4,448 matches
-
care au determinat și fixat locul și rolul insignifiant pe care l-au avut manufacturile în procesul de dezvoltare social-economică a Moldovei. Este vorba, în primul rând, de faptul că într-o societate în care tendința de însușire a formelor capitaliste superioare de producție industrială devenise manifestă, manufactura era condamnată la pieire chiar din fașă. În al doilea rând, înființarea de manufacturi într-o vreme când revoluția industrială în unele țări europene luase sfârșit (Anglia) iar în altele se afla în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în industria Moldovei a rămas în faza unor începuturi timide, fără putință de progres. Această stare de lucruri a generat o foarte importantă particularitate a istoriei industriei moldovenești: în marea majoritate a ramurilor industriale s-a trecut direct de la cooperația capitalistă simplă la mașinism. S-a observat în mod îndreptățit că „în Moldova nu a existat, o producție de hârtie...” până în 1841, când „...s-a trecut direct la industria de fabrică”. Această constatare poate fi extinsă, exceptând întrucâtva industria alimentară, asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nesistematică, dar perseverentă, a mașinilor în agricultura și industria Moldovei. Principalul rezultat al acestui proces va fi accelerarea dezvoltării burgheziei industriale și a proletariatului. Industria alimentară. Începuturile introducerii mașinismului în Moldova nu fac excepție de la regula generală, potrivit căreia industrializarea capitalistă pornește din ramura industriei ușoare, unde mijloacele de producție cer mai puțin capital, iar rentabilitatea se obține fără mari întârzieri. Mai mult, în Moldova, datorită lipsei de capital, datorită slăbiciunii economice și politice a burgheziei orășenești, a „puținei înclinații către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova, o țară unde agricultura avea în ansamblul economiei o însemnătate covârșitoare, introducerea morii acționată prin forța aburilor, în condițiile creșterii producției de mărfuri, s-a produs înaintea introducerii mașinilor în celelalte ramuri economice. Inițiativa a aparținut străinilor, mai precis capitaliștilor francezi, după care au urmat încercări, unele reușite, de înființare a unor mori cu vapori de către autohtoni. Ca și în alte ramuri ale industriei, și în domeniul morăritului înființarea morilor cu vapori era permisă după obținerea de către întreprinzători a unui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acelor instalații mecanice, adică foarte mică. Industria textilă. Aceasta este o ramură în care introducerea mașinismului între 1848 și 1864 s-a făcut cu mai mult succes decât în alte domenii. Industria textilă a jucat un rol important în industrializarea capitalistă. Este un lucru stabilit că revoluția industrială durează atâta timp cât durează mecanizarea ramurei industriale hotărâtoare în acel proces și că această ramură „hotărâtoare a revoluției industriale este în toate țările industria bumbacului”, cu excepția întrucâtva a Franței unde acest rol l-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de producție manuală meșteșugărească la mașinism, ca urmare a progreselor social-economice pe care le-a făcut Moldova și a creșterii necesităților de postav ale orășenilor, târgoveților, armatei etc., necesități care nu mai puteau fi satisfăcute de către mica producție și cooperația capitalistă simplă. După o încercare neizbutită de fondare a unei fabrici de postav, întreprinsă de Freiwald, prima fabrică de postav în Moldova a luat ființă în mănăstirea Neamț la 29 februarie 1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mult prin întemeierea ei pe baze mai largi, prin fondarea ei ca o întreprindere mare cu peste 100 de lucrători, care s-a dovedit capabilă să reziste și să învingă atât concurența internă a atelierelor micii producții și a cooperației capitaliste simple, cât și concurența externă. Industria de construcții. Începuturile mașinismului în această ramură sunt mult mai timide decât în ramura industriei alimentare și textile. Aceasta este și explicabil, pentru că, pe de o parte, cerințele în acest domeniu erau mai reduse
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai bine dacă s-ar „începe prin a avea mașiniști în țară”. Fondarea unor astfel de instalații mecanice însemna de fapt așezarea primelor pietre la temelia industriei grele naționale. Or, Moldova nu a făcut excepție de la regula potrivit căreia industrializarea capitalistă începe cu crearea industriei ușoare, imediat rentabilă și care nu necesită mijloacele bănești, tehnice și experiența industriei grele. Moldova se afla abia în perioada de început a introducerii nesistematice a mașinilor în ramuri ale industriei ușoare, a industriei alimentare mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a clasei muncitoare se afla la mijlocul veacului trecut la începuturile lui. Dar, în epoca cuprinsă între 1848-1864, acest proces se desfășoară într-un ritm mai accelerat față de epoca precedentă, ca urmare a apariției și dezvoltării unor forme superioare ale producției capitaliste (mașini, de pildă). După cum se știe, în economia industrială a Moldovei dominau în acea vreme mica producție și cooperația capitalistă simplă, manufactura, din motivele arătate, era slab dezvoltată, iar mașinismul făcea de-abia primii pași. În aceste împrejurări, nu toate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
