990 matches
-
de José Zorrilla (1817-1893). În El hermano Juan (1929), Unamuno îi dă o interpretare complet diferită: don Juan caută să se anuleze ca individ muritor, distinct și separat, în trupul victimelor seducției sale, într-un extaz de a se reproduce, carnal sau spiritual, peste o voluptate a morții. 1 duro fiind egal cu 5 pesete, suma era de 65 de pesete. Se referă la mult discutatele nuvele intercalate de Cervantes în Don Quijote I, deloc sau în grade diferite implicate în acțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Împartă cu ea sacul ei de dormit, când petrecuseră o noapte Într-un defileu din munți sau Într-o pădurice sacră. Liat Sirkin Îl Învăță pe Fima unul sau două trucuri sexuale neobișnuite și rafinate, iar el simți, dincolo de plăcerea carnală, și urme de bucurie spirituală: cu fiecare zi, cădea tot mai mult sub vraja bucuriei tainice pe care i-o trezeau munții, Îmbinată cu o exaltare ce Îi dădea puteri vizionare, de o intensitate pe care n-o mai cunoscuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
amestecate Între ele sunt iubirea și ridicolul. Cât de dependenți de regulile fixe ale ritualului sunt atât victima, cât și seducătorul; cât de copilărească era dorința sa de nepotolit de-a cuceri și ce rol mic juca În ea dorința carnală, cum se Împletesc minciunile, rutina, obișnuințele și prefăcătoria chiar și În țesătura dragostei adevărate; și cum anii care trec ne privează de forța emoției și a nostalgiei totodată, iar totul devine șters și fad. Uneori, În Decameronul său de vineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se stabilească În Anglia. Flaubert, Maupassant, Daudet și ceilalți - toți aveau aventuri și amante și frecventau bordelurile, distrugându-și În felul acesta sănătatea și Împingând tot mai departe limitele decenței În scrierile lor. Când Înțelegeau că nu avea nici un interes carnal față de femei, uneori trăgeau concluzia că Îi plac bărbații sau băieții, ceea ce lui Henry i se păru Încă și mai jignitor. Ideea că puteai fi celibatar și, În același timp, un artist autentic le era În mod evident inaccesibilă. Ipocrizia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
alături de Fiu. Altare bogate în personaje, imagini ce începeau să se întunece și fantoma saturată de tămâie a Bisericii Inima lui Christos din Langfuhr îmi alimentau credința, care era mai degrabă de natură păgână decât creștină. Fecioara Maria îmi era carnal de apropiată: în rolul lui Curând-altfel, eram arhanghelul care o recunoștea. Pe lângă asta, îmi potoleau foamea acele adevăruri care-și duceau, în cărți, propria lor viață bogată în înțelesuri și din ale căror răsaduri încolțeau poveștile mele mincinoase. Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Niciodată nu era de ajuns. Mereu eram lacom de mai mult. Foamea obișnuită, pe care o cunoaște toată lumea, putea fi potolită pentru câteva ore cu supă de varză cu morcovi, care se zgârcea la ochiurile de grăsime; pofta de iubire carnală, acest impuls nechemat, sâcâitor, imposibil de alungat, și care se reînnoia tot mereu, putea fi redusă la tăcere atunci când îți ieșea în cale prilejul ori, pentru un timp, cu iuțeală de mână; dar foamea mea de artă, nevoia de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
i-am sugerat lui Ricardo că era necesar și, chiar mai mult, convenabil, să pună capăt suferinței imediate și să caute Îmbărbătarea În generoasele izvoare ale trecutului, arsenalul și galantarul oricărui vlăstar. I-am sugerat să retrăiască orice mică aventură carnală anterioară sacrei apariții a Pumitei. Zis și făcut: s-a pus pe treabă. Cât ai clipi din ochi, Ricardo al nostru, reîntors la viață și jovial, călărea ascensorul de la reședința baronesei de Servus. Reporter de rasă, nu vă precupețesc nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pipăi prin aerul răcoros, să văd de îți mai simt vertebrele calcinate ale acestui început... Mai mă doare privirea ta tristă ce mi-a născut atâtea întrebări și n-am să o pot uita vreodată. Aveam o foame de amestecuri carnale sub ascultările seducătoare ale nopților. Niciodată curățenia răspunsului n-o să mi aștearnă covorul marmoros al dragostei precum vocile sufletului ce se vor uni în căutarea seducției prin ochiul acesta străin ce mai mă vârcolește ca un fulger de mare. Ochii
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
