4,175 matches
-
a făcut posibilă o nesperată relație, cred, reciproc-emulativă în anii din urmă, cînd notorietatea academică a profesorului a acceptat-o pe cea, neacademică, a fostului filolog, acum pictor evoluînd într-o direcție marcat modernă. Poate nu în întregime pe gustul cărturarului, pliindu-mi-se însă, grav/ destins, atunci cînd, în cîteva rînduri, mi-a onorat vernisajele cu alocuțiuni dintre cele mai aplicat-măgulitoare. Și ca scenariul să capete rotunjime, situîndu-mă într-un paradox oricum plin de precauție, am juxstapus nobilului pedantism al
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
cititorule. Este prinsă anvergura vieții lui Toma Caragiu, ritmul ei, prin jocul dinamic cu ipostazele, cu alternarea lor, prin asamblarea cronologiei lor. Dintr-o perspesctivă subiectivă, tandră, ironică, mînuită cu inspirație și devotament de Matilda Caragiu Marioțeanu, eminent profesor și cărturar. Cartea se constituie, impresionant, și în istoria unei familii vechi de aromâni, cu tradiții păstrate și respectate, cu ritualuri, cu dezrădăcinări și cumplite umilințe. Mai presus de tot și de toate, de timp și de timpuri, a rămas spiritul de
Ochii lui Toma () [Corola-journal/Imaginative/13626_a_14951]
-
Gh. Asachi” Iași, Școala Dancu Iași 13.00-14.00, Școala “Elenă Cuza” Iași: “Pasiune și tradiție”, moment folcloric Organizatori: ISJ Iași, Școala “Elenă Cuza” Iași, Clubul copiilor 13.00, Bibliotecă “Gh.Asachi”: Simpozion “Gheorghe Asachi” (140 de ani de la moartea cărturarului - 12 noiembrie 1869) - Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Bibliotecă “Gh.Asachi”, Uniunea Scriitorilor Filiala Iași 16.00, Palatul Copiilor: Concurs Internațional de telegrafie viteza “Cupă Moldovei” - Organizator: Palatul Copiilor Iași 16.00, Sala CSM Iași: Cupă Sărbătorilor Iașului la tenis de
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
mai toate formulele și direcțiile pe care, de-a lungul anilor, criticul și itoricul literar, eseistul și profesorul Alexandru Ruja le-a urmat, Lecturi - Cărți -Zile este sinteza limpede a numeroaselor abilități ale autorului. Dincolo, însă, de pasiunea și perseverența cărturarului, rămâne figura luminoasă a unui om, care și-a înțeles vocația și a avut încredere în rezultatele ei. Timișoara, 14 aprilie 2013 Referință Bibliografică: Alexandru Ruja: Lecturi - Cărți - Zile / Olimpia Berca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 835, Anul III
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
prețuirea lui Ioan Bianu, A.C. Cuza, Ion Simionescu, Ilarie Chendi, G.T. Kirileanu, Ion Gorun, Constanța Hodoș, Tereza Stratilescu și alții. Interesante, prin informațiile ce le conțin, dar și prin sentimentele relevate, sunt epistolele trimise de monahia Irina Lecca profesorului și cărturarului Ioan Bianu (1856-1935), personalitate complexă și influentă a vieții literare și culturale a României. Retrasă la Mănăstirea Văratec, după un nedorit accident, Irina Lecca citește și recitește Biblia, biografiile și operele Sfinților Părinți ai Bisericii Universale, precum și cele mai complete
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
Sînt mulți evrei printre bolșevici și puțini bolșevici printre evrei". Interesul pentru poporul evreu și pentru judaism străbate de altfel ca un fir roșu eseurile de tinerețe ale lui Fundoianu, fie că e vorba de profiluri de ziariști, scriitori și cărturari (A.L. Zissu, Steuerman-Rodion, Iacob Groper), de acela contradictoriu al poporului evreu ca atare, pe de o parte idealist, aspirînd la înălțare morală, pe de altă parte animat de instincte telurice, practice și ferme; de peisajul Palestinei "țara unde cresc
