audiențe colective nu se pot acorda decât autorităților". Dac' ar fi să ne plătim de - acest răspuns c-

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de cuviință cătră bărbatul cu care ne-am unit. Dar roșii n-o simt aceasta. Zilnic vorbesc de Tractatul de negoț și au alături pe d-nii Boerescu și Dim. Ghica; vorbesc de petițiunea de la Iași și ca mâni semnatarii de căpetenie ai acelei petiții vor fi alături cu ei, căci în contra lor nu sunt. Purtarea aceasta a foii oficioase cu amicii și aliații partidului e atât de comună încît își caută pereche. [20 martie 1883] ["CAM ÎN AJUNUL... "] Cam în ajunul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-lea! Știți care e meritul pentru care ați fost acoperiți cu decorații? Acel merit e să alegeți deputați cari să primească fără discuție cesiunea Dunării române în mâni străine. Precum trădarea de tron e înălțată și decorată, astăzi meritul de căpetenie pe care guvernul nostru [î]l răsplătește este trădarea de țară. Mai mult; diplomația însăși [î]i dă guvernului nostru acest termen, care se acordă condamnaților la moarte, și nu va face pașii definitivi pentru obținerea concesiunilor decât după ce alegerile

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
1879, pe când d. Kogălniceanu era ministru de interne, află că cabinetul din Viena corespunde cu cel din Pesta asupra unor avantaje ce ar avea să le ceară de la Europa 340 {EminescuOpXIII 341} {EminescuOpXIII 342} pe Dunărea de Jos. Avantajul de căpetenie era dreptul de supravegheare, inspectoratul general, respins de Congres. O depeșă vagă și întunecoasă a d-lui Bălăceanu din Viena reproduce o conversație cu baronul de Haymerle în decursul căreia răposatul cancelar zicea că daca guvernul român nu ar consimți

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
sa. D. C. A. Rosetti cere "o dezmințire nobilă, categorică". De la cine? De la Fantasio? A dat precât [î]l iartă convingerea. De la partidul conservator? Aci să ne ierte d. C. A. Rosetti. D-sa apelează în zadar la bărbații de căpetenie din partidul conservator cerîndu-le... ce? Un atestat de virtute și de moralitate pentru sine sau pentru fie-sa. Nimeni nu e dator de a-i da un asemenea atestat, nimeni nu e dator de-a afirma sau a tăgădui supozițiunile

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
A. Rosetti, nu ne privesc. Destul avem a lupta cu imoralitatea adâncă, cu lipsa sa de pudoare publică, pentru ca să mai cercetăm și cuibul privat din care aceste calități ale sale pot răsări. În o a doua scrisoare, adresată membrilor de căpetenie din partidul conservator, d. C. A. Rosetti mai află și alte indicii în cronica lui Fantasio, despre cari pretinde că-l îndreptățesc a prezuma că sub semnul algebraic fie-sa e înțeleasă și anume pasajul D-na X., al cărei

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]