1,577 matches
-
Introduction”, în Ronald Inglehart, Miguel Basanez, Jaime Diez-Medrano, Loek Halman, Ruud Lijkx (coord.), Human Beliefs and Values: A Cross-cultural Sourcebook based on 1999-2000 Values Survey, Siglo XXI Editores, Mexico City. Korpi, Walter, 1980, „Social Policy and Distributional Conflict in the Capitalist Democracies: A Preliminary Comparative Framework”, West European Politics, vol. 3 (1), pp. 296-316. Krisch, Henry, 1982, „Political Legitimation in the German Democratic Republic”, în T.H. Rigby, Ferenc Feher (coord.), Political Legitimation in Communist States (pp. 101-115), Macmillan Press in association
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
94, pp. S94-S120. Coleman, James, 1990, Foundations of Social Theory, Harvard University Press, Cambridge, Mass. Collier, Paul, 1998, „Social Capital and Poverty”, Social Capital Initiative, working paper nr. 4, World Bank. Eyal, Gil; Szelenyi, Ivan; Townsley, Peter, 2001, Capitalism fără capitaliști. Noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, București. Foucault, Michel, 1991, „Governmentality”, în Graham Burchell, Colin Gordon, Peter Miller (coord.), The Foucault Effect: Studies in Governmentality with Two Lectures by and an Interview with Michel Foucault (pp. 87-104), Harvester Wheatsheaf
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fel o productivitate mai crescută, căci abilitățile practice se învață în mod direct la locul de muncă, și nu în școală. Un pas înainte în perspectiva conflictualistă, mai radical, îl fac Bowless și Gintis în celebra lor lucrare Schooling in capitalist America. Principala lor afirmație este că supraeducarea, caracteristică sistemului american și celor occidentale, este dictată de interesele capitaliștilor de a-și crea o „armată de rezervă”, un contigent de forță de muncă înalt calificată, mult mai numeros decât nevoile pieței
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu în școală. Un pas înainte în perspectiva conflictualistă, mai radical, îl fac Bowless și Gintis în celebra lor lucrare Schooling in capitalist America. Principala lor afirmație este că supraeducarea, caracteristică sistemului american și celor occidentale, este dictată de interesele capitaliștilor de a-și crea o „armată de rezervă”, un contigent de forță de muncă înalt calificată, mult mai numeros decât nevoile pieței. Motivul creării acestei armate de rezervă ar fi declanșarea unei competiții acerbe pentru obținerea unui loc de muncă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al., 1993). Cum a fost cel al tutunului, prin care Guvernul a intenționat să oblige toți producătorii de tutun să își achiziționeze o parte a materiei prime de la Compania Națională a Tutunului, privatizată în folosul unuia dintre cei mai semnificativi capitaliști români. Măsura a fost înlăturată după numai câteva luni la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun. Dialogul este real, însă trebuie ținut cont de faptul că orice instituție, inclusiv Banca Mondială, e compusă din mai multe orientări, tendințe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
același șef al Jandarmeriei județului Ismail, În raportul anual despre situația politică, semnala superiorului său tendința permanentă de separatism politic a reprezentanților administrației locale pe care o explica printr-o „gravitație de ordin material și spiritual a celor mai mari capitaliști spre România și Bulgaria” <ref id="52"> 52 Idem, dosar 49, f. 771. </ref>. Într-un șir de localități rurale din județul Ismail țăranii au refuzat să achite impozitele pentru anul 1906. La 1 octombrie 1906, În satul Pelinei Moldovan
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
furnizarea de informații considerate oficial ca fiind interzise dar care de fapt servesc direct procesului de manipulare al maselor. În ceea ce privește tehnicile de manipulare, acestea, după J.A.C. Brown, sunt reprezentate prin următoarele: Folosirea stereotipurilor cu semnificație negativă (negri, evrei, comuniști, capitaliști, sindicate etc); Substituirea unor nume prin simboluri (roșu = comunism etc.); Selecția, constând în prezentarea selectivă a faptelor, într-o formă cenzurată, care, prin aceasta, să servească direct interesele acțiunii de manipulare; Repetiția cu caracter stereotip și efect persuasiv a unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și instalarea „antilumii” pe Pământ. Discursurile apologetice propuneau imagini total diferite. Daniel Bell, de exemplu, anticipa dispariția „luptei de clasă” și a „exploatării omului de către om”, profetizate de Marx; în societatea postindustrială va avea loc o restructurare radicală; vechile clase, capitaliștii și proletarii vor dispărea. Vor apărea, în schimb, trei clase noi, bazate pe producerea, organizarea și folosirea științei. Prima clasă va fi alcătuită dintr-o elită creatoare: savanți, cercetători, creatori; a doua, cea „mijlocie”, va fi alcătuită din experți, ingineri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Walker (1980)23. Proeminentă cu adevărat a rămas, în continuare, teoria reproducției sociale, de inspirație franceză (Bourdieu și Passeron 24), pe care au introdus-o în SUA și au completat-o Bowles și Gintis (1976). Lucrarea lor Schooling in Capitalist America (1976)25 a continuat să inspire autori neomarxiști precum Apple (1979)26 și Giroux (1981)27. Filosoful comunist francez Louis Althusser (1971)28 i-a inspirat pe Shapiro (1982)29 și pe McLaren (1989)30 să abordeze curriculumul ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1970 (trad. rom.: „Reproducția. Elemente pentru o teorie a sistemului de învățământ”, în F. Mahler, Sociologia educației și învățământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977, pp. 187-205). 