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
la text, sigur că însemnările zilnice ale lui G. T. K. nu evidențiază vreo calitate literară în sensul romanului), dar ele exprimă dramatismul unei lumi, al unei culturi, care s-a confruntat în chip dureros cu istoria, confesiunea unui mare cărturar, o suită de mărturisiri neprelucrate în nici un fel, atrăgând acut luarea aminte prin relevanța lor, cu totul pregnantă. Nu se simte nervul epic, de exemplu, ca în memoriile lui Constantin Argetoianu, ele au doar meritul de a spune tranșant adevărul
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
Preda Jianu, Comloșu Mare; Mișa Vasiescu, Lipova; Vichentie Vasii, Giroc; Paul Tărbățiu, Comorâște. Cultură „Zilele trecute ni s-a trimis un «Buletin» în care era o dare de seamă despre activitatea filosofului indian Krishnamurti. Ni l-a trimis un țăran cărturar, cetitor al gazetei noastre din partea Comloșului mare. Ne permitem să afirmăm și de astă dată, că gazeta noastră «Cuvântul Satelor» are printre cetitorii ei pe cei mai luminați țărani din Bănat. Numai așa are înțeles să publicăm un studiu ca
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
și Limbaje moderne în poezia românească de azi2, opere fundamentale, de relectură și exegeză a fenomenului poetic național, îi provoacă curiozitate și admirație colegială. Epistolele lui Mihai Drăgan, ce se transcriu mai jos, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului și cărturarului Dumitru Micu și se constituie în veritabile mărturii ale unui intelectual, care s-a identificat permanent cu profesia de dascăl de emoții estetice la cea dintâi Facultate de Litere a României. Ultima epistolă, ce se publică aici, este, de fapt
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
-l înfățișeze și altfel decât o pot face o documentare pe Internet sau un reportaj de televiziune. Spătarul Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin și cu Dosoftei, Nicolae Milescu este una dintre personalitățile de seamă ale secolului al XVII-lea, cărturar, diplomat, teolog, istoric, geograf, etnograf, filolog, scriitor, memorialist mai ales, de circulație mondială. După propria-i mărturisire, s-a născut în 1936, la moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
de interes local Municipalitatea a finalizat o serie de noi proiecte de hotărâre ce vor fi supuse spre aprobare Consiliului Local Timișoara. Mai multe materiale se referă la susținerea unor manifestări culturale cum ar fi: „Panteon Bănățean C.D. Loga, eminent cărturar și dascăl”, „Festivalul Internațional de Muzică Electronică Urbană TM Base”, Concursul Internațional de Flaut - ediția a X-a, „Gala de Blues - Jazz Internațional Timișoara”, Congresul Internațional „Identitatea culturală a tuturor românilor” - ediția a XIV-a. Alte proiecte de hotărâri vizează
Agenda2005-29-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283949_a_285278]
-
tradiționalist modernist”, la M. Zaciu se „simte imediat echilibrul mereu căutat” etc. Mai anevoioasă a fost, prezumăm, abordarea lui Adrian Marino. Aici benevolența se cuvine a ceda pasul unor realități bătătoare la ochi. Drept care criticul adnotează marile scăderi ale marelui cărturar. Cum era de așteptat, d-sa dorește însă a-și disculpa clientul, reliefîndu-i și meritele indenegabile. Lucruri care totuși nu sînt în măsură a lumina suficient figura jenant întunecată a „enciclopedistului”, oricît am răsuci-o analitic. Și nu doar în
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