desfășoară într-un ritm mai accelerat față de epoca precedentă, ca urmare a apariției și dezvoltării unor forme superioare ale producției capitaliste (mașini, de pildă). După cum se știe, în economia industrială a Moldovei dominau în acea vreme mica producție și cooperația capitalistă simplă, manufactura, din motivele arătate, era slab dezvoltată, iar mașinismul făcea de-abia primii pași. În aceste împrejurări, nu toate calfele și nici toți muncitorii industriali erau liberi din punct de vedere juridic, stăpâni pe forța lor de muncă, despărțiți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
făcea de-abia primii pași. În aceste împrejurări, nu toate calfele și nici toți muncitorii industriali erau liberi din punct de vedere juridic, stăpâni pe forța lor de muncă, despărțiți de mijloacele de producție. Mai mult, dezvoltarea formelor de producție capitalistă avea loc în acea perioadă în condițiile menținerii unor puternice rămășițe feudale în toate domeniile, ceea ce complica și mai mult situația social-juridică a categoriilor sociale menționate mai sus. Situația meșteșugarilor, de pildă, se deosebea de cea a lucrătorilor din mine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funciar. Țăranul vedea în fuga la orașe calea eliberării sale de exploatarea feudală. Că el nu găsea însă acolo libertatea nădăjduită este iarăși un lucru cert. În orașul sau târgul liber, el intra adeseori în relații de exploatare de tip capitalist, în cadrul cărora el ori se înavuțea, ori se ruina. În cel din urmă caz era nevoit, pentru a scăpa de obligațiile fiscale și de breaslă, să-și caute refugiu în alt loc sau într-o altă îndeletnicire. Numai așa se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din orașe a meșterilor și a calfelor. Documentele consemnează acest fenomen într-un chip neîndoielnic. Între 1838 și 1845 din orașul Bârlad au fugit 62 de meșteri și calfe, din Târgul Frumos 8, din Vaslui 4. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din târguri, descompunerea breslelor etc., au determinat și grăbit procesul de diferențiere a meșteșugarilor. Regulamentul Organic îi împarte în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșterii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
considere că rațiunea de a fi a breslei în acea epocă consta numai în caracterul fiscal pe care i l-a întărit statul. Totuși, ca urmare a dezvoltării relațiilor marfă-bani, a dezvoltării pieții interne, a ascensiunii și a răspândirii relațiilor capitaliste, breslele din epoca regulamentară au suferit modificări structurale. Spre deosebire de breslele din perioada feudalismului dezvoltat, breslele de după intrarea în vigoare a Regulamentului Organic au pierdut din rigiditatea cu care era reglementată cantitatea și calitatea producției, promovarea de la o treaptă la alta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o puternică lovitură dată acestei instituții feudale, a însemnat începutul transformării breslei feudale într-o corporație din care excluzându-se constrângerea extraeconomică, relațiile care se stabileau între meșteșugarul patron și calfă sau lucrător erau de cele mai multe ori relații de tip capitalist. Nu trebuie să trecem însă cu vederea și menținerea de către legiuitori a unor principii și practici feudale în organizarea și administrarea breslelor: conservarea practicilor confesionale, a obiceiurilor, a îndatoririlor membrilor breslei față de breaslă (plata taxei către cutia breslei), plata unor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stare jalnică până la desființarea lor formală în 1873, Dar, la jumătatea secolului trecut, deși mai păstrau unele reminiscențe tipic feudale, breslele au căpătat particularități noi, determinate de relațiile de tip mixt (feudalo-capitalist) și în cea mai mare măsură de tip capitalist, care se stabileau între patroni pe de o parte, și calfe și lucrători pe de altă parte. Aceste caracteristici noi, pozitive, explică afluența de lucrători și calfe venite în Moldova din Transilvania, unde caracterul feudal rigid al breslelor era mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nevoie de „lucrătorii industriei”, era însărcinat să le pună la dispoziție țigani meșteșugari. Nu-i mai puțin adevărat însă, că, deși pe unele moșii proprietarii aveau ateliere proprii, relațiile dintre aceștia din urmă și meșteșugari erau adesea relații de tip capitalist. De cele mai multe ori, meșteșugarii erau angajați contra plată ca argați. Astfel de ateliere existau, de pildă, pe moșiile lui Anastasie Bașotă. În condicele contabile ale acelor moșii sunt menționați, de exemplu, „rotarii boierești”. Totuși, un rol important în lucrările meșteșugărești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrează prin târguri și pe la moșii contra plată; în condicile de administrare a moșiilor sunt însemnări relative la plata meșteșugarilor, ceea ce înseamnă că meșteșugul de tip feudal, propriu gospodăriei naturale închise, era înlocuit prin meșteșugul de tip nou, caracteristic relațiilor capitaliste. Acest fenomen este un rezultat al progreselor pe care le-au făcut atât gospodăria moșierească, cât și cea țărănească [...]