1,779 matches
-
contribuind astfel la dezvoltarea unui bagaj de cunoștințele teoretice și practice legate de ramura sportivă practicată și efectele acesteia asupra stării de sănătate. Prin sport se urmărește inducerea unui climat social sănătos „Fair-Play” în mediul academic. Locație: Universitățile dispun de campusuri sportive compuse din săli polivalente, studiouri de dans, aerobic, arte marțiale, săli de fitness, studiouri cardio, streatching, terenuri cu gazon artificial sau natural prevăzute cu pistă de alergare, complex acvatic - bazin de inot, bazin de sărituri de la trambulină sau platformă
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
arte marțiale, săli de fitness, studiouri cardio, streatching, terenuri cu gazon artificial sau natural prevăzute cu pistă de alergare, complex acvatic - bazin de inot, bazin de sărituri de la trambulină sau platformă, pereți de escaladă indoor sau outdoor. Acces: Accesul în campusul sportiv este permis studenților și staff ului universității respective. Condiții: Condițiile de acces sunt diferite de la universitate la universitate si de la țară la țară, menținându-se în linii mari aceleași puncte comune: semnarea unei asigurări colective în caz de accidentare
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
settings, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey, pp. 129-154. Maier, N.R.F. (1957), Principes des relations humaines, Editions d’Organisation, Paris. Manstead, A.S.; Hewstone, M. (eds.) (1995), The Blackwel encyclopedia of social psychology, Blackwell, London. Middleton, W.C. (1941), „Personality qualities predominant in campus leaders”, Journal of social psychology, 13, pp. 199-201. Mintzberg, H. (1973), The nature of managerial work, Harper and Row, New York. Muchinsky, P.M. (1987), Psychology applied to work, The Dorsey Press, Chicago, Illinois. Mullins, L.J. (1996), Management and organisational behaviour, Pitman
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cultural. Un experiment interesant a fost inițiat în 1975 la Universitatea New Hampshire: organizarea unor cămine (hoteluri) pentru vârstnici, după modelul celor pentru tinerii studenți, în timpul verii. Participanților la aceste întâlniri de vară li se oferă programe educative de tip campus studențesc, cuprinzând activități fizice, intelectuale și de loisir, profitându-se de echipamentele existente. Ideea este accea că se înlocuiește monotonia existenței cu o perioadă de viață activă, deschizând gustul pentru vacanță și pentru studiu. Se încurajează, de asemenea, ca persoanele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1917. 23 Cf. dosarul întocmit de A. Marchand, care figurează în arhivele lui Gabrielle Duchene, activa secretară a secțiunii franceze a Ligii Internaționale a Femeilor pentru Pace și Libertate (LIFPL), depuse la Biblioteca de documentare internațională contemporană (BDIC), situată în campusul universitar din Nanterre. 24 Aceasta publică un supliment la buletinul ISM, "Informations internationales. Communications sur la situation des prisonniers politiques", care își face apariția începînd din februarie 1928. 25 M. Hayek, "Il fascismo nell'analisi dell'Internazionale operaia e socialista
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
al XVII-lea Congres de științe istorice, în chiar inima ei, care de la Filip II încoace e Madridul. Se poate spune, îngustând progresiv cercul, că metropola însăși are o inimă, care a Universidad Computense. Instituție venerabilă, dispunând însă de un campus modern, funcțional, la marginea orașului. O statuie ecvestră, înfățișând transmisia torței de către un alergător epuizat altuia plin de elan și vigoare, te întâmpină la intrarea în Faculdad de Medicina, unde au loc, într-un "labirint" bine ordonat, lucrările congresului. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în Consiliul Celor Patru, organul 51 Alexandru Lapedatu, Problema graniței nord-vestice din Crișana, în Miscellanee..., p. 168-172. 52 Idem, Raporturile etnice din teritoriul politic al românilor din Transilvania și Ungaria, în Miscellanee..., p. 173-176. 53 C. Botoran, I. Calafeteanu, F. Campus, V. Moisuc, România și Conferinșa de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naționalităților, Cluj, Editura Dacia, 1983, p. 274. 54 Ibidem, p. 315. 39 de drept absolut în luarea deciziilor, alcătuit din delegații celor patru puteri: Anglia, Franța, Italia și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
după un sistem propus de el, și adoptat și de delegația ungară în memoriile 55 I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Românii în istoria universală, Editura Universității ,, Al. I. Cuza“, Iași, 1986, p. 488-489. 56 C. Botoran, I. Calafeteanu, F. Campus, V. Moisuc, op.cit., p. 279. 57 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 350. 58 Ibidem, p. 352. 40 sale înaintate Conferinței de Pace; și anume colorând cercurile administrative (plășile) ale comitatelor (județelor) transalpine cu populație românească într-o gamă de culori
