1,206 matches
-
conștiinței democratice necrezând în forța intrinsecă a "masei democratice moderne", care are o tendință benefică spre adunare pentru a câștiga forță și legitimitate; în schimb, cinicii moderni se simt bine în "masele de adunătură" (după expresia lui Canetti), iraționale și capricioase, exhibiționiste și fluide, ce pot fi ușor manipulate. Mai nou, cinicii cultivați, provenind din medii intelectuale, nu cultivă în public luciditatea brutală. Cel puțin nu în spațiul autohton. Tocmai de aceea, deși îi disprețuiesc inclusiv pe cei care cred în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
des numele.1 Mă întreb și vă întreb totodată dacă publicul nostru de teatru, învățat de mult și oarecum obișnuit cu adevărata față a lucrurilor realizează întotdeauna nivelul dialogului la care îl invitați. Publicul nostru este foarte talentat, dar dificil. Capricios chiar. Experiența lui de viață este mult mai profundă și de aceea și mult mai dramatică decât a publicului american, de exemplu, un public plin de candoare și care se implică bucuros și spontat în starea spectacolului. Publicul american acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
crizele și contradicțiile adolescenței, dar și toate incertitudinile, neputințele și victoriile omului modern. Comportamentul fetei este contradictoriu, derutant (motivul oglinzilor mobile din odaia Otiliei și motivul celor trei fotografii sugerează mobilitatea psihică și continua devenire a eroinei). Nonconformista adolescentă pare capricioasă, instabilă, luând decizii care dezarmează. Acestea ascund însă o mare luciditate, o judecată matură, o justă apreciere a circumstan țelor și a oamenilor. Sub aparența frivolității sau a cochetăriei se disimulează convin gerea fermă a eroinei că, întro lume a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
construcția personajului feminin ales Eroina este astfel construită prin însumarea unor perspective divergente, scriitorul optând pentru tehnica pluriperspectivismului. Pentru Giurgiuveanu, ea este fefefetița, Otilica sa cea scumpă, care îi luminează bătrânețea și singurătatea. Pentru Pascalopol, este tânăra strălucitoare, cu suflet capricios, de artistă dezinteresată de latura practică a vieții, având însă nevoie să fie protejată. Pentru Felix, este o fată admirabilă, o fată superioară pe care no înțeleg. Pentru Stănică, e femeia deșteaptă care știe să se descurce în viață, iar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o groază de personalități celebre, universitari, ofițeri, profesioniști sau rentieri, dar și scriitori, pictori, colecționari, artiști decăzuți sau oportuniști, histrioni sau cumularzi, interesanți din punct de vedere artistic în măsura în care exprimă un anume tip de umanitate. Ca de pildă, Ioanide, genialoid capricios, simpatic, creativ, încrezător în forța indelebilă a faptei artistice, opus tipului uscat, protocolar, inertului profesor de construcții Pomponescu, încremenit în proiectul "catedralei neamului". Nu reușim să ne opunem ispitei de a cita începutul unei ficțiuni romanești, al cărei personaj, întâmplător
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la această aventură săvârșită de Sauro Albisani, de a cărui trudă covârșitoare și pasiune pentru limba, literatura română și în primul rând pentru textele eminesciene ne dăm perfect seama. Vom spune din capul locului că versiunea italiană oferită este inegală, capricioasă, neperformantă tocmai unde ne așteptam mai puțin. Toate acestea nu din cauza necunoașterii limbii române, ci dintr-un impuls sau complex de fidelitate filologică, semantică sau gramaticală, în detrimentul concentrării metaforice, al echivalării tropilor și mai ales al ritmului. A ignora, uneori
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o încăpere în lumea extensibilă a imaginației. Locuirea, în roman, este a asigura narațiunii o scenă în perfectă depliere, vizuală și caracteristică, metonimică sau simbolică. Pentru unii artiști, scena romanului organizează anticipator lumea întîmplărilor. CASE DE STICLĂ Ascultînd de ritmuri capricioase ale percepției, casele imaginare seamănă mult unui clopot de sticlă, deschizîndu-se privirii sub cele mai felurite unghiuri. Indiferent de natura fanteziei turnate în "fundația" lor, ele recompun lumea, amplasînd repere de neocolit, în două dimensiuni speciale, fundamentale ale spațiului: înlăuntrul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
totuși justă că se făcuse mare schimbare în domiciliul tuturor cunoscuților lui. Era procesul nou de locațiune, ce azvîrlea epave, disloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare, în aparență la voia unor valuri capricioase, în realitate după legile noi ale aluviunilor. În felul acesta, toți intimii lui Lică, mahalagii din trupul orașului, fusese izgoniți spre periferie (s. n.)." FASCINAȚIA ASCUNSULUI ...generează, în romanul privirii nesățioase, veritabile puneri în scenă ale actului perceptiv. Universul Hortensiei Papadat-Bengescu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se disting prin dimensiunea lor interioară. Otilia și Pascalopol sunt firi enigmatice, Felix are complicațiile lui interioare). Modernă este și caracterizarea unor personaje prin reflectarea acestora, în conștiința altor eroi. Otilia este "fe-fetița" cuminte și candidă (Costache Giurgiuveanu), exuberantă și capricioasă (Sima Felix), de o feminitate precoce (Leonida Pascalopol), o ușuratică (Aglae). Modern este și caracterul dramatic, scenic, al unor secvențe narative (scena supravegherii lui Moș Costache). Personajele lui Călinescu aparțin unei categorii "care nu are o concepție morală a vieții
