1,657 matches
-
dînd Încet din coadă. CÎinele, cred că din pricina sunetului emis de bărbos, levitează la cîțiva centimetri de sol. Cristian Îmi povestește foarte animat ce am pierdut: cîteva nopți dormite În tranșee, focuri trase aiurea spre cîmp după cum li se năzărea caporalilor, mai degrabă ca să se Încălzească de la țevile Încinse ale pistoalelor-mitralieră sau să-și aprindă țigările de la ele, momente de nebunie În dormitoare pînă cînd locotenenții au reușit să aibă niște ordine clare și a reieșit că armata a trecut de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care Încep să manevreze roți dințate și manivele și alte piese, astfel Încît pe anumite scale să se suprapună anumite indicatoare), are loc un schimb foarte vocal de mesaje: tun Încărcat, țintă prinsă, este coincidență, tun - foc. — E clar? Întreabă caporalul Cerbu, care-și compensează statura nefericită cocoțîndu-se pe malul de pămînt care ascunde tunul și privind cu o superioritate comică ceata de vlăjgani tăcuți, din care i se Întorc priviri sticlind de nerăbdare. Ce ar putea să nu fie clar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
așa că În curînd o cîrpă slinoasă ajunge să-i pleoscăie unuia peste față, apoi se boxează aerul telefonat, la Întîmplare, pînă cînd sînt despărțiți și puși să facă 50 de flotări, de către maestrul bucătar, care se Întîmplă să fie și caporal - și care se mai Întîmplă, să nu fie de acord cu nici unul. Scutură mai bine borcanul ăla și ai să vezi un erou cu pieptul de oțel (care-și hrănește cu ce poate umbra, pe poteca devenirii). Cam asta Înseamnă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
serios nu pleacă de-acasă - se vede treaba. Ciudat? Nu. De ce? SÎntem niște oameni de lume, putem să Înțelegem multe, foarte multe lucruri. — Patrana, vezi să nu-l scapi, că-ți iei imediat niște picioare În cur, striga la micuț caporalul Porcescu, dezvelindu-și dinții Într-un rînjet inegal, de mare clasă. Apoi toată unitatea a fost aliniată În marginea trenului, pe un tăpșan de pe care am gonit mai Întîi ciorile și cîinii vagabonzi aciuați pe- acolo, astfel Încît comandantul să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
gura ia o scatoalcă de la frate-său, care are dreptul, pentru că e mai mare cu un an. — Să nu te aud. Boule, dacă votezi cu Iliescu, rămîi În armată. Cred c-o să-ți placă, mai ales după ce te face Stancu caporal. Ovidiu tace pentru moment, dar nu e Împăcat. Freamătă și e clar că e gata să izbucnească. — Taci, boule. Nu Începe, am crezut că ți-am scos din cap prostia asta. — Terminați, zău. Parcă ați fi monștrii ăia doi din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cap În altul. Vorbeau În engleză, fără accent roland! Eram Îmbrăcat În civil, astfel Încît nu și au dat seama că sunt ofițer american. — Păi, nici nu ești. Medicii au grad de ofițer numai pentru a nu fi puși de caporali să facă flotări. — Ah, ție Îți arde de glumă, dar problema e foarte serioasă. Thomas făcu o grimasă, pentru a-și exprima dezamăgirea. În primii ani de carieră, lucrase el Însuși Într-un laborator de cercetări, dar renunțase la munca
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să pară strigăte de măscărici prin bâlciuri. O jumătate de an Îi rămăsese până să termine. Șase luni Întregi și lungi. Într-un fel, asta era perioada cea mai ușoară a armatei. Scăpase de instrucție, de cazarmă, de umilințele din partea caporalilor și sergenților. Tatăl său dăduse o grămadă de bani, păsări, carne de porc și sticle de tărie făcută, pe furiș, la cazanul ascuns meșteșugit Într-un fund de grajd, ca ăi de la centrul militar să-l trimită pe tânărul recrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
desfăceau din Încheieturile cârpite cu sârmă. Ceilalți nu se băgau și-i lăsau să se rostogolească și să se bușească icnit. Le sângerau buzele, nasurile și arcadele desfăcute. Când Începură să mânjească de sânge pereții de carton ai barăcii, un caporal sări Între ei și-i despărți. „Gata!” Le turnară apă din găleți să se spele. Printre șiroaiele ce li se scurgeau În chică și pe fețe Își aruncau Înjurături și amenințări, dar nu făcură nici o mișcare spre a porni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un lagăr de reeducare prin muncă a elementelor ostile noului regim adus de tancurile rusești. Înainte să moară de bătaie și epuizare, arendașul apucase să ia din mâna lui nea Mitu Păcătosul și să mănânce câteva mere verzi pe care caporalul din Satul cu Sfinți i le Întinsese printr-o ferestruică zăbrelită a unui vagon de vite În care erau cărați ocnașii În diferite tabere de muncă silnică răspândite pe Întreg cuprinsul țării. Ca păzitor de ocnași, Mitu - căruia, pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
