3,434 matches
-
continuarea discuției, ci la timpul cât mai pot sta pe malul lacului. Intenția mea a fost să ma plimb pentru a-i admira frumusețea. Pozându-ți ție, sunt frustrată de această plăcere. - Nu-i nimic. Poți vedea tablourile mele de la cabană și prin ele vezi tot ce-i frumos pe acest lac. - Mulțumesc. Prefer originalul, natura vie, cu tot ce are ea mai deosebit. - Ce vrei să spui? Că pictura mea este falsă? Nu reflectă realitatea? - Departe de mine gândul. Știu
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]
-
este muncitor. Adevărul este că mecanicul arăta destul de bine și pe fruntea lor nu scria ce funcții sau studii au. Erau pur și simplu un bărbat și o femeie într-o excursie pe munte. Colegul Anei, cât au urcat până la cabana Clăbucet plecare, a încercat să lege o discuție mai personală cu ea. Ana admira peisajul și turiștii care coborau ori cu telescaunul, ori pe jos pe cărarea din stânga ei. Nu prea era atentă la ce-i spunea bărbatul. Frumusețea muntelui
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
au intrat în salonul restaurantului pentru o cafea și câte o bere, bărbații, răcoritoare, fetele, ca să stabilească de comun acord unde vor pleca de pe platou. Pentru a merge la Susai era prea scurt timpul, așa că au stabilit să coboare la cabana Gârbova, să servească prânzul. Dacă doreau să stea și pentru duminică, urmau să caute cazare în oraș la agenția de turism. Coborând spre Gârbova, Ana mergea în față cu Tudor iar Irina cu Alexandru, ca de obicei, în spate. Cărarea
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
să stea și pentru duminică, urmau să caute cazare în oraș la agenția de turism. Coborând spre Gârbova, Ana mergea în față cu Tudor iar Irina cu Alexandru, ca de obicei, în spate. Cărarea șerpuia prin platoul ce ducea spre cabană. De ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
care își arăta măreția stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de copaci. Pe ea se făcea și alimentarea cu cele necesare cabanei Gârbova, alimente sau alte lucruri de trebuință traiului pe munte. Mergând agale, Tudor o abordă pe partenera sa de coborâre: - Ana, nu te supăra, dar mi-ar plăcea să fim prieteni. - Dar suntem prieteni, Tudore. Atunci de ce crezi că suntem
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
pregătită încă pentru o relație mai apropiată cu un bărbat. - Am înțeles, nu-i nevoie să te scuzi. După vreo douăzeci și cinci de minute de coborât fără nicio grabă, doar admirând natura verde, plină de oxigen și prospețime, au ajuns la cabana Gârbova. Ana din când în când mai hălăduia ca în copilărie, punând mâna pâlnie la gură, cum făcea când era copila la Lacuri, să asculte ecoul. În fața cabanei erau montate niște bănci din jumătăți de bușteni din brad. S-au
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
doar admirând natura verde, plină de oxigen și prospețime, au ajuns la cabana Gârbova. Ana din când în când mai hălăduia ca în copilărie, punând mâna pâlnie la gură, cum făcea când era copila la Lacuri, să asculte ecoul. În fața cabanei erau montate niște bănci din jumătăți de bușteni din brad. S-au așezat pe bănci în timp ce Sandu a mers la barul cabanei pentru a veni cu două beri și două cola. Între timp s-a interesat și de meniul restaurantului
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
în copilărie, punând mâna pâlnie la gură, cum făcea când era copila la Lacuri, să asculte ecoul. În fața cabanei erau montate niște bănci din jumătăți de bușteni din brad. S-au așezat pe bănci în timp ce Sandu a mers la barul cabanei pentru a veni cu două beri și două cola. Între timp s-a interesat și de meniul restaurantului. Avea tot ce-ți dorești pe munte, o ciorbiță de văcuță sau de pui, cu perișoare sau de zarzavat, un escalop, limbă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
prânzul, că mi s-a făcut o foame de lup. Mâncarea a fost gustoasă și berile reci așa că parcă erau mai optimiști la plecare decât la sosire. După ce au fumat bărbații câte o țigară, au început să urce panta spre cabana Clăbucet plecare. La urcare era mai greu, fiind sătui și mai fără chef. Le dispăruse acel entuziasm tineresc de dimineață când erau în stare să traverseze Carpații, dacă era necesar. După vreo patruzeci de minute de urcare, s-au așezat