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu agonia, nu? Este orgasmul ultima frontieră a sexului? Vom vedea în cele ce urmează. Orgasmul feminin Orgasmul femeii a devenit unul dintre țelurile nemărturi site ale omului contemporan. El este mai scump decât platina, mai delicat decât orhideea, mai capricios decât un fotomodel, mai complex decât un sistem electronic de vo tare. Ce rost are orgasmul pe lumea aceasta? Poate cea mai importantă funcție a lui este aceea de a te trece dincolo de pragul sexului, spunându-ți că totul a
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
îl apotrofează: Votează pentru cine poftești... Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă... 4.3. Dama bună Singurul personaj feminin al piesei este Zoe, eleganta soție tânără a bătrânului Trahanache și amanta prefectului. Acest personaj abil și capricios este folosit de Caragiale, probabil, cu intenția de a dezvălui rolul sexului slab în culisele politicii burgheze. Gândindu-se la propriul viitor și ținând cont de situația în care se află, Zoe își vede viitorul ca pe o moarte civilă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
sale: „s-au dus în țară ca să-și mai câștige oareșce ca să-și facă capital și după ce au trecut o lună după plecarea lui, i-au și trimis dă cheltuială un galben“. În schimb, ea este înfățișată ca o femeie capricioasă care „au fugit la tată-său ne dân du-i măcar o palmă“, nestatornică, incapabilă să conducă o gospodărie, infidelă. Toate aceste acuzații sunt susținute și semnate și de unul dintre notabilii satului, me del ni ce rul Ioan Boteanu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Convorbiri literare la 1 martie 1876 ) e o foarte meșteșugită demonstrație că numai pățitu-i priceput; altfel zicând că învățătura neverificată îndestulător prin experiență, prin „lovirea cu capul de pragul de susnu rezistă întâmplărilor neașteptate, momentelor de obnubilare a minții datorită capricioaselor pofte ale inimii. Analizând povestea, exegetul francez al operei lui Ion Creangă, Jean Boutiăre o consideră o poveste complexă. Povestea are două părți: cea dintâi este alcătuită din șirul de peripeții ale personajului principal, mereu neinspirat în acțiunile sale, iar
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
intențiile lui Dumnezeu" față de muritori, simbol al intențiilor reale din sufletul uman".24 Ce observăm? Mai întîi faptul că în interpretarea psihologistă a lui Paul Diel, Iisus Hristos are poziția mijlocitorului. El mediază între neștiutele "intenții ale lui Dumnezeu" și capricioșii muritori. Or, această figură a mijlocirii este una prin excelență teologico-metafizică. Hermes la vechii greci și Iisus în hermeneutica creștină o ilustrează convingător. Primul era crainicul zeilor, iar celălalt Logosul întrerupt. Prin mijlocirea lor, Zeus și Dumnezeu-Tatăl se exprimau direct
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care va fi în continuare pătrunsă de elemente magice de-a lungul evoluției. Motivul acestei stări de lucruri îl constituie faptul că pe linia celor afirmate mai sus omul primitiv nu întrevede legalitatea fizică și nu crede decît în intențiile capricioase. Omul epocii noastre concepe legalitatea fizică, îi scapă în schimb legalitatea intențiilor și a motivelor. El nu mai proiectează intenționalitatea în obiectele înconjurătoare, ci în lumea de dincolo și rămîne înclinat să creadă într-o intenție supremă, oarecum capricioasă, înzestrată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
intențiile capricioase. Omul epocii noastre concepe legalitatea fizică, îi scapă în schimb legalitatea intențiilor și a motivelor. El nu mai proiectează intenționalitatea în obiectele înconjurătoare, ci în lumea de dincolo și rămîne înclinat să creadă într-o intenție supremă, oarecum capricioasă, înzestrată cu sentimente de aprobare și dezaprobare, care ar supraveghea activitatea umană, împărțind recompense și pedepse. Sau, din contra, este tentat să creadă altă superstiție în absența oricărui sens legal al vieții și deci a oricărei responsabilități. În cazul din
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de înrădăcinată în psihicul uman, încît am putea spune, fără să ne temem că exagerăm, că există puțini oameni, chiar atei, care cel puțin în anumite momente ale vieții lor nu cred într-un Dumnezeu real și în intervenția lui capricioasă și deci nedreaptă, fie și doar sub forma unei providențe. Nu ne putem elibera de acest vestigiu obsedant al superstiției decît prin spaima sublimată în fața misterului vieții, prin sentimentul veritabilei responsabilități, prin înțelegerea salutară a faptului că nu sîntem singuri