25. S. Bowles, H. Gintis, Schooling in Capitalist America, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1976. 26. M. Apple, „Curriculum and Reproduction”, Curriculum Inquiry, 9 (3), 1979; Ideology and Curriculum, Routledge, Londra, 1979; „Analyzing Determinations: Understanding and Evaluating the Production of Social Outcomes in the Schools”, Curriculum Inquiry, 10 (1
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru comerț și la alte practici legate de penurie. În mod normal, segregarea socială și spațială a consumului, un proces tot mai evident în România, ar indica o derivă spre Lumea a Treia. Pe de o parte, un strat de „capitaliști de stat” (unii politicieni, directori de regii autonome, oameni de afaceri dubioși, polițiști, ofițeri SRI și din MApN) populează zecile de hectare de vile noi din nordul Bucureștiului („Paradisul Verde”, „Corbeanca”, Mogoșoaia, Snagov) și frecventează magazine de multe ori mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai concrete în favoarea acestei idei. Ele scot în evidență faptul că unele modalități de organizare a producției exprimă logica contextului social particular: nu rațiunea maximizării eficienței muncii, ci logica luptei de clasă. Stephen Marglin argumentează că la începuturile revoluției industriale, capitaliștii erau motivați mai mult de dorința de a-i controla pe muncitori, decât de a crește productivitatea muncii lor. Analiza istorică pe care o întreprinde sociologul american sugerează faptul că, în acel moment tehnologic, era posibilă o organizare a muncii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1982), Metodologia cercetării sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1986), Metodologia cercetării sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, M. (1985), Conștiință și cauzalitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wallerstein, I. (1979), The Capitalist World-Economy, Cambridge University Press, NewYork. Weber, M. (1947), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Wesolowski, W., Slomezynski, Social Mobility in Comparative Perspective, The Polish Academy of Sciences Press Ossolineum, Varșovia. White, L. (1948), The Evolulion of
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fundamentală de funcționare. În funcționarea modelului economiei capitaliste elaborat teoretic de Marx, timpul nu intră ca o dimensiune semnificativă. Odată ce modelul teoretic al funcționării economiei capitaliste a fost formulat, evenimentele economice în sine își pierd orice interes. Ce a făcut capitalistul X, ce bunuri a ales să producă, ce piață dedesfacere a căutat etc. sunt evenimente care nu mai conțin pentru economist nici un fel de informație. Informația interesantă este dată de legea structurală care le-a modelat. În rest, ele sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu au nici o forță de a determina evoluția ulterioară a sistemului. Să luăm alt exemplu. Greva generală a muncitorilor români din 1920. Din punctul de vedere al structurii societății capitaliste, ea este un eveniment așteptat. Clasa muncitoare are interese opuse capitaliștilor. Singura posibilitate de a-și apăra și promova propriile sale interese este lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă am fi cunoscut legile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Publishing Company, Chicago. Vlăsceanu, L. (1982), Metodologia cercetării sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1986), Metodologia cercetării sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, M. (1985), Conștiință și cauzalitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wallerstein, I. (1979), The Capitalist World-Economy, Cambridge University Press, New York. Weber, M. (1947), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Weber, M. (1965), Essais sur la theorie de la science, Plon, Paris. Weber, M. (1969), The Theory of Social and Economic Organization, Free
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vol. 12, 1994. King, F. Ronald; Ellis Susan, „Partisan Advantage and Constitutional Change: The Case of the Seventeenth Amendment”, în Studies in American Political Development, vol. 10, 1996. King, F. Ronald; Jackson, I. Steven, „The Impact of Taxes in Developed Capitalist Countries”, în American Political Science Review, vol. 80, 1986. King, Gary; Keohane, O. Robert; Verba, Sidney, Designing Social Inquiry, Princeton University Press, Princeton, 1994. King, Gary; Keohane, O. Robert; Verba, Sidney, Fundamentele cercetării sociale, traducere de Irina Culic și Bogdan