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Punem de o nuntă în curând? zise Tudor vesel și amuzat de solicitarea inginerei. - Ei și tu, Tudorele! Mergi cu gândul prea departe. Îl tachinez și eu pe Sandu, să văd dacă are forța să mă treacă în brațe pragul cabanei. - El? Ne poate trece pe toți trei odată, nu doar pe tine. Sandu se aplecă și o luă cu ușurință pe Irina în brațe, trecând-o dincolo de prag, ca să o depună pe patul cam strâmt, este drept, pentru o persoană
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
personal sau important. Alexandru, care nu se mai întâlnise cu Irina de mult timp astfel încât să fie numai ei doi, nu a lăsat să-i scape ocazia de a-și întâmpină iubita cu sărutări și mângâieri de cum au închis ușa cabanei după ei. Și-au aruncat gențile de mână în care aveau câteva lucruri de igienă personală pe un pat, hanoracele peste ele și ca niște lupi flămânzi, s-au luat în brațe începând să se sărute și să se strângă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
producând adevărate erupții în vulcanul mult prea activ al Irinei. Broboanele de transpirație curgeau de pe cei doi parteneri. Dorința ca fiecare să dăruiască cât mai mult celuilalt, se apropia de împlinire. Dacă Ana și Tudor ar fi fost în apropierea cabanei unde se cazase prietenii și colegii lor de excursie, ar fi crezut că în interior se desfășoară o dramă, așa de puternice și zgomotoase erau manifestările Irinei. Uitaseră poate unde se aflau și că puteau deranja vecinii de campare. Când
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
care dădea dovadă pentru a fi în trend cu ceilalți participanți la dans, reveniră la căsuțele din camping, pentru o odihnă bine meritată. Își propuseră pentru a doua zi vizitarea stațiunii și renunțarea la ideea de a mai urca la cabana Susai. Se simțeau incapabili pentru a mai face și acest efort, așa că se mulțumeau doar cu o drumeție orizontală pe asfalt, până la cabanaTrei brazi. Cumeliberaseră căsuțele definitiv, fiecare având întregul bagaj în rucsacurile din spate, puteau să dispună de timpul
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
fie la ora potrivită în gară pentru procurarea biletelor de întoarcere la Câmpina. Erau veseli, bine dispuși, mai ales Sandu și Irina, care nu prea au reușit să adoarmă decât spre ziuă, profitând la maximum de timpul petrecut în liniștea cabanei. Luni dimineața, când au ajuns la serviciu, relaxați și deconectați, vestea a căzut ca un trăsnet asupra tuturor salariaților micuței fabrici de confecții: Patronul Constantin Ivașcu era mort într-un accident auto pe DN 1 în zona Bănești, în timp
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > MODUS VIVENDI Autor: Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013 Toate Articolele Autorului ESSENCE OF SUMMER - Ilustrația este realizată de Luminița Șerbănescu, Ottawa, Canada Aș fi putut să mă întorc la cabană și să citesc câte ceva până la cină, dar căldură soarelui crease un fel de tranziție între mine și uitarea mea, o cadența îngrijorător de relaxanta, ordonată într-o parafrază muzicală a ritmului interior. Se dilată timpul înscris în râul ce imi
MODUS VIVENDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351775_a_353104]
-
mirajul cărții mi-ar fi umplut inima, așa că am stat, unde nu am unde stă[5], între vârste, căutând razele soarelui că hierofanie, între lumea de dincolo și cea de aici. În depărtare, zumzetul pădurii se delimită de cel al cabanei printr-o granița strictă, pictată cu creta pe asfaltul unui oraș inexistent. Metropola și satul își înșirau mental parametrii, amestecându-se și confruntându-se cu problemele personale. Nimic nu se strecura mai abitir în suflet decât transfuzia din spital, durerea
MODUS VIVENDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351775_a_353104]
-
care se iubeau. Păstra despre el o amintire tainică, de neuitat. Imaginea acelui trup despuiat, bine făcut, stăruia și acum în mintea ei. Simțea chiar și fiorii cei trecuseră prin trup în momentul când se iubiră pentru prima dată în cabana părinților lui din Mănăstirea Humorului, o comună din județul Suceava la vreo cinci kilometri de Gura Humorului. În timp ce gerul Crăciunului crăpau pietrele ei erau transpirați fericiți și satisfăcuți. Își amintea perfect ziua aceia în care se porniră din Iași cu
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