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în fatalism. Este de remarcat faptul că, tocmai în perioadele de depresiune economică, se înregistrează cea mai mare efervescență culturală. Pe lîngă multiplele sale posibilități de adaptare, omul are resorturi de gîndire și de creație ce pot face uitate umorile capricioase ale economici. Aceasta nu înseamnă însă că trebuie să sacrificăm termenul lung pentru a ne ferici perioada imediat următoare, conform butadei keynesiene, după care "pe termen lung, vom fi morți cu toții". Importante cu adevărat sunt marile tendințe, evoluțiile pe termen
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
masculină ori de câte ori emoțiile și afectele sunt puse în joc. Ea întărește, exagerează și mitologizează toate relațiile emoționale cu profesiunea și cu oamenii, indiferent de sex. Atunci când Anima este puternic constelată, caracterul bărbatului își pierde din tărie: el devine susceptibil, iritabil, capricios, gelos, vanitos și neadaptat. El se află în stare de "disconfort" și induce pretutindeni diconfortul."133 (s. ns.) Așa cum este văzut Ștefan Gheorghidiu de o doamnă, vecină de masă cu el: "Domnul acesta tulbură situațiile cele mai limpezi și zăpăcește
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pasive și dependente. Ei sunt oameni modești și reticenți și, totodata, șovaielniciîin a-și exprima sentimentele și dorințele. Aparent, sunt foarte neagresivi, dar, adesea, intră În competiție cu copiii pentru a câștiga atenția soțului, fiind de obicei depresivi, imaturi și capricioși. Tipul IV: Acești părinți sunt persoane frustrate, de obicei, fie de tați foarte tineri, fie de oameni inteligenți, dar care au anumite dizabilități fizice care-I Împiedică să-și sprijine propria familie. Este posibil ca ei să stea acasă și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
memorie (asemănătoare celei a saltelelor din reclame) dintr-un birou al cărui amplasament (pardon: locație) este clasificat(ă). Low-Choir: Hei, Tso-Py, te-a căutat iar "Îmbufnata" Tsop-Ir-Land: Ce bufniță nesuferită. Trimite-o-n...aa de mai sună, am treabă cu "Capricioasa" Vool-Food: Vezi că așteaptă șeful scrisoarea de la "Generoasa" Tsop-Ir-Land: Dă-i telefon lui Ghiță Socol-Nique, să vină să-mi traducă ce-a scris năuca, se crede la chermeze pentru snobi. Low-Choir ( către Vool-Ford): Alea se cheamă recepții, Șefu'. Victorioasa" ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la față îl va împuternici să ducă la capăt inclusiv misiunea filială cu care venise în Hawaii. Și anume cea de a-i îndeplini mătușii Ursula, bolnavă de cancer, un fel de ultimă dorință: întâlnirea cu fratele ei, bătrânul irlandez capricios, dar amuzant, nu altul decât tatăl său, dl. Walsh, turistul atipic și ghinionist. Ursula are toate datele unei purtătoare de cuvânt a autorului în privința sincerității ultime, așadar a unor depoziții, din care nu lipsește umorul negru terifiant. În fond ea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
moșia Palmela, Setubal), dar și a apelor, fluviale sau marine, ce străbat sau mărginesc provincia portugheză, marcată de carantina totalitară, dezolantă și totuși vie prin viciile și virtuțile ei de supraviețuire. Dicțiunea inepuizabilă a memorialiștilor-inchizitori, aproape transa incontinenței lor confesive, capricioasă mai ales în discontinuitatea axei temporale, constituie un exemplu tipic de cum forma devine semnificație: destrămarea galopantă a centralității puterii discreționare, dezintegrarea unui univers toxic, blestemat, deși cu aparențe de normalitate, spargerea încremenirii funeste în miriade de cioburi: așa-zisul echilibru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dinafară:/ femeie făcând dragoste/ în fiecare bărbat/ cu spaima de moarte". De aici, poate, haloul alegoric al textelor, ca și atmosfera mitică a istoriei de dragoste pe care eroina o trăiește cu o voluptate de erotomană abandonată, cu voie, volutelor capricioase ale sentimentului. Chiar și atunci când pare a se lupta cu un sine prea fragil ("Sunt Împotriva Mea, de la un timp,/ îmi tai piciorul stâng ca pe o pară/ și plec să mor în centru,/ acolo unde toate războaiele/ par mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Radu Andriescu, gheo ori, surprinzător, pentru figuri underground, egal înfricoșătoare și ispititoare, precum Mihai Avasilcăi, zis și Fanfan sau "Rechinul Pușcăriilor", ale cărui veleități literare, admirate și de Emil Brumaru, sunt reactivate în pitorescul argotic din Homeless. Dar aceste finețuri capricioase subsumate, finalmente, tot literarului una dintre maladiile de care, orice ar face, Ovidiu Nimigean nu poate scăpa slăbesc în intensitate atunci când sunt alăturate textelor în care toți porii sensibilității sunt deschiși spre restaurarea unui eu poetic "vindecat de urticaria epife-nomenelor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]