6,684 matches
-
S-A PUTUT ÎMPIEDICA SĂ NU-I ÎNTREBE DACĂ N-AU NEVOIE DE CEVA. FEMEIA ÎL PRIVEA MEREU ÎN TĂCERE. DAR JUDECĂTORUL ȘI-A FERIT DE ASTĂ DATĂ PRIVIREA. ― Nu, a spus el, apoi a înghițit, dar salvați-mi copilul. Carantina, care la început nu era decât o simplă formalitate, fusese organizată de Rieux și Rambert într-un mod foarte strict. În special ei ceruseră ca membrii aceleiași familii să fie totdeauna izolați unii de alții. Dacă unul din membrii familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
care le găsise bune. Cu toate acestea, soția lui și el s-au privit în așa fel, încât doctorul a simțit până unde această despărțire îi lăsa descumpăniți. Doamna Othon și fetița ei au putut fi trimise la hotelul de carantină condus de Rambert. Dar pentru judecătorul de instrucție nu mai era loc decât în tabăra de izolare pe care prefectura tocmai o organiza pe stadionul municipal cu ajutorul corturilor împrumutate de serviciul drumurilor publice. Rieux s-a scuzat, dar domnul Othon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
întâi optimistă. Castel, în ceea ce-l privea, se mărginea să-și prepare serul lui cu cât de multă grijă putea. În orice caz nu mai exista un singur loc public care să nu fi fost transformat în spital sau în carantină, și dacă se mai respecta încă prefectura era pentru că trebuia totuși păstrat un loc de întrunire. Dar în general, și ca urmare a stabilității relative a ciumei în acea epocă, organizarea concepută de Rieux nu a fost de loc depășită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nimic nu putea să rămână secret, nimeni nu se înșela asupra "exemplului" dat de comunitate. Și pentru a avea o idee exactă a calmului și a sângelui rece despre care era vorba, era destul să intri într-un loc de carantină sau într-una din taberele de izolare care fuseseră organizate de administrație. Întâmplarea face că naratorul, ocupat fiind în altă parte, nu le-a cunoscut. Și de aceea el nu poate cita aici decât mărturia lui Tarrou. Tarrou face, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
înalte din ciment și fusese suficient să se așeze santinele la cele patru porți de intrare pentru a face dificilă evadarea. De asemenea, zidurile împiedicau oamenii din afară să-i stingherească prin curiozitatea lor pe nefericiții care erau puși în carantină. În schimb, aceștia auzeau cât era ziua de mare, fără să le vadă trecând, tramvaiele, și ghiceau, după rumoarea mai mare pe care o târau cu ele, orele de sosire și de ieșire din birouri. Ei știau astfel că viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pentru doctor, el se simțea totuși mai puțin singur în aceste ocazii. SPRE SFÂRȘITUL LUI DECEMBRIE, RIEUX A PRIMIT DE LA DOMNUL OTHON, JUDECĂTORUL DE INSTRUCȚIE, CARE SE AFLA ÎNCĂ ÎN TABĂRĂ, O SCRISOARE CARE ÎI SPUNEA CĂ TIMPUL SĂU DE CARANTINĂ TRECUSE, CĂ ADMINISTRAȚIA NU REGĂSEA HÂRTIA CU DATA INTRĂRII LUI ACOLO ȘI, CU SIGURANȚĂ, ÎL ȚINEAU ÎNCĂ ÎN TABĂRA DE INTERNARE DINTR-O EROARE. SOȚIA LUI, IEȘITĂ DE CÂTVA TIMP, PROTESTASE LA PREFECTURĂ, UNDE FUSESE RĂU PRIMITĂ ȘI UNDE I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
fel de tresărire oarbă, răpunea trei sau patru bolnavi în a căror vindecare se sperase. Ei erau ghinioniștii ciumei, cei pe care ea îi ucidea în plină speranță. A fost cazul judecătorului Othon care a trebuit evacuat din tabăra de carantină, și Tarrou spusese într-adevăr despre el că nu avusese noroc, fără să se poată ști însă dacă se gândea la moartea sau la viața judecătorului. Dar, în ansamblu, infecția bătea în retragere pe toată linia și comunicatele prefecturii, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ultima clipă. În același timp, de altminteri, s-au manifestat și semne spontane de optimism. Astfel a fost înregistrată o scădere sensibilă a prețurilor. Din punctul de vedere al economiei pure, această mișcare era inexplicabilă. Greutățile rămâneau aceleași, formalitățile de carantină fuseseră menținute la porți și aprovizionarea era departe de a fi ameliorată. Se asista deci la un fenomen pur moral, ca și cum retragerea ciumei se răsfrângea pretutindeni. În același timp, optimismul se întindea asupra celor care trăiseră înainte în grup și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