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în Consiliul Celor Patru, organul 51 Alexandru Lapedatu, Problema graniței nord-vestice din Crișana, în Miscellanee..., p. 168-172. 52 Idem, Raporturile etnice din teritoriul politic al românilor din Transilvania și Ungaria, în Miscellanee..., p. 173-176. 53 C. Botoran, I. Calafeteanu, F. Campus, V. Moisuc, România și Conferinșa de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naționalităților, Cluj, Editura Dacia, 1983, p. 274. 54 Ibidem, p. 315. 39 de drept absolut în luarea deciziilor, alcătuit din delegații celor patru puteri: Anglia, Franța, Italia și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
după un sistem propus de el, și adoptat și de delegația ungară în memoriile 55 I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Românii în istoria universală, Editura Universității ,, Al. I. Cuza“, Iași, 1986, p. 488-489. 56 C. Botoran, I. Calafeteanu, F. Campus, V. Moisuc, op.cit., p. 279. 57 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 350. 58 Ibidem, p. 352. 40 sale înaintate Conferinței de Pace; și anume colorând cercurile administrative (plășile) ale comitatelor (județelor) transalpine cu populație românească într-o gamă de culori
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de material ficțional. De pildă, unul dintre primele romane, Decline and Fall/Declin și cădere (1928) urmărește tribulațiile studentului oxfordian Paul Pennyfeather după exmatricularea sa pe motive de "expunere indecentă" (într-un moment de confuzie etilică, aleargă fără pantaloni prin campus). Evenimentul marchează practic debutul "celeilalte vieți" a eroului una inițiatică și, neîndoios, epifanică. Parcurgînd întregul ciclu al suferințelor umane (dragoste ratată, trădare, închisoare, etc.), Pennyfeather revine la Oxford și se reînmatriculează ca student, culmea, sub propriul lui nume, pretinzînd totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
asupra căruia voi emite, eu însumi, cîteva observații ceva mai jos. Romanul vine, prezumtiv, într-o perioadă mai săracă (finalul anilor nouăzeci), din punct de vedere artistic, pentru Lodge, aflat între marile succese mondiale repurtate de faimoasa sa trilogie de campus și ficțiunile complexe de la debutul actualului deceniu. Subiectul lui e simplu și, măcar la o primă perspectivă, fără mari complicații de construcție faptică sau psihologică. Adrian Ludlow și soția lui Eleanor duc o viață retrasă, în casa lor de lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Traducere din limba engleză de Cristina Ilie. Colecția "Biblioteca Polirom. Proză XX", Iași: Polirom, 2013. Istoriograful Drakul Nu trebuie să judecați prea aspru emoția intensă a naratorului din fragmentul următor. Din biroul său elegant, de profesor universitar, dintr-un renumit campus academic de peste Ocean, el se trezește, subit, în decorul lugubru al unei săli subterane, vag luminate, dominate de prezența unui imens sarcofag. Mai mult, în fața sa, tronează un straniu și, totodată, terifiant personaj. În condițiile date, de panică severă, aș
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
la recluziune în propria cameră de lucru și puțin familiarizați cu eterna mișcare în spațiu și timp a "templie rilor postindustriali" (cum îi numește David Lodge pe acești academics obsedați de "Sfîntul Graal" al cunoașterii în faimoasa lui trilogie de campus). Steiner a predat sau cercetat, începînd cu 1956 (cînd debutează în activitatea educațională la Princeton, după o scurtă perioadă de muncă editorială în redacția revistei The Economist) și pînă în prezent, într-o enumerare selectivă desigur, la Cambridge, Oxford, Harvard
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cauza, i.e. propriul nucleu ab origine, și care funcționează autonom (într-o zonă a "esteticului pur" și "necorupt" de legile concreteței ființiale). Era, desigur, ceea ce așteptam eu însumi de la estetică la vremea cînd am început lectura lui Adorno, în interiorul diversificatului campus american. Anii de școală umanistă românească nu puteau fi șterși peste noapte cu buretele, lăsîndu-și amprente vizibile în identitatea mea academică. Totuși, noutatea venea din faptul că autorul intertextualizării aristotelice măcar în intenție -, din Minima Moralia, nu neutraliza caracterul declanșator
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
artist, romancier ori poet. Barbie nu este niciodată înfățișată citind ori afișând vreun interes pentru experimente științifice, ipostazele ei preferate fiind lenevitul, pregătirea pentru petrecere sau conversația telefonică. Studenta Barbie de prin anii '70 a apărut, de exemplu, într-un "campus universitar" alcătuit dintr-o cameră de cămin, un magazin pentru cumpărături (cu cabină telefonică), un stadion și un cinematograf în aer liber. Fără laboratoare, bibliotecă sau măcar vreo sală de curs. În 1972, a fost produs un model de păpușă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
2] Eisenhower, Dwight, Cruciadă în Europa, Editura Politică, București, 1975 [3] Grecescu, Ion, In memoriam. Nicolae Titulescu, Editura Politică, București, 1982 [4] Moisiuc, Viorica, "Prefață" la volumul Mica Înțelegere și politica externă a Iugoslaviei 1920-1938, Editura Politică, București,1979 [5] Campus, Eliza, Din politica externă a României 1913-1947, Editura Politică, București, 1980 [6] Gilbert, Martin; Gott, Richard, Conciliatorii, Editura Politică, București, 1966 [7] Seton-Watson, Robert William, From Munich to Danzig, 3rd edition, Methuen & Co, London, 1939 [8] De Gaulle, Charles, Memorii
