1,947 matches
-
azi! Povestea scenică a amorului fermecat (după ideea talentatei Johanna Rusu) e un proiect ce și-a găsit susținători abia după doi ani, când cei patru români de bază au ajuns la concluzia că cei pe care îi îndrumă (în canto, balet, pian după specialitatea fiecăruia) au acumulat deprinderi profesionale demne de a ieși în public, fără riscuri de eșec. Fără o generoasă susținere din partea domnului Mohamed TAMER, prietenul lor adevărat și de mare probitate morală din Casablanca, nu ar fi
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ramura Stupcanilor din Probota a rămas pe loc. Nepotul lui popa Petrea, cantorul Petruț, avea doi frați, pe învățătorul Ion și pe Mișu, contabil. Feciorul lui Petruț, profesor, a fost directorul școlii din Probota iar fata lui Mișu, studentă la canto, a murit din păcate într-un accident. SOFIA STUPCANU Chiar dacă era mai în vârstă decât mama, sora cea mică a părintelui Teoctist a fost bună prietenă cu ea. Născută în veacul care dispăruse, avea o sensibilitate ce făcea din dumneaei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Ghiorghi este capabil, dar nesârguincios, iar Lev nu este nici capabil, nici sârguincios”. Beethoven era socotit ca fiind fără ureche muzicală de unul dintre profesori. Caruso, unul dintre cei mai mari tenori ai tuturor timpurilor, a aflat de profesorul de canto: „tu nu poți cânta, nu ai voce deloc”. Einstein, care a vorbit abia la 4 ani, iar la 9 ani încă avea dificultăți de vorbire, era descris de profesorul său ca fiind „cu o inteligență lentă și mereu pierdut în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Erik, Versuri alese, București, 1955 (în colaborare cu H. Grămescu); I. S. Nikitin, Versuri, București, 1957; M. Stelmah, Prețul sângelui, București, 1959 (în colaborare cu Mihai Caradaș); Jaroslava Blazková, Insula căpitanului Hașașar, București, 1965 (în colaborare cu Traian Ionescu-Nișcov); Estela Canto, Noaptea și noroiul, București, 1965 (în colaborare cu Rodica Tăutu); Vitejii din Sasun. Epopee populară armeană, București, 1965; Terențiu, Seneca, Teatru, pref. Eugen Cizek, București, 1966 (în colaborare cu Ion Acsan); Plaut, Teatru, I-V, pref. Eugen Cizek, București, 1968-1974
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
Lacrimile noastre, Drum) și Ion Th. Ilea ( Peste îngrădire, Isvod pentru inimă, Zori, Popas la răscruce de veac), în timp ce Mircea Alexiu, Ionel Neamtzu și I. Săndulescu colaborează cu proză. Giuseppe Cifarelli publică aici câteva traduceri: Gabriele D’Annunzio, Unda și Canto nuovo (fragment), Giovanni Pascoli, Trăsnetul, Tunetul, Nădejdi și amintiri și Cucuveaua, Lionello Fiumi, Căutare zadarnică, Visul, Primăvară. Din „monografia impresionistă”, anunțată în curs de apariție la Editura Fundației „Regele Carol”, Al. Dima alege pentru T. Priveliște spre vestita cetate a
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
să vorbească pe mai bine de douzeci de pagini despre un triptic romanesc, desăvîrșit cu Plateforme, relevînd Însă și marile erori de perspectivă ale scriitorului. Alte nume Însă, unele celebre, ca Alain Besanșon, Claude Imbert, Fernando Arrabal, Alain Finkielkraut, Monique Canto Sperber sau Dominique Noguez, alturi de critici germani, spanioli sau americani, simt nevoia să publice texte despre producțiile houellebecquiene, și nici unul n-o face exclusiv depreciativ. Un alt scandal, care nu face decît să-i cimenteze notorietatea, se produce În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește hotarele Daciei ideale”, având totodată o valoare „pur metaforică”. Bard al românității năpăstuite, C. este și unul al romanității. Canto a Ramón Lull (1952) și Rapsodia iberică sunt imnuri închinate sufletului neolatin, dar și îndemnuri către romanitatea occidentală de a nu-și uita sora din insula răsăriteană. În rest, maniera rămâne aceeași ca în „rapsodiile” mai vechi. Ceea ce impresionează, în
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Țara, București, 1937; Maria Doamna, București, 1938; Peste prăpăstii de potrivnicie, București, 1938; Eminescu..., București, 1939; ed. Madrid, 1959; Rapsodie valahă, Madrid, 1940; Rapsodie dacă, București, 1942; Drumuri prin furtună, Madrid, 1951; Poemas, Madrid, 1951; Poemas de Montserrat, Madrid, 1951; Canto a Ramón Lull, Palma de Mallorca, 1952; Rapsodia iberică, Madrid, 1954; Între Volga și Mississippi, Madrid, 1956; Cântecul desțărării, Cleveland, 1962; Versuri, îngr. Ovidiu Cotruș, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1978; Opere complete, pref. Nicolae Roșca, Madrid, 1978; Versuri, îngr
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
