236,711 matches
-
în Vladia din Capitală Vicol Antim, profesor de istorie, repartizat (se spune) dintr-o eroare și așteptat de o logodnică. După un chef la cramă, cu vin spumos, alături de grupul lui Bașaliga, Vicol Antim va fi instalat într-una din camerele vilei "Katerina". Va avea astfel prilejul să cunoască secretele acestei lumi izolate și stranii. Profesorul de naturale Croicu studiază mediile naturale închise, de felul Vladiei, și le urmărește modul de autoreglare. Pasiunea lui o reprezintă fluturii, iar dintre ei o
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
care captează parametrii fiziologici ce alcătuiesc ”semnele vitale” acestea fiind informații importante în situațiile medicale de urgență. Ele pot constitui un sistem modern de monitorizare la distanță pentru pacienții cu risc crescut. Poate avea de asemenea utilitate în supravegherea în camera de așteptare din departamentele de urgență supraaglomerate din zilele noastre. Pentru pacienții internați în spital, care necesită monitorizare cardiovasculară, tehnologia curentă a apărăturii uzuale imobilizează pacientul la pat, numeroși traductori plasați pe corp incomodandu-i poziția, în timp ce folosirea unor dispozitive
MODUL DE MONITORIZARE A ACTIVITATII CARDIACE SI RESPIRATORII by CEZAR HAJ () [Corola-journal/Science/84109_a_85434]
-
Stănescu. Casa Memorială În care a copilărit poetul este bine Întreținută, și plină de mobilă, diplome, trofee, cărți, premii, poze, un pian etc, care stârnesc emoția vizitatorului. Gazdele, deosebit de amabile și de cunoscătoare a vieții poetului, ne-au Însoțit prin camerele În care a trăit cel pe care Îl căutam, Îl vedeam cu ochii imaginației și Îl recitam În gând. Era duminică, 20 aprilie 2008 și numai cu o zi Înainte ne despărțisem de Cezar Ivănescu, care a plecat de la București
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română (v. Clemansa Liliana Firca, Noul catalog tematic al creației lui George Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202 și 222 224). În 20 ianuarie 1912, orchestra Societății Filarmonice din Arad a interpretat Pastorala fantezie pentru orchestră, iar în 6 iunie 1914, la Caransebeș, cu prilejul concertului Corului „Doina” din Turnu Severin, dirijat
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
la pian: I. Filionescu). - Recitalul din 2 aprilie 1943, ultima apariție pe scena Teatrului „Traian Grozăvescu” din Lugoj, ultimul concert în Banat. Artizan al primului recital enescian la Lugoj, dr. Iosif Willer (1884-1972) fondase, în 1911, Societatea de Muzică de Cameră, din care mai făceau parte dr. Ákos Fränkl și Béla Janovitz (pianist și compozitor, tatăl unei valoroase violoniste, Alice Hartmann-Janovitz, absolventă, în 1927, la Schola Cantorum din Paris, profesoară, episodic, la Conservatorul lugojean), sub auspiciile căreia a inițiat un proiect
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
pentru prima oară în orașul nostru. La gară a fost întâmpinat de d. primar și câțiva admiratori ai D.[omniei] Sale. La ora 5, împreună cu d. director al Palatului Cultural, am făcut o vizită maestrului la Hotel «Central», unde are camera reținută. Ne-a primit foarte prietenos și ne-a spus că este satisfăcut de succesul concertelor pe care le-a dat în Caransebeș, Lugoj și Timișoara. Întrebându-l dacă a mai cântat vreodată în orașele din Ardeal, Banat și actuala
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de extaz, a cântat Ciacona de Bach, ne-a vrăjit pe toți cu magia viorii sale. Seara a devenit de neuitat pentru noi, dar și dânsul a avut parte de o surpriză plăcută: în timpul pauzei, l-am condus într-o cameră rezervată special pentru acest scop, în care-l așteptau compatrioți ai săi, în frunte cu Ion Vidu. Ce-au discutat, nu știu nici astăzi, căci nu le-am tulburat discuția”. Referindu-se la primul concert în Banat, Enescu făcea următoarea
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
o fetiță dormea cufundată În somnu-i fără vise. Toată ziua se străduise să-și ajute mama. Iar acum, frântă de oboseală, nu simțise nimic din tot ce se Întâmplase. De aceea nu schiță nici măcar un gest la intrarea străinilor În cameră, continuând să doarmă profund. Aceștia o priviră o clipă după care se aplecară deasupra ei, privind-o cu insistență. Fetița se trezi, se Întinse zâmbind, dezvelindu-se. Părul Îi era desfășurat pe perna imaculată, ca o pată de lumină. Vizitatorii