impare, Labirint, Dropiei) l Aradului Vest (Textiliștilor, Aleea Scurtă, Sitarului, Boemia, Liniștei) l Constantin cel Mare (Borzești/ I.I. de la Brad), Holdelor, Blocuri (A), Borzești - nr. impare, I.I. de la Brad l Dorobanților (Simion Bărnuțiu, Lugojului) l Stadion - Negoiu (Bradul, Aleea Sportivilor, Cărturarilor, Pădurarilor, Gladiolelor, Vâlcea, Diana, Petőfi Sandor, Retezat, Craiova, A. Saligny, Constanța, Feleacul, Ceaikovski, Culturii, Guttenberg, Negoiu, 1 Decembrie, Satu Nou, Piața Bihor, Roentgen, Someș, Crișul, Diaconu Coresi - case, Chimiștilor, Industriei l Girocului, partea stângă Cântului, Elevului, Versului, Aleea Sănătății, Sirius
Agenda2005-18-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283635_a_284964]
-
Ed. Sport-Turism, București, 1986, p. 300), chiar dacă pentru Noul Testament a urmat modelul Bibliei lui Șerban (1688), munca lui de traducător este singulară, nici înainte și până în prezent, nici după, nu avem în literatura română traduceri ale Bibliei datorate unui singur cărturar. La opere de asemenea anvergură lucrează de obicei colective de specialiști, teologi și scriitori. Așa încât era îndreptățit un absolvent al teologiei blăjene să scrie: "limba Bibliei de la 1795, nimenea n-a mai scris-o la Blaj, nici până la Clain, nici
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
să îndreptez graiul Bibliei ceii mai dinainte românești tipărite". Și, motivează traducătorul, că Biblia cea mai dinainte prezentase "o foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc". Ca și Simion Ștefan, în "Predoslovia" Noului Testament de la Bălgrad (1648), cărturarul blăjean arată dificultatea unei traduceri fidele și canonice, pentru că fiecare limbă are o fizionomie sintactică proprie: Foarte anevoie iaste, luminat și cu chiar înțeles despre o limbă a tălmăci pre altă limbă, nici un cuvânt adăugind și țiind idiotismii limbii cei
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
de cunoscutul elenist Petru Creția, la Ed. Humanitas, București, 1995. Pe linia sugerată de Perpessicius am vrea să dăm, în paralel, câteva fragmente din tălmăcirea lui Samuil Micu și poetica traducere a lui Petru Creția, pentru a evidenția că textul cărturarului blăjean, deși într-o ediție canonică sau critică, are frumuseți poetice, un ritm ce îngăduie așezarea lui sub formă de vers alb, iar cuvintele arhaice scapără și luminează sensuri profunde. Episcopul Ioan Bălan al Lugojului și-a luat osteneala, așa cum
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
așa cum ne spune Ștefan Manciulea în memoriile sale despre Oameni și locuri din Blaj - consemnând tradiția orală potrivit căreia în Grădina Seminarului s-a păstrat multă vreme "movila lui Samuil Micu", un loc liniștit și retras, unde în zilele însorite cărturarul blăjean se ostenea cu tălmăcirea Sfintei Scripturi. Un îndemn, acuma împlinit. Traducerea, de o mare fidelitate și acuratețe, pe care a realizat-o Samuil Micu a avut o influență covârșitoare asupra evoluției limbii române literare și a cristalizării limbajului biblic
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
valoare, ucenica Părintelui Sofian. Ea a realizat împreună cu Părintele Sofian icoanele în mozaic din pridvorul Mănăstirii Antim și de pe catapeteasma de piatră a bisericii mari din Mănăstirea Antim. Constantin Joja era și el prezent, și era și el unul din cărturarii români, de formație militară, din cultura interbelică. Toți acești Părinți și intelectuali veneau cu ucenicii lor, cu monahi sau cu studenți și asistenți pe care îi aveau la Facultate. Și în cadrul acestor întâlniri de la „Rugul Aprins” erau dezbătute mai multe
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Muzica militară îți iese din piele ca sudoarea după un marș forțat Simți universul în do major pe jos Cărămizi de mizerie pentru templul măre ției umane Cărturarii îți arată cerul înstelat al ra țiunii Ca să realizezi nimicnicia ta cotidiană Și iată omul prăpastia care l-a înghițit pe Dumnezeu Crezi în celălalt ca în tine însuți Cain remixat Admiri cum Statul regulează Patria iar poporul moare de