. În meșteșugurile țărănești din Moldova remarcăm existența, pe de o parte, a unor țărani înstăriți, care ajung meșteșugari patroni (ca de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din țara noastră. Marea majoritate a lucrătorilor de la mine, lăturașii, era formată din oameni de prin satele învecinate, din „haimanale”, care, în schimbul scutirii de obligații către stat, se angajau la ocnă contra plată, după cum cei mai mulți lucrători din atelierele de cooperație capitalistă simplă se recrutau din „sărăcimea” orașelor și a târgurilor. Aceeași proveniență socială aveau și cei mai mulți dintre lucrătorii de la manufacturi și fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
O altă trăsătură specifică a situației lucrătorilor industriali din acea epocă constă în sporirea sensibilă față de perioada precedentă a numărului de femei și copii folosit în procesul de lucru. Femeile și copiii erau utilizați sporadic și în atelierele de cooperație capitalistă simplă și în manufacturi, îndeosebi la munci auxiliare. Folosirea lor în industrie capătă însă proporții mari o dată cu începuturile și dezvoltarea mașinismului. „În măsura în care - spune K. Marx - face superfluă forța musculară, mașina devine un mijloc pentru folosirea unor muncitori fără forță musculară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mari o dată cu începuturile și dezvoltarea mașinismului. „În măsura în care - spune K. Marx - face superfluă forța musculară, mașina devine un mijloc pentru folosirea unor muncitori fără forță musculară, adică nedezvoltați fizicește, dar cu o mai mare suplețe a membrelor. Primul cuvânt al folosirii capitaliste a mașinilor a fost deci munca femeilor și a copiilor!”. După cum vom vedea în cele ce urmează, utilizarea în industrie a femeilor și a copiilor creează beneficii sporite patronilor. Industriașii moldoveni n-au făcut excepție de la această regulă. Elocvent este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de proletarizare a lucrătorilor industriali. Din nefericire, natura materialului documentar, pe care ni-l pun la dispoziție actualmente arhivele, nu ne permite să dăm la acele întrebări un răspuns clar și complet. Știm că lucrătorii de la cele mai multe ateliere de cooperație capitalistă simplă erau liberi din punct de vedere juridic. Ei se angajau la patronii-meșteri prin „bună învoială”, libertatea lor rămânând oarecum îngrădită, după cum am văzut, prin unele prevederi perimate, dar neînsemnate ale regimului de breaslă. La unele ateliere ale cooperației capitaliste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de pământ. Într-o măsură mult mai mare erau legați de agricultură lucrătorii de la exploatările de țiței, care, în majoritate covârșitoare, erau țărani clăcași sau liberi. Cât privește lucrătorii salariați din atelierele meșteșugărești, îndeosebi cei din atelierele orășenești de cooperație capitalistă simplă, este neîndoielnic că majoritatea lor era ruptă total de agricultură. Deși orașele și târgurile aveau moșii și izlazuri (în proprietate sau în folosință), de ele dispuneau orășenii „gospodari”. În Bacău, de pildă, la 1859-1860, se aflau 677 de „familii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o îndeletnicire principală sau complementară. Exceptând zalhanalele, unde este foarte probabil să se fi folosit parțial și munca clăcașilor, îndeosebi atunci când proprietarul întreprinderii era și proprietarul sau arendașul moșiei, în industria moldovenească între anii 1848-1864 se generalizaseră relațiile de producție capitaliste. Despărțirea totală a lucrătorilor de mijloacele de producție, un proces anevoios și îndelungat, se înfăptuia în măsura în care progresa industria de fabrică care desăvârșește acest proces. După cum am văzut însă, deși mașinismul se introducea perseverent, el deținea o pondere mică în producția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care se află în opoziție totală cu burghezia. Această opoziție devine cu atât mai clară cu cât progresele industriei de fabrică sunt mai mari, căci industria de fabrică simplifică raporturile sociale, punând față în față principalele două clase ale orânduirii capitaliste: proletariatul și burghezia. În Moldova, între anii 1848 și 1864, industria de fabrică se afla însă la primii ei pași, iar proletariatul industrial era și el la începuturile formării sale. Din punct de vedere numeric, el deținea o pondere foarte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]