nopților ESENȚA DIVINITĂȚILOR ASTRALE. ȚIPĂT GLACIAL AL DELIRULUI Noaptea s-a lăsat peste sufletul universului în care dragostea a șchiopătat prin spărturile cerului. Dimensiunea albastrului, adâncea rana stelară prin gusturi divine. Umbrele gălăgioase ale somnambulilor ce au hălăduit prin dezgusturi carnale și-au tras ochelarii unui anotimp congelat în care gerul ucide inexistenta clipă a unui hazard suferind, De care baricada a timpului am întrezărit trupul hăituit al umbrelor. Și câtă agonie în desprinderea unui sentiment ars înainte de apogeul dedublărilor carnale
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
carnale și-au tras ochelarii unui anotimp congelat în care gerul ucide inexistenta clipă a unui hazard suferind, De care baricada a timpului am întrezărit trupul hăituit al umbrelor. Și câtă agonie în desprinderea unui sentiment ars înainte de apogeul dedublărilor carnale. O nouă răutăciune de voci traversa prin SPĂRTURILE CERULUI, starea de liniște a CONCEPTULUI și EL FLĂMÂND de banalități suferinde. Da suferința contestă țipătul glacial al DELIRULUI până în subconștientul muribund al învinsului. Eu știu o viață plină cu absurditățile unui
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
streașina cerului, în El, au locuit toate iubirile mele imposibile. Și a venit toamna găsindu-mă în răstignirea de nopți suferinde, cutremurată de amețitoarea dramă a delirului. În răcnetul taciturn de întrebări, am văzut pentru prima dată cum ABURII PĂMÂNTULUI CARNAL, se ridicau la stelele liniștii hapsâne. De o liniște ce în sângele ei zac troiene de mari confuzii și însetați de acele dureri oarbe. Numai resemnarea zorilor mi-a adus la masa tăcerilor, o cupă cutremurătoare de lacrimi. LACRIMI ARSE
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pământ Din cimitirul albastru o voce se înalță Și-mi prinde trupul adormit în patul alb de scrum Pentru o legendă vie, pe o altă dimineață II Unde mi-e somnul, o dulce mângâiere Din răstignirea visului ca un Boem Carnal, Și în țărâna nopții pe-o rază de mistere. M-aș logodi prin ploaia unui CHIP ASTRAL. Să simt o fericire din aburi de pământ Ce se ridică-n noaptea de ceruri plânse, Unde toți îngerii au făcut legământ Să
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-i este rece. Bătrâna viață plânsă prin albe felinare. Când lumea-i nebunie și-n țipăt mai petrece. Eu stau o mărturie de sensuri ideale Și mai aștept o noapte de suflet și cuvânt Și în răceli de vremi, pământurile carnale Îmi simt apropierea prin trupul alb de vânt. AȘTEPTAREA SUMBRĂ Sufletul destrămat în primăveri te strigă Să vii pe-o rază sfântă a unei dimineți În dansul umbrelor ce n a știut să-nvingă Timpul de iubire rămas de la profeți
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
la așa clipă născută din urgii Și trag la XEROX sufletul venit din alte CÂNTURI. IMAGINEA INFINITULUI Dacă cineva în vis te-a dorit Și plânsul ți-e tălmăcirea de ceață, Din privirea de dragoste a norului sfânt Versul rămâne carnala iubire în viață... Dacă cineva în timp s-a născut Din povestea universului de sfere, Pământul rămâne purificarea-n tumult Cu sufletele legendarelor ERE... Dacă cineva își va aduce - aminte De orizontul supus sălbăticiei trecutului, Din umbra de geruri mereu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
regăsesc, Le cânt simfonia de AER, prin șoaptă, Și-n trupuri de nopți, un ochi îngeresc,... Îl privesc cu luare aminte, Și-mi spun că trăirea e o clipă Ce despletește o umbră-n veșminte, Prin zborul ucis de-o carnală aripă,... Ce se avântă-n soarele vers Și-n pământuri de dragoste sfântă, Mi-e sete de vocea durerii-n ERES, Și-n amiezi flămânde, o viață-mi cuvântă,... Cum să opresc timpul în spații? Și să-l mângâi cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
care tăcu, se desprinse În foiala de oameni, trecînd spre alt grup aflat la cîțiva pași. O Împrăștiere tăcută, se vorbea În șoaptă, mai mult nu se vorbea, o prudență generală, ridicată la gradul ei maxim, aproape vizibilă, materializată, apăsînd carnal, după ce ani de zile stătuse În fiecare ca o a doua natură, păzind și garantînd existența celei reale, adevărate, o formă a instinctului de conservare, fără de care societăți Întregi s-ar fi prăbușit. Este greu după atîția ani să refaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nu-mi mai observa rezistența. Dacă încă păstrasem un colț neatins din angrenajul ei, asta se datora încăpățânării și senzației inerte că merit mai mult, totul, de fapt. Sigur, nu mă consideram un fătălău: corpul fusese deja donat unor experiențe carnale, corelate vârstei și fără de care nu puteam pătrunde în lumea bărbătească a golanilor de cartier, dar ele se dovediseră neimportante, secționate de creier, extrase și-apoi studiate cu detașare, ca un obiect străin. Femeile, pardon, fetele cu care mă culcasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Renan, 1990, p. 8), Delavrancea îmbrățișează o atitudine pasională, mai degrabă a unui demiurg oratoric al Națiunii decât proprie chirurgului analitic al fenomenului național. Analogiile organiciste sunt încărcate cu maximă forță persuasivă atunci când sunt manipulate emoțional pentru a descrie rănile carnale pricinuite ființei naționale de actuala situație politică. V-am spus odinioară că munții Carpați sunt șira spinărei a poporului românesc. D'o parte și de alta se întind coastele aceleași ființe. Astăzi mai mult de cât ori când jumătate din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încolo, tot ce intră în spațiul foarte mobil al asociațiilor imagistice are în vedere sugestia, în ultimă instanță unitară, a euforiei comunicării cu o lume a obiectelor frustă, ca și aurorală, în același timp vitală și spiritualizată. În registrul senzorial, carnalul și vegetalul își dau mâna pentru a contura profilul aburos al obiectului, haloul lui liric: oglinzi brune oglinzi roșcate ca fața hangiței oglinzi cum sunt copitele căprioarelor scrise în munți oglinzi cu piatră vânătă ca frunza viței oglinzi adolescente ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lca Legile?”. În aceeași lucrare, el ilustreaz] modul în care viciul nu rezid] în dorinț], ci în consimt]mânt. Exemplul este cel al unui b]rbat care vede o femeie, iar „concupiscenta să se trezește; mintea să ispitit] de dorință carnal] și incitat] de dorință primar], dar care controleaz] aceast] tânjire lasciv] prin puterea temper]rii” (Scito Teipsum, capitolul 2), primind astfel recompensă de a asculta porunca lui Dumnezeu (probabil cea de-a noua: S] nu râvnești la femeia aproapelui ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
folcloric, limitat la ținută, talie și sâni, aceștia din urmă având funcția de a declanșa emoția erotică: Cu dragostea ei Îs plin, Când mă uit la țâțe-n sân. Dar senzația pe care o transmite portretul folcloric, În pofida câtorva tușe carnale, nu este preponderent tactilă, ci vizuală. Atenția se concentrează asupra feței, Într-o erotică a privirii În care ochii condensează Întregul farmec feminin: Ochii negri-s, decât care Nu sunt mai frumoși sub soare. (Cu rezerva că rima În enjambement
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de amante de care dispunea un rege și care reprezenta un subiect de mândrie pentru potența monarhului. Poporul francez, curtenitor și romantic, va admira, cu siguranță, lupta internă pe care o dă un suflet rupt între fervoare religioasă și pasiune carnală, cum a fost cazul sfântului Ludovic sau Eduard Confesorul. Însă nu va înțelege și respecta un monarh frigid, timorat și emotiv în fața femeilor. Din acest motiv, o anumită orientare sexuală a regelui a adus probabil un suspin de ușurare pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
între dragoste și datorie; memorii oficiale și memorii apocrife Tânărul Ludovic se apropia de vârsta de șaisprezece ani și din sursele apocrife aflăm că a început să simtă primii fiori ai dragostei, dar în același timp a descoperit și plăcerile carnale, pasiune care nu l-a părăsit niciodată, fiind recunoscut pentru numărul mare de amante pe care le-a avut. Lucrarea apocrifă intitulată Mémoires de M. de '*** pour servir à l'histoire du XVII* siècle, 1643-1690, publicată prima dată în anul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
defigurare. În ultima parte a studiului, „Éprouver” les sensations, Beyaert se referă la observatorul aflat în relație vizuală cu tablourile lui Matisse căruia i se atribuie o dublă competență: una de corp cognitiv / corps cognitifreconstituind scena narativă, alta de corp carnal / corps-chair susceptibil de a avea experiența senzației. Resimțirea, în sensul trăirii senzoriale, este înțeleasă ca percepție polisenzorială a enunțurilor cromatice și aspectuale, constituite în fapte tensive ce scapă descrierii narative. Autoarea propune o experiență de receptare care constă în diminuarea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
că nu numai divinitatea lui Cristos este invizibilă, dar chiar și însăși umanitatea sa pentru că ea după înviere a fost înălțată la o altă stare. Întruparea este o concesie făcută acelora care pot înțelege Cuvântul, Logo‑ sul, numai sub aspect carnal. Cuvântul nu s‑a ocupat mai puțin de trupuri ca de suflete; ochilor de carne le‑a arătat miracole extraordinare (...) dar totul a împlinit prin umanitatea ce și‑a asumat‑o pentru aceia care puteau să per‑ ceapă divinitatea numai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]