2,246 matches
-
bunăoară, caracterizarea („solitar, fanatic și monahal”) s-ar potrivi, Caragiale, tras sub zodia „romantismului idealist”, e integrat, aiurea, curentului eminescian. S. glumește uneori și fără să vrea. SCRIERI: Sărutarea, Iași, 1903; Anecdote literare, Iași, [1930]; Pictorul Octav Băncilă, București, [1930]; Carnaval literar. Anecdote politice și culturale, Iași, [1930]; Figuri din Junimea, București, [1936]; Caragiale în anecdotă, București, [1937]; Mușchetarii literaturii române moderne, București, 1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Baiculescu, Dmitri Merejkovski, „Scriitori ruși”, ALA, 1925, 217; Personalități ieșene: C. Săteanu, RP, 1927, 2 919; Dafin, Iașul, I, 185, II, 93-97; A. P. Samson, Portrete, RP, 1930, 3 587; J. Bk. [Jacques Byck], „Anecdote literare”, ALA, 1930, 498; Izabela Sadoveanu, „Carnaval literar”, ALA, 1930, 521; Emil Samoilă, Ziaristica, [București], [1932], 317; P. Anghel, „Figuri din Junimea”, IIȘ, 1936, 20; Mihail Șerban, „Figuri din Junimea”, ADV, 1936, 16 177; Izabela Sadoveanu, „Figuri din Junimea”, ALA, 1936, 829; Șerban Cioculescu, „Figuri din Junimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
pentru a se apropia de cât mai multă muzică, se pot înregistra piese de diferite genuri, cu caracter programativ și apropiat de universul copilăriei, cum ar fi : ,,Cucul” - de C. Daquin, ,,Găina” - de J. Ph. Rameau, ,,Ciobănașul” - de R. Korsacov, ,,Carnavalul animalelor” - de C. Saint-Säens, ,,Doi cocoși” - de Fr. Poulenc, ,,Poze și pozne” - de M. Jora, ,,Patru fabule” - de P. Constantinescu, ,,Duetul pisicilor” - de G. Rossini, ,,Petrică și lupul” - de S. Prokofiev. Aceste piese, prin tematic, captează interesul copiilor pentru muzică
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
așa cum fusese concepută și deformată de plebe"218. Nici întâlnirea cu Infernul nu scapă de atacurile vigilente ale parodiei; ea se înscrie, cum am amintit, într-o tendință mai generală, sesizabilă la renascentiștii italieni 219. Infernul lui Pulci amintește de carnavalul venețian, e în sărbătoare pentru că așteaptă să-i înghită pe toți păgânii uciși de paladini. Lucifer înghițea în ciorchini sufletele saracinilor care plouau, în timp ce Sfântul Petru, total desacralizat și descumpănit, așteaptă sufletele creștinilor: "Și cum Petru-i cam bătrân acolo
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
plurilingvism. Aplicația conceptului de intertextualitate, Julia Kristeva a realizat-o pe romanul francez din secolul al XV-lea "considerat drept un intertext rezultând din transformarea mai multor coduri aparent eterogene: scolastica, poezia de curte, literatura orală publicitară a orașului medieval, carnavalul" (J. Kristeva, 1980: 272). Fie și numai în treacăt spus, teoria intertextului și a intertextualității reprezintă tipare mult mai complexe și mai nuanțate ale relațiilor dintre texte, decât noțiunile de sursă și influență - mult prea comune și generale, considerate adesea
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un azil de bătrâni. Spărgea și aducea...” Boschetari, skizii lui Marco, „societatea secretă” a pegrei vesele, securiști antrenând de zor „echipe de vinovați”, zone de lumpen burlesc, mușcător și înduioșător la rigoare, iar peste toți și toate, un Ceaușescu de carnaval al deriziunii - iată notele acestui volum. Dar Te pup în fund, Conducător iubit era doar prima parte dintr-o trilogie (Bătălia de la Armaghedon), urmarea fiind Cei șapte regi ai orașului București (1998; Premiul Academiei Române), roman tipic pentru relația de continuitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
nașterea unei societăți hedoniste. Conceput și condus de o americancă, Betty Glan, parcul Gorki cuprinde o imensă piscină, un spațiu de bal, un teatru de 25 000 de locuri. în iulie 1936, pentru sărbătorirea noii Constituții, aici se organizează un carnaval gigantic, cu focuri de artificii și muzică. Se dansează foxtrot și rumba, cu o vioiciune savant orchestrată. Modernizarea orașului prin construirea de infrastructuri grandioase, cum e metroul din Moscova, conceput ca un „palat pentru toți”, caută să rivalizeze cu realizările
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