cantico di Frate Sole di San Francesco d’Assisi, Cluj-Napoca, 2001 (în colaborare cu Vasile M. Ungureanu); Gaspara Stampa, Sonetti d’amore - Sonete de iubire, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2002; Isabella Morra, Le rime - Rimele, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2002; Carla Rugger, Canto silenzioso - Cântec tăcut, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2003; Iulia d'Aragona, Veronica Franco, Sonetti e altri versi - Sonete și alte versuri, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ion Marcoș, Ștefan Damian, „Portrete de familie”. Înnoire și continuitate, TR, 1977, 48; Laurențiu
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
într-un cult enorm pentru profesorii mei, în afară de faptul că am avut o șansă extraordinară să învăț cu oameni de mare calitate și cultură. Domnul Achim Stoia, capul nostru din Conservator 3, a creat o generație în clasa mea de canto, eram cinci studente. A.V. E posibil că Achim Stoia v-a influențat în bine în privința interesului Dumneavoastră pentru cântecul popular românesc, pe care îl interpretați și acum? N.M. Cântecul popular a fost totdeauna, de când eram copil mic, o prezență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a fost posibil? N.M. Callas... Sigur că am fost curioasă, ca toată lumea. Se vorbește foarte mult despre Callas, încă se face multă publicitate în jurul ei. Dar, dacă observați pe piață, cel puțin în anii mei de activitate scenică, stelele de canto durează între 5 și 10 ani. Nu au cariere lungi. Nu neapărat pentru că ele cântă toate operele. Dacă ai o voce naturală, dacă nu știi să te trezești într-o dimineață și să-ți spui "vocea asta naturală n-o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dotat de bunul Dumnezeu, se formează personalitatea, dar după ce acumulează niște date. Dacă nu are informații culese din jur, de la ceilalți, cum se formează? Aici este marea problemă, și păcatul pe care îl fac unii profesori insistând la clasa de canto: "nu, nu-l imita pe cutare!" Dar eu spun "imită-l, domnule, pe acela, imită-l până înveți să mergi singur." A.V. Am auzit unii soliști tineri care spun "eu nu ascult pe nimeni pentru că trebuie să-mi dezvolt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mai neagră. Dar eu nu am fost supusă la multe situații grele. Pentru că totdeauna am fost norocoasă. Începând cu familia, părinții mei au iubit mereu tot ce am făcut eu. După aceea, de la 14 ani, la București, la clasa de canto a Miei Barbu, de la Liceul de Muzică și în studiul ulterior, am fost ajutată de toți cei care au fost în jurul meu. De artiști, de colegi, de cântăreții de operă. Mi-aduc aminte de colegul dumneavoastră Iosif Sava, de Luminița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lună când eram studentă la Conservator, m-au invitat în emisiuni și mi-au dat ocazia să cant un repertoriu extraordinar, să fiu prezentă la momente artistice fantastice. Mi-aduc aminte (ceva aproape comic), la Conservator aveam o profesoară de canto, nici nu vreau să-i pronunț numele, și la clasa ei făceam muzică patriotică, muzică românească contemporană, dar nimic în legătură cu canto clasic, cu opere integrale. Însă redactorii de specialitate care lucrau la radio, la televiziune, totdeauna, totdeauna în momentele artistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să fiu prezentă la momente artistice fantastice. Mi-aduc aminte (ceva aproape comic), la Conservator aveam o profesoară de canto, nici nu vreau să-i pronunț numele, și la clasa ei făceam muzică patriotică, muzică românească contemporană, dar nimic în legătură cu canto clasic, cu opere integrale. Însă redactorii de specialitate care lucrau la radio, la televiziune, totdeauna, totdeauna în momentele artistice importante din București, au invitat corul "Madrigal", m-au invitat pe mine și pe colegul meu Florin Croitoru, un violonist foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cele pe care nu le-am făcut (râde). A.V. Aveți o carieră artistică de mare succes, pe care toți cântăreții de operă, tineri, și-ar dori-o. Ce sfat ați avea pentru un student la Conservator, la clasa de canto, care, sigur, are toate datele naturale, este bine pregătit, și speră?... A.G. Ar fi foarte lung răspunsul la o astfel de întrebare, pentru că sunt foarte mulți factori care ajută, contribuie la drumul spre succes. Sunt atât de multe detalii... Sigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Bădulescu... A.V. Florica Mărieș a fost prima Dumneavoastră profesoară? M.S. Mai întâi am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, acolo au fost primele mele lecții cu Traian Uilecan, profesor de teorie și solfegii era Sorin Vânătoru, apoi am studiat canto în Conservator cu Florica Mărieș și cu Tiberiu Popovici. A.V. Ce amintire păstrați despre Florica Mărieș? M.S. Doamna Florica m-a iubit foarte mult. Îmi aduc aminte, cântam "Aida" la 9 dimineață, aria "Nilul" din actul al III-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