in stare de alarmă. Dar familiile care trebuiau să rămână cele mai străine de bucuria generală au fost, indiscutabil, acelea care, chiar în acest moment, aveau un bolnav în luptă cu ciuma într-un spital și care, în casele de carantină sau acasă, așteptau ca flagelul să sfârșească într-adevăr cu ele așa cum sfârșise cu ceilalți. Aceste familii trăgeau desigur nădejde, dar făceau din ea o provizie pe care o țineau în rezervă, și din care își interziceau să consume înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pesimist scenariu ar însemna nu mai puțin de trei milioane de decese. Am argumentat de ce era clar motivul pentru care teroriștii ar alege Washington, D.C., pentru impactul simbolic, dar și practic. Posibilele efecte ar începe pe plan local cu o carantină extinsă la nivel de district și o închidere virtuală a spitalelor locale, nepregătite pentru un atac cu o biotoxină. Mai departe, efectele s-ar răspândi în toată țara și ar cuprinde instaurarea legii marțiale în orașele din SUA, paralizarea comerțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
cu care. — Era însărcinată în acea vară. — Îmi pare rău, pur și simplu nu-mi amintesc. — A fost vara în care am avut o epidemie de encefalită și au fost nevoiți să bage cea mai mare parte a cimpanzeilor în carantină. Așa este? — Da, îmi amintesc de carantină. Au trimis cimpanzei în toată țara, la diferite laboratoare. — Mulțumesc, dr. Kendall. Oh ... dacă tot v-am prins la telefon, pot să vă verific adresa? La noi scrie 348 Marbury Madison Drive, La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Îmi pare rău, pur și simplu nu-mi amintesc. — A fost vara în care am avut o epidemie de encefalită și au fost nevoiți să bage cea mai mare parte a cimpanzeilor în carantină. Așa este? — Da, îmi amintesc de carantină. Au trimis cimpanzei în toată țara, la diferite laboratoare. — Mulțumesc, dr. Kendall. Oh ... dacă tot v-am prins la telefon, pot să vă verific adresa? La noi scrie 348 Marbury Madison Drive, La Jolla. — Da, asta este. — Mulțumesc pentru amabilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
acea dezvoltare care făcea vorbirea posibilă. Acesta fusese planul lui experimental inițial. — De ce n-ai scos fetusul, așa cum intenționai? îl întrebă Lynn. Pentru că în acea vară câțiva cimpanzei contractaseră o encefalită virală, iar cimpanzeii sănătoși fuseseră mutați de acolo, pentru carantină. Fuseseră duși în diverse laboratoare de pe Coasta de Est. N-am mai auzit nimic despre embrionul pe care-l implantasem. Am presupus că femela avortase spontan, în carantină, pe undeva, și că materialul fetal fusese aruncat. Nu puteam pune prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
contractaseră o encefalită virală, iar cimpanzeii sănătoși fuseseră mutați de acolo, pentru carantină. Fuseseră duși în diverse laboratoare de pe Coasta de Est. N-am mai auzit nimic despre embrionul pe care-l implantasem. Am presupus că femela avortase spontan, în carantină, pe undeva, și că materialul fetal fusese aruncat. Nu puteam pune prea multe întrebări ... — Pentru că ceea ce făcuseși era ilegal. Mă rog, eun cuvânt cam dur. Am presupus că experimentul a eșuat și că totul se terminase. — Dar n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
la ministerul de Interne, mama lui la o agenție de turism - și m-au îmbrobodit bine - mi-au dat trei ani și jumătate, patru. Se găsesc mereu și amprente. Perversitatea mea, rapiditatea, cu tupeu, am ajuns ca orice deținut, în carantină la școala de corecție. Copiii corecționari țipau pe geam: „Carantină... te bat!“. Într-o zi am plecat de la școală fără ghiozdan și am venit acasă și am spus că am pierdut ghiozdanul. Tragedia a fost că am cerut mamei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
turism - și m-au îmbrobodit bine - mi-au dat trei ani și jumătate, patru. Se găsesc mereu și amprente. Perversitatea mea, rapiditatea, cu tupeu, am ajuns ca orice deținut, în carantină la școala de corecție. Copiii corecționari țipau pe geam: „Carantină... te bat!“. Într-o zi am plecat de la școală fără ghiozdan și am venit acasă și am spus că am pierdut ghiozdanul. Tragedia a fost că am cerut mamei o mapă d-alea, cum se purta pe vremea aia, pe timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