detașament de partizani și care moare tragic, ca un erou, primul film al lui Andrei Tarkovski, este premiat la Festivalul de la Veneția cu Leul de Aur, în 1962. Asistăm, pe scena internă, la un reviriment al comediilor ușoare. Noaptea de carnaval de Eldar Riazanov (1956) acuză, pe fondul pregătirilor pentru sărbătoarea de Anul Nou, figura birocratului - limba de lemn*, servilismul față de superiori, aroganța față de subordonați -, pentru a înălța un imn tineretului și dinamismului lui. Sub Brejnev*, odată cu răspândirea televiziunii, cultura de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
popor în cîteva rînduri, mai ales cînd poporul respectiv, de fapt, nu există. Soluția ar putea fi cuprinsă în îndemnul lui Jean Luc Godard: "Radeți Alpii, pentru a se vedea marea!". 7.9. BRAZILIA În plină recesiune economică, după ce și carnavalul și-a luat, precum zeul Baal, ofranda anuală de suflete tinere, Brazilia a fost potopită de ape, parcă pentru a confirma zicala că un necaz nu vine niciodată singur. Apa însă trece, frumoasele amazoane metise se trec și ele, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
realizarea unui text, pe baza cărora se realizează intertextualitatea. Într-o perspectivă mai extinsă, Julia Kristeva a considerat pentru romanul francez din secolul al XV-lea un intertext rezultat din transformarea mai multor coduri: scolastica, poezia de curte, literatura orală, carnavalul etc. Ca atare, intertextul este reprezentat de totalitatea relațiilor pe care un text le are cu alte texte din care preia și transformă diferite elemente, integrîndu-le în propria structură. V. dialogism, discurs raportat, interdiscurs, intertextualitate, paratext. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nuvele psihologice de factură naturalistă (În vreme de război, O făclie de Paște"). I. L. Caragiale a fost un scriitor realist și moralizator, un mare creator de oameni și de viață, cu spirit de observație necruțător (O scrisoare pierdută, D' ale carnavalului, O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea). În orice epocă întâlnim personaje caragialiene, care se caracterizează prin vicii, ridicol, prostie. Pentru a ilustra moravurile societății, dramaturgul utilizează satira și sarcasmul, creionează tipuri umane, tipologii, a vrut să contribuie la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o criză a comunicării la nivel rațional și afectiv, ca o consecință a unui vid existențial. Acestea au o singură vocație: vorbăria, plăcerea de a "trăncăni" lungi monologuri, alcătuind un univers de marionete, o "lume pe dos", cu aspect de carnaval, lipsită de valori ale existenței. Ștefan Tipătescu, prefectul județului, își urmărește numai propriile lui interese. Disperat de pierderea scrisorii, îl atacă pe Cațavencu, prin intermediul polițaiului, controlează depeșele de la telegraf, oferă adversarului posturi importante pentru a-l determina să renunțe la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
esență și aparență, dintre serios și derizoriu, dintre iluzie și realitate. Caragiale se remarcă prin arta compoziției, fiind cel mai priceput creator de caractere din literatura română (O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D' ale carnavalului). Caracterizarea lui Ghiță Pristanda Ghiță Pristanda, polițaiul orașului, este un simplu instrument în mâna autorităților. Umil, își asumă conștient un anume servilism, în timp ce trage sforile în afacerile sale ilicite: "Statul n-are idee de ce face omul acasă, ne cere numai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și a stilului "înalt" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). În opera lui Creangă întâlnim dimensiunile unei lumi pre-homerice, dominată de instinct, dar stilizată prin geniul natural al autorului (Vladimir Streinu). În atmosfera generală de râs, de voioșie colectivă "se conturează o lume a carnavalului popular". Sfatul Poveștilor și al Amintirilor din copilărie este unul imaginar cu personaje carnavalești, cu reprezentații scenice (G. Călinescu). Personajele joacă roluri de bufoni, vorbesc, gesticulează, mănâncă enorm, râd. Atât viziunea din Povești, cât și cea din Amintiri din copilărie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vicol, V. Vasilovschi, I. Ieșan). Societatea a avut și o secție muzicală, „Armonia”, precum și o trupă de teatru care a pus în scenă o serie de spectacole (Arvinte și Pepelea de V. Alecsandri, Zorile de St. O. Iosif, D-ale carnavalului de I. L. Caragiale, Funcționarul de la domenii de Petre Locusteanu, O ceașcă de ceai de T. V. Ștefanelli, Luceafărul de Grigori Pantazi). În 1908 s-a înființat și o secție juridico-economică, iar în 1914 una sportivă. Societatea a contribuit la ridicarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
