336,585 matches
-
proximitatea soarelui (iluminarea) și căderea. Pelicula lui Tarkovski se concentrează pe primul episod, cel al efortului extrem, fragmentul final e transcenderea condiției umane, iar căderea nu mai trebuie descrisă pentru că o bănuim. Avem prologul și lebăda moartă, în putrefacție - din capitolul Patima lui Andrei - pentru a bănui că sfârșitul pictorului are toate șansele să fie unul violent. Și zborul lui Icar în proximitatea soarelui și picturile lui Andrei reprezintă o detașare extremă față de epoca lor și o transcendere a condiției umane
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
Centrală. în acel moment, Europa Centrală semnifica ruperea cu trecutul comunist, și nicidecum nostalgia după Mitteleuropa prăfuită a lui Franz-Jozef și-a lui Svejk. Dar limba cleioasă a fiilor lui Ceaușescu nu se putea opri brusc din melițat. Precari la capitolul pregătirii științifice, cretinizați de atacurile furibunde ale ideologicului, timorați de permanentele situații umilitoare în care erau puși, istoricii români s-au dovedit incapabili să furnizeze politicienilor argumentele care să plaseze România acolo unde îi este locul, și nu acolo unde
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
urmărim pe autor, cât vom fi în stare, prin această nemărginită ,pădure de simboluri." El se întoarce încăodată la scrierile biblice (Vechiul Testament), în care află un spațiu complet descoperit, lipsit în mod dramatic de orice putință de adăpostire, ca în capitolul consacrat lui Cain, ucigașul fratelui său Abel. |nfățișănd fuga evreilor în Egipt, criticul distinge câteva spații: al privirii, al călăuzirii, al nutriției miraculoase. În timp, se arată uluit de grandiosul, imensitatea spațiului copleșitor, terifiant, la Pascal, colosal prin spectacolul migrației
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
tonalitatea psihologică și corespondentul ei estetic, Valeriu Cristea constată că spațiul intim se și dezintimizează, ca în lirica lui Goga (,absența ămpovărătoare deprimantă"), în Povestea porcului, unde cei doi bătrâni părăsiți sugereză un ,spațiu al abandonării" sau ca într-un capitol din volumul America al lui Fr. Kafka, de astă dată, prin dilatarea fantastic-tenebroasă a spațiului domestic. Nota aceasta din ce în ce mai gravă se regăsește în Corbul lui Poe sau în poezia lui Bacovia (,isterie macabră"), până la a deveni terifiantă, ca în Odiseea
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
generație din care autorul însuși face parte; dezvoltă datele pe care le avea despre unul din prozatorii vremurilor de cumpănă într-o biografie prea ușor improvizată, rămasă cu multe lacune de informație. Insuficiența documentară a cărții e frapantă. Astfel, în capitolul Nașterea, copilăria și anii de școală sunt parafrazate fără har paginile cunoscute din Viața ca o pradă, completate cu investigațiile preluate dintr-o carte mai recentă a lui Marian Ciobanu. Nu avem explicațiile necesare și nici comentariile adecvate pentru ceea ce
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
anii "50, salvat de observația neargumentată că "la Marin Preda, chiar în 1952, totul avea prospețime " (p. 25), apostilă falsă pentru autorul nuvelei Desfășurarea. Lipsesc contextul, constrângerile ideologice, drama intelectualului prins sub vremi, cedările, căutarea disperată a subterfugiilor. Într-un capitol mai amplu, Raportul dintre biografie și operă (p. 24-48), istoricul literar se refugiază în analiza operei, sub acoperirea banalității din preliminarii că "opera lui Marin Preda are un caracter profund autobiografic " (p. 13). O secvență ce ar fi meritat o
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
câteva notații expeditive și insipide, încheiate cu constatarea că "Marin Preda a utilizat și alte materiale documentare din memoriile deținuților politici ", pe lângă relatările lui Ion Caraion (p. 51); dar nu era oare cazul ca asemenea imprecizii să fie eliminate? În capitolul despre Delirul, Emil Manu ajunge la o concluzie ce merita și ea o dezvoltare pe măsură, ce ar fi sporit interesul biografiei: "Cu Delirul, Marin Preda devine un disident periculos, calitate care se mărește ca grad de periculozitate după apariția
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
se citează fragmente din carnetele de însemnări ale lui Alexandru Balaci (p. 75-81), fără nici o trimitere bibliografică. Secvența Marin Preda la Paris este o relatare neutră după jurnalul lui Eugen Simion, din care sunt preluate mecanic fragmente anecdotice (p. 82-84). Capitolul Caravanele literare (p. 85-92) transcrie întrebările cititorilor și răspunsurile prozatorului la o întâlnire de la Bacău (nu ni se spune data precisă, ci " pe când scriitorul lucra la Delirul!), dar fără a ne da nici o certitudine despre exactitatea exprimării autentice a scriitorului
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