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
marilor organizații și, În același timp, cu ajutorul unor sisteme de educație din ce În ce mai asemănătoare și mai omogenizante, În timp aceste sisteme converg spre o accentuată uniformitate a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda particularităților sistemelor socialist, respectiv capitalist, societățile complexe prezintă mult mai multe asemănări decât diferențe. Spre exemplu, Treiman susține că problematica prestigiului social al diferitelor ocupații și meserii poate fi abordată În termeni asemănători În cele două tipuri de societate, fără ca rezultatele unor astfel de investigații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
permițându-se chiar și un nivel crescut de consum, acesta din urmă fiind facilitat și de către contactele sporite cu Occidentul. Aceste două tipuri de contracte sociale trebuie Însă considerate „tipuri ideale” de sorginte weberiană, Întrucât nici sistemul comunist, nici cel capitalist incipient nu erau lipsite de prezența unor elemente „străine”, nespecifice lor. Un exemplu ce poate fi familiar și din societatea socialistă maghiară este acela al micilor Întreprinderi din sfera privată, neguvernată de stat, care, Într-un final, au constituit o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Peter, 1995, Embedded Autonomy. States and Industrial Transition, PUP, Princeton. Ester, Peter; Halman, Lock; De Moor, Ruud (ed.), 1992, The Individualizing Society: Value Change in Europe and North America, TUP, Tilburg. Eyal, G.; Szelenyi, I.; Townsley, E., 2001, Capitalism fără capitaliști: noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, București. Featherstone, Mike, 1995, Undoing Culture: Globalization, Postmodernism and Identity culture, SAGE Publications, Londra. Frank, David John; Meyer, John W., 2002, „The Profusion of Individual Roles and Identities in the Postwar Period”, Sociological
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Editura Trei, București. Voicu, Bogdan, 2005, Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I-II, Expert Project, Iași. Voicu, Mălina, 2005, Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor salariale din România, Expert Project, Iași. Wallerstein, Immanuel, 1979, The Capitalist World Economy, CUP, Cambridge. Weber, Max, 1993, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București. Williams, Raymond, 2005, Culture and Society, 1780-1950, Penguin Books, Londra. Wolf, Alison, 2002, Does Education Matter: Myths about Education and Economic Growth, Penguin Books, Londra
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt greu accesibile sau de-a dreptul intangibile. Dar, curios, pseudoliberalii americani de stânga, frecvent instalați în posturi bănoase și vieți burgheze (desigur, cu o tentă suplimentară de multiculturalism și postmodernism), deci în existențe foarte puțin deosebite de cele ale capitaliștilor înrăiți, nu atacă realmente (excepțiile sunt rare și cu atât mai onorabile) fundamentele inegalității din lumea lor (atât de frapante pentru străini!), ci par mai degrabă mulțumiți să le acopere cu un verbiaj ideologic și să se consacre apoi cu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rău. De fapt, academicienii, În special cei de secție mai mult ori mai puțin științifică Își agoniseau un rost prin anume instituții particulare sau de stat. Astfel, În loc să-și vadă de știință și de arta lor, intrau În slujba unui capitalist. Afară de asta erau unii care pătrunseseră În Academie nu fiindcă aveau o activitate culturală ci pentru că reprezentau un nume politic (Ă). De ce să nu remunerezi pe omul de știință? Acel care cu mâna lui iscusită ți-a tăiat și cusut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncitor exercitarea dreptului său de a-și făuri o viață fericită (Ă). Partidul clasei muncitoare, Partidul Comunist Român, mobilizatorul, conducătorul și organizatorul luptei de eliberare era ținut În afara protecției legilor și supus celor mai violente prigoane. Lovind partidul, guvernele de capitaliști și moșieri, slugi plecate ale capitalismului internațional, țineau deopotrivă să Împiedice poporul muncitor de a cunoaște marile transformări survenite În imediata apropiere, În Țara Socialismului Biruitor, după victoria Marii Revoluții din Octombrie. Adevărul despre Uniunea Sovietică n-a putut fi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al pătrunderii reprezentanților clasei muncitoare În viața și mecanismul economic al țării, În primul rând În sectorul industriei de stat, și În special În siderurgie și mine. (Ă). Începutul trebuia făcut cu o Întreagă industrie care tânjea și pe care capitaliștii din conducerea ministerului o lăsaseră În paragină imediat după Încetarea războiului? o masă imensă de rugină și zgură: «Curtea Întreagă: paragină nesfârșităă Buruieni, buruieni și iar buruieni. (Ă)». Conducerea În uzină o au elementele reacționare, sabotoare (Ă). Personaj tipic În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]