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX Luminița Virginia Burcă Privită în ansamblul culturii muzicale românești, muzica de cameră ocupă un loc însemnat. Literatura existentă, variată din punct de vedere al problematicii și al
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX Luminița Virginia Burcă Privită în ansamblul culturii muzicale românești, muzica de cameră ocupă un loc însemnat. Literatura existentă, variată din punct de vedere al problematicii și al modalităților specifice de expresie, include lucrări de certă valoare, înzestrate cu o remarcabilă forță emoțională. Acum se înregistrează pulsul unor ani în care interesul pentru
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
punct de vedere al problematicii și al modalităților specifice de expresie, include lucrări de certă valoare, înzestrate cu o remarcabilă forță emoțională. Acum se înregistrează pulsul unor ani în care interesul pentru cele mai diferite forme ale genului instrumental de cameră a fost deosebit de viu. Modalitatea camerală de afirmare a emoției artistice ia o amploare deosebită, devine chiar o necesitate. Scrierile apărute până acum referitoare la cvartetul de coarde românesc evidențiază existența unei literaturi moderne de acest gen, concludentă și deosebit de
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
final a presupus eliminarea treptată a influențelor pe plan estetic și pe acela al mijloacelor specifice. A presupus, de asemenea, și originalitatea faptică a produsului artistic închegat drept un tot unitar. Contribuția lui George Enescu la dezvoltarea muzicii românești de cameră poate fi rezumată la două fapte de maximă importanță: a) Compozitorul a descoperit, a cunoscut și însumat fenomenele prezente din sec. al XX-lea, obținând astfel sinteza organică a întregii experiențe majore dobândite de muzica apuseană în domeniul stilului de
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
poate fi rezumată la două fapte de maximă importanță: a) Compozitorul a descoperit, a cunoscut și însumat fenomenele prezente din sec. al XX-lea, obținând astfel sinteza organică a întregii experiențe majore dobândite de muzica apuseană în domeniul stilului de cameră. Și-a definit prin această viziune clară un concept propriu și original, care îl situează ca pe unul dintre cei mai de seamă exponenți ai stilului de cameră. Ponderea violonisticii enesciene care l-a determinat pe compozitor la modelarea unor
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
a întregii experiențe majore dobândite de muzica apuseană în domeniul stilului de cameră. Și-a definit prin această viziune clară un concept propriu și original, care îl situează ca pe unul dintre cei mai de seamă exponenți ai stilului de cameră. Ponderea violonisticii enesciene care l-a determinat pe compozitor la modelarea unor soluții rapsodice, improvizatorice și plenar concertante, la substanțializarea unor intonații netemperate, este însemnată în acest proces. Enescu tematizează la modul cel mai înalt artistic valențe non romantice de
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
are urmări asupra constituirii formei compoziționale, asupra procesului de creație. Inflexiunile cromatice, luxurianța broderiilor concură și ele la dimensionarea unui limbaj complex. b) În sprijinul ideii afirmate mai sus, și anume aceea a contribuției lui Enescu la dezvoltarea muzicii de cameră moderne românești (cvartetele), afirmăm că „Orfeul moldav” a realizat acea exemplară simbioză dintre substanța și simțirea specifică românească expusă în forme particulare și originale. Cele afirmate până aici sunt îndreptățite să acrediteze universalizarea muzicii românești, participarea ei la marele progres
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
până aici sunt îndreptățite să acrediteze universalizarea muzicii românești, participarea ei la marele progres făcut de gândirea muzicală modernă. În continuare, într-o formă succintă, dar esențializată, îi vom aminti pe cei mai reprezentativi compozitori, creatori ai unor cvartete de cameră românești de factură timpuriu-modernă. Cvartetul de coarde nr. 1 în fa major (scris în 1914), de Dimitrie Cuclin (1885- 1978) deschide șirul cvartetelor românești. Această compoziție, concepută în genul de specificitate contrapunctică, surprinde prin acuratețea scriiturii instrumentale. În cvartet distingem
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