starostele " (?!, p. 18) scriitorilor români. Era absolut necesară o elucidare a acestei situații inventate, pe care o văd consemnată pentru prima dată în legătură cu Marin Preda. Considerații neinteresante citim și despre prietenii și adversarii lui Marin Preda, cărora li se consacră capitole separate ce ar fi putut constitui puncte maxime de atracție. Totul se banalizează sub pana istoricului literar și în paragrafele speciale despre "figurile feminine în opera lui Marin Preda " (p. 105-108) sau despre femeile din viața scriitorului (p. 109-115), încoronate
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
generație din care autorul însuși face parte; dezvoltă datele pe care le avea despre unul din prozatorii vremurilor de cumpănă într-o biografie prea ușor improvizată, rămasă cu multe lacune de informație. Insuficiența documentară a cărții e frapantă. Astfel, în capitolul Nașterea, copilăria și anii de școală sunt parafrazate fără har paginile cunoscute din Viața ca o pradă, completate cu investigațiile preluate dintr-o carte mai recentă a lui Marian Ciobanu. Nu avem explicațiile necesare și nici comentariile adecvate pentru ceea ce
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
anii "50, salvat de observația neargumentată că "la Marin Preda, chiar în 1952, totul avea prospețime " (p. 25), apostilă falsă pentru autorul nuvelei Desfășurarea. Lipsesc contextul, constrângerile ideologice, drama intelectualului prins sub vremi, cedările, căutarea disperată a subterfugiilor. Într-un capitol mai amplu, Raportul dintre biografie și operă (p. 24-48), istoricul literar se refugiază în analiza operei, sub acoperirea banalității din preliminarii că "opera lui Marin Preda are un caracter profund autobiografic " (p. 13). O secvență ce ar fi meritat o
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
câteva notații expeditive și insipide, încheiate cu constatarea că "Marin Preda a utilizat și alte materiale documentare din memoriile deținuților politici ", pe lângă relatările lui Ion Caraion (p. 51); dar nu era oare cazul ca asemenea imprecizii să fie eliminate? În capitolul despre Delirul, Emil Manu ajunge la o concluzie ce merita și ea o dezvoltare pe măsură, ce ar fi sporit interesul biografiei: "Cu Delirul, Marin Preda devine un disident periculos, calitate care se mărește ca grad de periculozitate după apariția
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
se citează fragmente din carnetele de însemnări ale lui Alexandru Balaci (p. 75-81), fără nici o trimitere bibliografică. Secvența Marin Preda la Paris este o relatare neutră după jurnalul lui Eugen Simion, din care sunt preluate mecanic fragmente anecdotice (p. 82-84). Capitolul Caravanele literare (p. 85-92) transcrie întrebările cititorilor și răspunsurile prozatorului la o întâlnire de la Bacău (nu ni se spune data precisă, ci " pe când scriitorul lucra la Delirul!), dar fără a ne da nici o certitudine despre exactitatea exprimării autentice a scriitorului
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
starostele " (?!, p. 18) scriitorilor români. Era absolut necesară o elucidare a acestei situații inventate, pe care o văd consemnată pentru prima dată în legătură cu Marin Preda. Considerații neinteresante citim și despre prietenii și adversarii lui Marin Preda, cărora li se consacră capitole separate ce ar fi putut constitui puncte maxime de atracție. Totul se banalizează sub pana istoricului literar și în paragrafele speciale despre "figurile feminine în opera lui Marin Preda " (p. 105-108) sau despre femeile din viața scriitorului (p. 109-115), încoronate
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
țări. Venind din partea unui ziarist și având, în anumite fragmente, ieșiri reacționare necontrolate, ea a fost minimalizată pe nedrept. Multe din opiniile susținute în actualitate de Mahnkopf și Puckette sunt afirmate aici pentru prima dată. Duteurtre stă mai prost la capitolul exemplificări, iar ura lui nemăsurată împotriva lui Boulez și a sistemului paternalist al muzicii noi este mult prea partizană, lucru care dăunează percepției cărții sale. Între timp, școala spectrală franceză militează pentru o „ecologie a sunetului”, cum spune Gérard Grisey
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
tradiție picturală - pentru că, în rest, actorul nu există! Nici privirea, nici replicile, nici magnetismul sau aura lui nu susțin personajul. Dacă va fi cineva nominalizat la Oscaruri, acela nu va fi cu siguranță actorul, ci machiorul lui (Keith Vanderlaan, semnatarul capitolului de căpătîi al filmului, "machiaj special și efecte vizuale"). Bietul actor a suportat și ședințe de cîte zece ore de machiaj, pentru carnea care se jupoaie în timpul biciuirii, pentru lovituri și tăieturi cît mai autentice; aflăm că "în cele din
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