care nu aveau ce să caute acolo, și de frică să nu se întâmple toate astea eram cu ochii în toate direcțiile, nu aveam prieteni, nu aveam tovarăși, mă culcam iepurește - până a trecut o perioadă de timp. După ce faci carantina, tot în carantină ești - stai încordat și cu simțurile atente, pentru că nu știi când îți zboară o rangă în cap, ceva pe cârcă. Chiar dacă râdea cineva cu tine, nu era sigur că glumește. După un an, a văzut lumea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ce să caute acolo, și de frică să nu se întâmple toate astea eram cu ochii în toate direcțiile, nu aveam prieteni, nu aveam tovarăși, mă culcam iepurește - până a trecut o perioadă de timp. După ce faci carantina, tot în carantină ești - stai încordat și cu simțurile atente, pentru că nu știi când îți zboară o rangă în cap, ceva pe cârcă. Chiar dacă râdea cineva cu tine, nu era sigur că glumește. După un an, a văzut lumea că sunt atent, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
2 Am întâlnit oameni care au petrecut ani de zile în pușcărie, dar pentru mine izolarea era de nesuportat. Ieșeam din celulă o dată pe săptămână să fac duș, iar în rest camera era plină de șobolani. După trei săptămâni de carantină am fost repartizat într-o cameră unde împărțeam două toalete și un duș cu alți 80 de oameni. Mizeria era insuportabilă. Dormeam pe niște paturi așezate pe trei nivele. Repartizarea paturilor o făcea șeful de cameră. Un deținut cu porecla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
soarta noastră: fuga sau moartea. Decât să moară toți, mai bine să scape cel puțin câțiva. Vorbește tu cu Grimoald și cu Rodoald. N-o să ne ducă imediat în Campi Sacri, de asta sunt sigur. O să ne treacă printr-o carantină de purificare, așa cum fac păgânii cu animalele ce urmează să fie sacrificate. Și, dacă tot e să murim, la cea mai mică ocazie, vom încerca să fugim. Am văzut cum i-au strălucit ochii, trebuia însă să-i dau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de vizavi stătea Ianache, un bărbat cu trăsături distincte și vizibile de la distanță, elegant și visător, iar Zoe privea spre el. După aceea lucrurile s-au precipitat: lumea care avea unde a început să părăsească orașul, intrat pe neașteptate în carantină. Izbucnise ciuma, care mai trecuse peste oraș și mulți avuseseră deja de-a face cu boala. Acum însă era legată și de altă întâmplare. Prin primăvară începuse să vuiască Bucureștiul că dintr-o baltă mlăștinoasă, de la marginea orașului, de pe lângă Biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
că trebuie să plec. Îl întrerup și deschid ușa sălii de interviuri. Ne vedem mai târziu. Îmi mănânc sandvișurile și-mi beau apa minerală. O jumătate de oră, nu mă deranjează nimeni. Mă simt un pic ca și cum aș fi în carantină din cauza nu știu cărei boli fatale. Puteau măcar să-mi dea niște reviste. Tonele de reviste Heat și Hello cu care m-a asaltat nonstop Trish mi-au deschis treptat apetitul pentru bârfă. În cele din urmă, se aude o bătaie în ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cu listele astea? Ăl mai tare, bine spuneți! Nu zicea că el vă dă actele?! Și Jambirică, de stă acolo la post, atunci de ce v-a luftat ai lui Brandaburlea, de-a încâlcit ițele. Nu de la ei stați acu la carantină? Chiosea gemu ușor, încercând să-și schimbe poziția. Începuse să-l chinuie un junghi în noadă. Se gândea ce să-i mai spună lui Vergilică, să priceapă că Tomnea plecase, atunci când plecase, cu sarcini precise. Nu știa nici el prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
noi „responsabilități estetice” născîndu-se în tine. textul a cîștigat enorm în credibilitate, prin trecerea la persoana întîia... te rog mult sa-l citești. Și aș vrea să-ți mai spun ceva. în cele 24 de ore cît am stat în carantină în urma incidentului nostru am recitit toate textele scrise de tine și stocate pe laptopul tău portabil. texte pe care nu le cunoșteam. acum am o imagine clară despre toată constelația ta de fragmente, încercări, note și experimente. Și vreau să
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
român și cel al Patrimoniului Național, urmau să-și facă apariția amploaiați ai Poliției, ai Procuraturii și ai Morgii. De sosit, aveau să sosească și cei dintâi, implicați în procedura transferului moștenirii, având a face față totuși mai întîi și carantinei de 3-4 zile a unui doliu. 271 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI coatele, nu se pocneau. Apoi, cu nesfârșită bunătate, își revărsau, din nou, atențiile, către dânsul. Și, deși căută să se lase, în cât mai multe rânduri, pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]