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
turul obositor al pitch-urilor, al căutărilor de fonduri, bați la diverse uși, prezinți proiectul. Este esențial, după părerea mea, să faci un trailer pentru proiectul tău, nu mai lung de 3 minute. După ce am participat împreună cu Florin Iepan la Discovery Campus Masterschool, eram deja racordat, cât de cât, la rețeaua europeană a producătorilor de filme documentare. Cum trebuie să arate un asemenea trailer? Depinde de tema filmului. Redactorii televiziunilor finanțatoare preferă să vadă o mostră, ca să-și dea seama dacă stăpânești
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
foarte groase, cu unele date care nu au nicio legătură cu arta. Sunt prima firmă din România care a primit finanțare de la fondul cinematografic european MEDIA. Din cauza temei dificile am apelat doar la oameni pe care îi cunoșteam. La Discovery Campus Masterschool, unul dintre exerciții era cel numit elevator. Trebuia să-ți imaginezi că te afli într-un ascensor împreună cu un editor coordonator al unei televiziuni care nu te cunoaște, ai un minut la dispoziție ca să-ți vinzi proiectul, cum procedezi
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Regizor Studiază la Academia de Teatru și Film "I.L. Caragiale", București, secția Regie de film (1995). A lucrat la Sahia Film, Pro Tv și TVR. În 1999 fondează propria sa companie de producție film. A absolvit în anul 2002 Discovery Campus Masterschool. Este membru al European Documentary Network. A regizat peste 40 de filme documentare și producții de televiziune. Filmografie (selectivă) • Hotel Cișmigiu (1991), premiat la DaKino • Zece minute cu clasa muncitoare (1995), premiat la DaKino • Povestiri adevărate (1996), serie TV
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
mea a fost că am contactat câteva instituții foarte active, cum este European Documentary Network, care promovau cooperarea Est-Vest și, mai ales, încercau să-i pregătească pe est-europeni să facă filme documentare. Am fost selecționat cu un proiect la Discovery Campus Masterschool, cu povestea generației decrețeilor, generație din care fac și eu parte. Ce este Discovery Campus Masterschool? Este o structură de training a profesioniștilor avansați, finanțată de către diverse fonduri europene și de către televiziuni, în ideea de a permite autorilor din
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
promovau cooperarea Est-Vest și, mai ales, încercau să-i pregătească pe est-europeni să facă filme documentare. Am fost selecționat cu un proiect la Discovery Campus Masterschool, cu povestea generației decrețeilor, generație din care fac și eu parte. Ce este Discovery Campus Masterschool? Este o structură de training a profesioniștilor avansați, finanțată de către diverse fonduri europene și de către televiziuni, în ideea de a permite autorilor din Europa Occidentală, în special, dar și celor din Europa de Est, să se apropie de piața asta internațională
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
sine. Este una din poveștile foarte mari, nu numai ale României, ci ale Europei de Est, poveste care nu s-a spus niciodată așa cum trebuie. Aceasta a fost ideea, ce a urmat mai departe? Proiectul a fost selecționat la Discovery Campus. Pentru documentare am recurs la asistenți specializați, pentru a cerceta în arhive. Aveam relații relativ bune la televiziunea publică etc. și am deschis tot felul de uși. S-a cercetat foarte mult, probabil că mai mult decât la oricare alt
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
députés européens et leurs rôles. Sociologie interprétative des pratiques parlementaires, Editura Universității Libere din Bruxelles, Colecția Institutul de Studii Europene, Bruxelles, 2009. Oskar Niedermayer, Europäische Parteien ? Zur grenzüberschreitenden Integration politischer Parteien im Rahmen der Europäischen Gemeinschaft, Francfort s/le Main, Campus, 1983. Norris Pippa, "Blaming the Messenger? Political Communications and turnout in EU elections", în "Citizen Participation in European Politics", Demokratiutredningens skrift, nr. 32, Stockholm, Statens Offentliga Utredningar, 2000. Paul Pennings, "The Dimensionality of the EU Policy Space", European Union Politics
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Manifesto of the Party of the European Left, http://www.european-left.org/ nc/english/about the el/documents/detail/zurueck/documents/artikel/manifesto-of-the-party-of-the-european-left 65 Oskar Niedermayer, Europäische Parteien ? Zur grenzüberschreitenden Integration politischer Parteien im Rahmen der Europäischen Gemeinschaft, Francfort s/ le Main, Campus, 1983. 66 Françisco Roa Bastos, Des " partis politiques au niveau européen?, op. cit. 67 Erol Kulahci, Natura și Politica Partidelor Europene, Institutul European, Iași, 2006, p. 55. 68 Karl Magnus Johanssonn și Tapio Raunio, "Regulating Europarties. Cross-Party Coalitions Capitalizing on Incomplete
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]