Kierkegaard ca despre un fost coleg de gimnaziu cu care fuma “Carpați” fără filtru după colț, sau avându-l co-telespectator la Big Brother. Dar numai după miezul nopții când nevastă-sa zâmbea în somn visând, probabil, ora exactă a închiderii capitolelor pentru integrare europeană, anunțată la tv de Vasile Pușcaș și Alexandru Fărcaș deghizați concomitent-divin în tandemul arhanghelian Mihail și Gavril. Revenindu-mi, am făcut-o și eu pe deșteptul zicându-i: -Chestiile cu existențialismul și nihilismul le-am înțeles, da
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
sau d-sa n-a primit nici o știre, dar a considerat că dă bine să treacă drept informat și, în acest caz... Ei, ce să mai spunem ce ar fi în acest caz? l Și, dacă tot sîntem la acest capitol al inexactităților, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat fragmente dintr-un discurs public al celebrului baron Mischie de Gorj, profesor de istorie "la bază", profesor universitar, mai nou, și, încă și mai nou, prorector la Universitatea din Tg. Jiu. Discursul a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
asemenea posturi, G. Dimisianu atestă înscrierea d-sale în nucleul de conștiință a celei de-a cincea generații postmaioresciene, căreia, cronologic, îi aparținem. Natural, opiniile criticului-memorialist nu se suprapun totdeauna cu ale subsemnatului. O mai apăsată diferențiere se ivește în capitolele închinate lui Paul Georgescu și lui Ov. S. Crohmălniceanu, prea tolerante în optica noastră, și care ne reamintesc un simțămînt exprimat în repetate rînduri de Witold Gombrowicz, fost o vreme judecător, în Jurnalul său și anume că în măsura în care cunoști pe
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
în proză construit din câteva momente ale unei povești de dragoste, reluate discursiv și din puncte variate ale desfășurării lor, sfidând cronologia și chiar, să zic așa, statutul lor narativ. Principiul de construcție este cel muzical al sonatei. Există patru capitole care corespund celor patru mișcări: Allegro, Adagio, Rondò: Allegro moderato și Andante; prima mișcare având o temă formată din trei motive care sunt dezvoltate pe rând ș.a.m.d. În final este adăugată și o Tema (Largo assai) con variazioni
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
a împins pe chestor, nu vreun dedesubt de care nu s-a aflat încă. * Ce mai zic sondajele de opinie? Adevărul anunță că „Potrivit unui sondaj CURS trei orășeni din patru cred că sărăcia, corupția și nesiguranța macină România. La capitolul ce ne facem noi între noi să notăm, tot din Adevărul, că „Unul din zece români e hărțuit sexual la locul de muncă” și că „Peste 800.000 de românce sunt victime ale violenței în familie”. Asta dacă le luăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
Mircea Mihăieș Cele șapte capitole ale cărții Stalinism for All Seasons sunt trepte din istoria măririi și decăderii unei secte fanatice și violente, aflată, la începuturi, sub controlul total al sovieticilor — ai căror agenți se mândreau a fi —, pentru ca, în ultima fază, să-și aproprieze
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
2003, la Editura Dacia, a „Revistei Cercului literar”, cu opt numere apărute la Sibiu în prima jumătate a anului 1945, unde începuseră să se afirme Negoițescu, Radu Stanca, Doinaș și alți componenți ai unei grupări ce a deschis un mare capitol în literatura contemporană. Exemplele de reeditare sau de antologare a unor reviste nu sunt foarte multe, dar poate că suficiente pentru a caracteriza un simptom de interes al istoriei literare mai recente, în virtutea căruia Editura „Jurnalul literar”, coordonată de Nicolae
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
ei secundă, căci tocmai asumarea unei estetici postmoderne (prin Hassan, Lyotard, Hutcheon) ne-a fost accesibilă, teoriile social-juridice (Connor, Bauman) neavând practic fundament (economic, în primul rând) nici măcar în primul deceniu de postcomunism. De aici desincronizarea teoretică! Însuși Cărtărescu, în capitolul Cine sunt postmodernii?, face o listă cu teoreticieni postmoderni cu dezvoltări în teoria literară, filozofie politică, istorie, psihanaliză, arhitectură ș.a., dar nu și în economie și social-juridic. Ideea formulată de Terry Eagleton cu existența a două postmodernisme, cel estic, livresc
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
reprezentarea idilismului în poemele sale este una conștient și riguros cultivată, ca o asumare livrescă a acestui construct imaginar“. Constatare mai veche a criticii, dar pe care Rodica Ilie o duce într-un anume sens pînă la capăt în primul capitol al cărții. Excelent scris și cît se poate de convingător, eseul care deschide monografia, Arcadie și contrautopie, pune în joc cele mai noi instrumente ale teoriei literare. Autoarea construiește o miniaturală istorie a modelului idilic în literatura română și trasează
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]