păzitor de ocnași, Mitu - căruia, pe atunci, nu i se spunea Încă Păcătosul - nu a făcut mulți pureci, deoarece un camarad pizmaș Îl denunțase la comandant cum că, cu prilejul concursului de alergare ai cărui câștigători fuseseră răsplătiți cu permisii, caporalul trișase, se suise În singurul tramvai care străbătea orășelul de provincie, se clasase al treilea, ca nu cumva să bată la ochi, și căpătase nemeritata permisie. Denunțul, Însă, fusese făcut prea târziu, când nea Mitu plecase deja să-și pândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îi amenințe cu nenorociri apocaliptice, să le arate cu orice prilej că avea putere asupra lor. Într-o zi, Biberu și Monstrulică ieșiseră din posturile lor de pe lângă depozitul de muniție și se Îndreptau spre corpul de gardă, Înșiruiți regulamentar În spatele caporalului de schimb. Vremea se Înmuiase puțin și, fiind duminică, părculețul de la intrarea În unitate era plin de părinți Încotoșmănați ce veniseră să-și viziteze și să-și hrănească odraslele aflate sub arme. Biberu și Monstrulică o cotiseră brusc spre grămada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Texte. Prefață de Mircea Iorgulescu (1980); Veșnica reîntoarcere (1982). Traduceri din Lev N. Tolstoi, Giambattista Marino, Mihail Lermontov, Johann Gottfried Herder, Gérard de Nerval, Andrei Belâi, Pierre Daix, Marcel Raymond, R.M. Albérès. ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ (Ștefan Popa) Născut în comuna Caporal Alexa (Arad) al 26 apr. 1922 -București, iunie 2002. Cartea Mareelor (1964); Omul cu compasul (1966); Seminția lui Laocoon (1967); Ipostaze (1968); Alter ego (1970); Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte (1972); Papirus (1974); Alfabet poetic (1978); Hesperia
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
DOINAȘ, Ștefan Aug.[ustin] (pseudonim al lui Ștefan Popa; 26.IV.1922, Caporal Alexa, j. Arad - 25.V.2002, București), poet, eseist, dramaturg și traducător. Părinții săi, Florița (n. Laza) și Augustin Popa, erau țărani. A învățat mai întâi în satul natal, după care a urmat Liceul „Moise Nicoară” din Arad (terminat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
plasă, investit cu atribuții noi, cu cancelarie proprie și cu secretar-arhivar, dar cu mai puține comune subordonate administrativ. S-a dat o nouă organizare jandarmeriei. Fiecare comună avea câte un post de jandarmi format din un sergent jandarm și un caporal. La reședința fiecărei plăși se afla o secție de jandarmi subordonată administratorului de plasă în ce privește ordinea, siguranța publică, executarea legilor. Jandarmul șef de post prelua atribuțiile fostului șef de garnizoană. n) Legea a suferit alte modificări în anul 1910 dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arbitru să urmărească degetele și unghiile de la picioarele concurenților și să amendeze orice desprindere neregulamentară de mozaicul din dotare. în cazul particular al concursului de la Pitești, factorul uman se numește Gheorghe Perjaru și e arbitru general. Probabil că a fost caporal, sergent, locotenent-major, căpitan, colonel și a fost avansat. Nimic anormal, putea fi, după caz, comisar sau chestor-șef. În fața lui Beatrice Câșlaru s-a comportat ca un comandant de regiment care a prins bucătarul că doarme călare pe trompetă, cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
etc. iar, în funcție de context, și alte substantive cu această dezinență: eroule, puiule, pigmeule etc. Unele substantive prezintă o formă de vocativ omonimă cu nominativul-acuzativul-genitivul-dativul nearticulat, ca o a treia variantă: chelner!, șofer!, birjar!, sau ca unică variantă: elev!, soldat!, tată!, caporal!, ofițer! etc. Încărcate de mai multă energie, aceste forme dezvoltă adesea diferite conotații stilistice, în interiorul funcției expresive a limbii (circumscrisă subiectului vorbitor: chelner!, șofer!) sau în interiorul funcției conative (circumscrisă destinatarului: soldat!, elev!). Substantivele elev, soldat, caporal, sergent, ofițer etc. rămân