prietena ei Angelica în complicitate cu aceasta, ca seara pe la opt să străbată cu un taxi drumul forestier de pe Larga și pe o ninsoare ca-n povești cu fulgi mari ce luceau la lumina farurilor să se oprească în fața unei cabane măiestruase acoperită cu un strat gros de zăpadă, cu turnulețe și balcoane din lemn de brad frumos lăcuit. Curtea nu era curățită și atunci, sprijinită de brațul lui Mihai străbătură aleea împiedicându-se în zăpadă. Era cu adevărat fericită. Chipul
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
versanți rotunzi, abrupți De sărutări scobiți și supți, Sculptați și șlefuiți sublim... Iubito, hai să ne muntim, Într-un motel din Retezat Să mă bucegi, să te carpat, Într-o poiată din Gutâi Să fiu iubitul tău dintâi, Într-o cabană din Parâng, De dor și spaimă să te strâng, Într-o cocioabă din Suhard Să arzi când mă aprind și ard... Într-un cerdac din Făgăraș Să te dezmierd, iubindu-te-aș, Într-un bordei din Cernăuți Să te pătrund
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351960_a_353289]
-
Olcea se va vizita o Fermă de pui iar în comuna Cociuba Mare, o fabrică de lapte. Cină ultimei zile a întâlnirii cu delegația Secretariatului Regional al Rețelei Rurale Naționale a județului Łódż (Polonia) este pregătită de gazdele bihorene la Cabană agroturistică din Pădurea de la Goroniște. Sorin Petrache Referință Bibliografica: CONFERINȚA INTERCOMUNITARĂ ROMÂNIA-POLONIA PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI BIHOREAN / Sorin Petrache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1012, Anul III, 08 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Sorin Petrache : Toate Drepturile Rezervate
CONFERINŢĂ INTERCOMUNITARĂ ROMÂNIA-POLONIA PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI BIHOREAN de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352381_a_353710]
-
Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului NAVETISTELE Valentin hotărâse, în cele din urmă, după îndelungate deliberări cu sine însuși, să urmeze recomandarea lui Oreag și să urce în următoarea sâmbătă la cabană. Cine știe? Poate avea dreptate individul: că șeful său era mult mai ușor abordabil acolo, la una mică, la o șuetă, căci, vorba aceea, oameni erau cu toții. La sfârșit de săptămână, Valentin obișnuia să plece acasă, la Lugoj, unde își
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
Până la apariția acestora, singura modalitate de acces a călătorilor către sau dinspre Umileni era decovilul Fabricii de fier, dotat, pe lângă vagoanele de transportat marfă, și cu câteva de clasă, cum erau numite de localnici vagoanele minuscule pentru pasageri. Drumul până la cabană, i se spusese, îi va lua trei - patru ore de mers pe jos, nu, nu era sfătuit să urce cu bicicleta, cum voise inițial, fiindcă, dacă până la Gosta, unde se aflau bărăcile forestierilor, el mai era cum era, mai sus
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > GEORGE-NICOLAE STROIA, LUMEA COPILĂRIEI - VIS DE IARNĂ: PĂDUREA VRĂJITĂ Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 338 din 04 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului E iarnă. Afară ninge cu fulgi mari de vată. Pădurea de lângă cabana lui Moș Crăciun își poartă cu mândrie haina albă. Moșul, trezit din somnul său de luni de zile, își făcea planuri pentru Crăciun. El se gândea la bietele animale înfometate, din pădurea de alături; a mai stat puțin și luându
GEORGE-NICOLAE STROIA, LUMEA COPILĂRIEI – VIS DE IARNĂ: PĂDUREA VRĂJITĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351472_a_352801]
-
care vor participa la târg. Felicitările vizitatorilor vor purta o ștampilă specială și un timbru reprezentativ. De asemenea, o noutate a târgului o va constitui cană sătucului, care va purta imaginea sărbătorii, este dedicată fiecărei persoane pentru vinul fiert de la cabane sau ca un obiect de colecție printre suvenire. Adevărate opere de artă sunt globurile de Crăciun realizate de meșteri artizani autentici. Acestea sunt făcute din sticlă și pictate de mână, înfățișând personaje din folclorul local. Colecția globurilor din târg este
TARGUL DE CRACIUN DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350800_a_352129]
-
chelnerii sau picolii pe lângă ei și să le aducă fel de fel de mâncăruri și băuturi și lapte de cuc acolo în compartimentul lor...și-apoi să vadă țări și orașe și lumea largă, mări și oceane, California, sau Copa Cabana... Fulgerător îi trecu și o idee năstrușnică prin minte : să se ducă și el o dată la Crucea de piatră, Leu, al dracului, cu leafa mai mică ca a lui și se dusese ; frati-său, Ioviță, la fel. El mai prost
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]