adevărului, ale memoriei, ale istoriei, eroii par asemenea păsărilor noptatice. În universul narativ, cresc concomitent două intimități care se Întrețes În ritualuri comune precum băutul ceaiului, mereu de cimbrișor cu miere și lămâie, personajele intrând În lumea adevărurilor interioare În camera mică a lui Emil și În spațiul pădurii, mergând „la bufnițe”: „A dus din nou degetul la buze, cu cealaltă mână a tăiat aerul sec, ca să fie limpede că trebuie să fiu mut, și-a dres glasul Încet, fără să
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
va deveni mai mult decât o sumă de detalii disparate. Irizarea era soluția de care avea nevoie.” Fără Însă a generaliza, romanul centrează scena crimei ca motiv declanșator al Întregii acțiuni, moment În care Sascha Knisch, ascuns În șifonierul din camera 202 a Hotelului Kreuzer, este singurul martor al morții Dorei Wilms provocate indirect de către un vizitator anonim. În Încercarea deslușirii adevăratei Înșiruiri de evenimente din acea zi de vineri, el va fi nevoit să-i cerceteze Întreg trecutul acestei „minette
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
cerceteze Întreg trecutul acestei „minette”, să se confrunte cu propria identitate sexuală, să se definească și să accepte că nimic din ceea ce știe (sau credea că știe) despre ceilalți nu este adevărul absolut. Asemenea versurilor preluate din melodia auzită În camera de zi a Dorei, melodie „purtând parfumul inconfundabil al aluziei sexuale”, („Dorință, obscuro, În mâinile tale perverse,/ doar durere ageră și priviri pe furiș./ Dorință, obscuro, nu-mi refuzi nimic/ trei ani de Închisoare pentru un nimic.”), Întreaga temă a
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
Dragă tată, Chiar dacă tu stai În camera alăturată și probabil scrii un articol, Începutul unui nou roman sau sfârșitul unei alte poezii, chiar dacă ești atât de aproape, m-am gândit să Îți scriu. Asta vine, În cazul meu, ca și la tine, din nevoia de a-mi
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
dat seama atunci că așa fusesem și noi Învățați să regizăm În școală, bătrâne. Păi, nu știi cum stăteam În bucătărie și cronometram fiecare dialog, Împreună cu schemele de decupaj În mână, ca să văd câte secunde durează fiecare... plus mișcările de cameră, că altfel nu știam dacă Îmi dau aștia peliculă să filmez totul. Iar asta În condițiile În care repetam de o mie de ori și filmam o singură dată... o singură dublă că nu era peliculă... Adică și eu am
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
de țigări, că el n-o să vină decât la sfârșitul proiecției, pentru Întâlnirea cu publicul, la sesiunea de Întrebări. Avea emoții mari. La scurt timp a plecat pentru un alt interviu, iar eu am rămas Împreună cu prietenul meu debutant În camera de așteptare. Eram foarte obosiți. Dar acel amestec de bucurie, nerăbdare și oboseală nu-l mai avusesem din tinerețe, aproape că metabolismul meu Îl scosese din tiparele sale curente pentru a-mi asigura supraviețuirea de până acum. Era un truc
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Însumi din acești ultimi ani, erau astfel astâmpărate, stinse, aruncate În uitare, Împăcate cu sinele acesta care asemenea unei pelicule de filmare e un martor al tuturor muncilor și zilelelor care ne trec cu fiecare ceas. În această tihnă a camerei de așteptare, tânărul meu prieten debutant și-a pus telefonul la Încărcat, iar eu am ațipit un sfert de oră. După film, când am mers la o bere Împreună, În pachet nu mai avea decât vreo 6-7 țigări... Sesiunea de
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
4 Samson), Palermo 3 concerte: ciclul Beethoven și anume Simfonia a 8ta și de două ori a „Noua”, Roma (mare concert) apoi m’am repezit o săptămână la Paris, apoi la Scala (5 „Cosi” și două concerte cu „orchestra de cameră” din Milano), Trieste (concert) și recent un concert la Genova unde publicul a fost foarte entuziast, a trebuit să repet bucata de la sfârșit (Tristan, moartea și preludiul). De la Genova am făcut o plimbare delicioasă cu un prieten în mașină, de-
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
dorm într-un pat uscat. La recepție am dat peste o blondă corpolentă, îmbrăcată într-o rochie roșie cu model floral, avea un colier din pietre false și unghii lungi ca niște dălți, vopsite în roz. I-am cerut o cameră care să aibă și duș funcțional. După ce m-a studiat câteva secunde, mi-a cerut un act de identitate. I-am dat buletinul. S-a uitat puțin ciudat la el, însă nu cred că i-a păsat de faptul că
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]