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variantă: elev!, soldat!, tată!, caporal!, ofițer! etc. Încărcate de mai multă energie, aceste forme dezvoltă adesea diferite conotații stilistice, în interiorul funcției expresive a limbii (circumscrisă subiectului vorbitor: chelner!, șofer!) sau în interiorul funcției conative (circumscrisă destinatarului: soldat!, elev!). Substantivele elev, soldat, caporal, sergent, ofițer etc. rămân, în general, fără valori stilistice speciale când sunt întrebuințate în sintagme cu substantive proprii antroponomastice: elev Ionescu, soldat Păvăloaia, caporal Dionisie etc. În astfel de sintagme substantivul domn are uneori, în stilul conversației, formă omonimă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumscrisă subiectului vorbitor: chelner!, șofer!) sau în interiorul funcției conative (circumscrisă destinatarului: soldat!, elev!). Substantivele elev, soldat, caporal, sergent, ofițer etc. rămân, în general, fără valori stilistice speciale când sunt întrebuințate în sintagme cu substantive proprii antroponomastice: elev Ionescu, soldat Păvăloaia, caporal Dionisie etc. În astfel de sintagme substantivul domn are uneori, în stilul conversației, formă omonimă cu nominativ-acuzativul articulat: domnul director!, domnul profesor! Substantivele proprii sunt cel mai adesea întrebuințate fără dezinență specifică: Radu, Ștefan iar unele dintre ele nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai puțin cunoscut din activitatea lui Nicolae Titulescu îl reprezintă stagiul militar. La data de 1 august 1903 a fost luat în stagiu militar, aflându-se în evidențele Batalionului 6 vânători. A fost avansat în februarie 1904 la gradul de caporal iar în august 1904 la gradul de sergent. La 16 februarie 1906 pe bază de decret a fost avansat la gradul de sublocotenent în arma infanterie și repartizat regimentului “Rîmnicu Sărat ”. La 1 iulie 1908 a fost mutat la regimentul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
sale începând din perioada liceului, compuneri simple, înflăcărate, patriotice (dedicate „Alteței Sale Regale Principelui Ferdinand, moștenitorul Tronului”), celebrând luptele românilor pentru independență de la Plevna, Calafat, Rahova și Grivița. Câteodată versurile capătă accente sociale, ca în Ion al Floarei și în Caporalul, ce desenează profilul omului simplu, sau accente demascatoare, cu tonalități grave, ca în Plugarul sau în Din străini. S-a spus că din placheta Stihuri oțelite (1909) „măcar o poezie a lui merită să figureze în antologii și în manuale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
a afirmat. În nuvela amintită, lipsește orice intervenție directă, moralizatoare, umanitaristă și mai mult ca în romanele lui Camil Petrescu și Cezar Petrescu, este absentă condamnarea însăși a războiului. Genocidul apare ca o stihie oarbă, neînțeleasă de oamenii simpli. Mila caporalului Ghioagă față de Ițic, dar mai ales, vechea prietenie care-i leagă, îl va determina să-i redeie libertatea. Dar Ițic Strul se sinucide. Aceeași problemă, analizată în cazul intelectualului David Pop, care îmbracă haina militară austro-ungară, respectarea datoriei de a
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
bon pe ușă, m-am dus la aprovizionare. Mă duceam la Constanța cu escortă, mai era și șoferul, tot deținut, încărcam pâine, ne duceam la moară, la alimente... Bineînțeles că se trăia foarte bine, nu te întreba nimeni nimic. Dar caporalul care ne escorta pe noi era un bețiv ordinar. Bea câte jumătate de litru de rachiu și se culca în caroseria mașinii, iar pistolul lui era la mine sau la celălalt. Și ne-a prins comandantul că a aruncat pistolul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era evreu pe jumătate, metis, îl chema Lazăr. Escorta noastră a răspuns imediat: "Nu-s ei de vină, ci eu!" Iar comandantul a zis: "Hai, plecați să nu vă mai văd!" Dar noi ne țineam și de alte prostii, pentru caporalul Tudorică: mai vindeam din marfă. Ne-au prins că am vândut niște slănină adusă de la abatorul de export, niște bucăți mari. O bucată din acelea am vândut-o la un restaurant. Cât o fi luat Tudorică, el știe, bani, chestii
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nu mai era nimeni acolo, eram numai eu, și m-au dus în poartă unde era locotenentul Vîlsănescu, zidar de meserie dar băiat foarte deștept. Și gardianul m-a dus la raport, unde m-a întrebat: "Auzi ce spune caporalul, că l-ai făcut husen!" " Dar eu știu ce e aceea husen!? Eu l-am strigat pe un prieten de-al meu, care era la o baracă acolo, că suntem mulți acolo, că la unul îi spui: măi, Ioane; la
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă întreabă: "Ce meserie are tatăl tău?" "Docher în port". "Pentru ce ești arestat?" "Pentru port ilegal de armă". "Du-te la baracă, ești un prost!" Am zis bună seara și am plecat. Pe drum către baracă i-am zis caporalului care mă însoțea, că era obligat să mă escorteze la baracă: "Băi, ai făcut o prostie, mâine-poimâine mă eliberez și ai să vii la mine să-ți dau o bucată de pâine să mănânci". N-a zis nici măcar "negri ți
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]