relații foarte bune. A fost așa de scumpă, acum, de curând, mi-a trimis un vraf de note, eu sunt și pedagog la Universitatea Națională de Muzică, și știe că am nevoie. A.V. Ce părere aveți despre școala de canto, bucureșteană și românească, în comparație cu ce era la începuturile studiilor Dumneavoastră? M.S. Să știți că școala de canto nu depinde numai de profesor, depinde de elementele care se ivesc pe parcurs. Sigur, apar voci extraordinare, care apar în timp. Acum suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
note, eu sunt și pedagog la Universitatea Națională de Muzică, și știe că am nevoie. A.V. Ce părere aveți despre școala de canto, bucureșteană și românească, în comparație cu ce era la începuturile studiilor Dumneavoastră? M.S. Să știți că școala de canto nu depinde numai de profesor, depinde de elementele care se ivesc pe parcurs. Sigur, apar voci extraordinare, care apar în timp. Acum suntem într-o perioadă în care este o criză foarte mare de voci bărbătești, știți foarte bine. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cântam, erau voci de bărbați mai multe. Dar, fenomenul învățământului mi se pare în unele privințe mai riguros astăzi, mai complex, au apărut elemente moderne... A.V. ...și de tehnică vocală? M.S. Tehnice, mai puțin, ducem lipsă de maeștri de canto. Acei "monștri sacri" nemaifiind printre noi, sigur că lipsesc maeștrii de canto care să transmită din experiența lor. A.V. Cultura generală, lectura au importanță asupra dezvoltării cântărețului și actorului de operă? Opera este un gen sincretic. Poate că întrebarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pare în unele privințe mai riguros astăzi, mai complex, au apărut elemente moderne... A.V. ...și de tehnică vocală? M.S. Tehnice, mai puțin, ducem lipsă de maeștri de canto. Acei "monștri sacri" nemaifiind printre noi, sigur că lipsesc maeștrii de canto care să transmită din experiența lor. A.V. Cultura generală, lectura au importanță asupra dezvoltării cântărețului și actorului de operă? Opera este un gen sincretic. Poate că întrebarea este redundantă, dar încă nu inutilă. M.S. O, are o importanță enormă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mi se pare realmente important. Cântăreața Mariana Nicolescu organizează în fiecare an la Brăila festivalul "Hariclea Darclée. Darclée a fost o fiică a Brăilei care a ajuns o mare solistă de opera. La acest festival, care este un festival-concurs de canto, unde se cântă o muzică foarte "grea" pentru publicul despre care se crede că nu ar aprecia muzica de operă, în piața orașului... A.V. ... eu am pus ghilimelele când m-am referit la publicul de la galerie... R.G. ...da-da-da, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să studiez pianul, chiar foarte serios, gândindu-mă că voi ajunge pianistă concursuri naționale, internaționale, recitaluri, concerte pentru ca în ultimul moment, în ceasul al XII-lea, în clasa a XII-a să mă răzgândesc și să-mi schimb direcția spre canto. A.V. De ce v-ați răzgândit? R.D. În primul rând, am aflat că pot să cânt. Am descoperit prin intermediul cursurilor de canto secundar, pe care le urmam ca pianistă, că am voce și m-a cucerit extraordinar senzația că instrumentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ceasul al XII-lea, în clasa a XII-a să mă răzgândesc și să-mi schimb direcția spre canto. A.V. De ce v-ați răzgândit? R.D. În primul rând, am aflat că pot să cânt. Am descoperit prin intermediul cursurilor de canto secundar, pe care le urmam ca pianistă, că am voce și m-a cucerit extraordinar senzația că instrumentul ești tu însuți, că vibrezi direct, că nu trebuie să te mai folosești de nici un alt intermediar pian etc. pentru a exprima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am întâlnit pe scena de operă aceeași senzație pe care am avut-o cântând muzică populară. Dar este o altă calitate a succesului. A.V. Chiar asta voiam să vă întreb: în momentul când ați "gustat" succesul, înainte de a începe canto clasic, a fost încă un motiv pentru care ați dorit să deveniți cântăreață de operă? L.V. Nu neapărat. Mai degrabă, dorința de descoperi opera, și muzica clasică, în general. Am fost atrasă spre această lume a muzicii după ce am vizionat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]