EREZIA LUI MOȘ TEACĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385001_a_386330]
-
s-o numim, așa om bocheza-o. - Ghini, atunci așa va rămâni ca s-o chemi: Natalia Galiția Creangă. Poachi chini șchie, va ave șî ea norocul sâ chie talentată ca șî moșu meu mai înghepărtat, cari a fost un mare cărturar, Dumnezo sâ-l oghihnească acolo unghi sâ aflâ. - Chine mai șchie che îi vor dărui la noapchi ursâtoarili și fechei voastri? mai spuse cu neîncredere bătrâna moașă. Așa s-ar zâci, că în prima noapchi ghi la nașcherea unui prunc, vin
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
după anului 1900, a statuii Sfântului Gheorghe omorând balaurul. La finele celui de-al doilea război mondial, piața a căpătat numele lui Gheorghe Sion, scriitor român, din Bucovina, membru titular al Academiei Române din anul 1868, în semn de omagiu pentru cărturarul care a contribuit, prin donațiile sale, la îmbogățirea fondului de carte al Bibliotecii Centrale Universitare. Mai târziu, numele pieței s-a schimbat din nou, ea devenind Piața Păcii, pentru ca apoi, din 1990, să primească numele poetului și filosofului „Lucian Blaga
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
față, considerându-se a fi „rasă superioară” altora, dar repet, cu o mască smerită ce induce în eroare pe cine nu studiază mai din aproape persoanele respective. Aici aș putea spune că ar fi oameni cu viață dublă, „fariseii și cărturarii” despre care vorbea Domnul Isus pe când era pe pământ. Mi-a plăcut o idee pe care aș vrea să o împărtășesc. Și voi începe cu o întrebare. Știți de ce Dumnezeu l-a iubit mai mult pe Iacob decât pe Esau
DESPRE ASPIRAŢIILE NOASTRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382390_a_383719]
-
Pironit în vitraliu,/ ochiul acela,/ cândva azuriu,/ atoatevăzător,/ se bălăngăne/ plictisit,/ înlăuntru-i rostogolindu-se/ cu întrebări/cu tot.” („By -pass”). Traducerea în limba engleză a doamnei Ileana Sandu este precum o mănușă croșetată pe măsura poemelor Marianei Cristescu. Poetă, cărturar, critic literar și jurnalist, Mariana Cristescu este un homo aesteticus ce sacralizează cuvântul. Descoperim aici un Deus al amorului ce fumegă pe cruce și un Iisus trimis pe această lume să asiste la țopăiala unor „arlechini albaștri/ fără Dumnezeu”. Al.
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
a fost ridicată în anul 1581 de către Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuți, ulterior mitropolit al Moldovei. Alte materiale istorice arată că mănăstirea este atestată documentar la 1586, dar important este faptul că a fost ctitorită de familia Movileștilor: boieri și cărturari, mitropolitul Gheorghe Movilă și frații săi, domnitorii Ieremia și Simion. Edificiul, pe întregul său fiind de mari proporții, are aspectul unei fortărețe cu împrejmuire de ziduri foarte groase, de până la trei metri, cu patru turnuri de apărare și unul cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > „RUGINOASA - ISTORIE, CREDINȚĂ ȘI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului „Ruginoasa - Istorie, credință și cultură”, aparținând scriitorului, poetului și cărturarului Marian Malciu, este o carte cu totul deosebită prin bogăția și diversitatea informațiilor conținute, dar și prin originalitatea concepției autorului privitoare la etnogeneza poporului român și la formarea limbii române. Cartea se adresează oricărui cititor curios, dornic de informație și
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]