În mod firesc, numeroase. O generală dispoziție ludică pare să anime Întreg acest univers care oferă la tot pasul probe de vitalitate cheltuită generos, din pură plăcere, adăugînd dinamismului epocii mașiniste o notă de prospețime elementară. Jocul și dansul, balul, carnavalul, baletul, saltul acrobatic, clovneria, spectacolul sportiv etc., cu recuzita corespondentă, sînt termeni ce intră foarte adesea În ecuația imaginii, ilustrînd registrul dinamic al imaginarului. Îi regăsim dimpotrivă În modelarea spațiului exterior (În ultimă instanță universul Întreg e văzut ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de felul celor deja menționate, În ordinea mai generală a reprezentărilor unei lumi ce-și desfășoară frenetic-jubilatoriu formele și culorile, În caracteristice mișcări de deschidere și etalare, de acumulare și succesiune, de interferențe și reverberații, de provocare la metamorfoză. Balul, carnavalul, dansul, performanțele saltimbancului sau Îndemînarea jucătorilor de orice fel apar ca manifestări ale aceleiași vitalități sărbătorești, Înscriindu-se, la nivelul discursului liric, Într-o serie a ceea ce am putea numi Întîmpinarea exclamativă a universului. Atît În reprezentările eului cît și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
universului. Atît În reprezentările eului cît și În cel al exteriorității, se dezvăluie natura carnavalescă a viziunii: „SÎngele face salturi de necrezut subteran”, „Chiuie carnavalesc creierul În os”, „Strîns saltimbanc fiecare genunchi un clavir”, „GÎnd Încordat ca un mușchi În carnaval”, „Final ezită glasul tău ca un trapezist”, - dar și, În aceeași Invitație la bal, versuri ca acestea, În care carnavalescul e transferat ambianței: „VÎntul face reverențe”, „Frunzele colecționează autografe, parfum”, „Cerul [e un] echilibrist peste lacul În metal”, „Trenul politicos
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară În măruntaie / Lampioanele păsărilor Îi Împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare În pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te Întîmpină precum În carnaval măștile” (Brățara nopților). Două versuri din Plante și animale rostesc cuvîntul esențial pentru calificarea acestei viziuni: sărbătoarea: „și iată că trăsura somnului sărbătorească / intră pe potecile privirii” (Mai tîrziu); iar un poem precum Cocoșul sălbatec e doar o descriere a
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pe care o transcrie cu o plăcere similară aceleia etalate, pe alte coordonate, în rafinatele pagini din Ambasadorul. În Visul de iarnă al Isabellei. Insula (1996) sunt cuprinse proze scrise în registru ludic și oniric, care configurează o lume de carnaval fantezist, cu figuri și întâmplări parcă desprinse din universul desenelor animate. Imaginația povestitorului este prodigioasă, iar discursul său, dens, este modulat cu virtuozitate într-o structură original construită. Tratatul de caligrafie (2001) cuprinde, sub titlul rubricii din revista „Contrapunct”, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
și decadență (Olga Tokarczuk) / 244 Ultimul vernisaj (Ludmila Ulițkaia) / 249 Viața și viziunile pastorului Cederblom (Göran Tunström) / 254 VIII. TRAVESTI, AVENTURI ÎN PROVINCIA UNIVERSALĂ / 259 Statut special în Sodoma (Alexandru Ecovoiu) / 261 Aventuri în provincia universală (Petru Cimpoeșu) / 266 Thanatos Carnaval (Florin Șlapac) / 275 Ultimul Papă (Dan Stanca) / 281 Revanșa spiritului (Mircea Cărtărescu) / 285 RESTAURAȚIA MAGIEI EPICE (postfață) / 291 INDEX / 295 Europa este demnitatea individului aflată în opoziție față de orice totalitarism. Claudio Magris Capitolul I Un mileniu de ficțiune Protagoniști: Cititorul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
călugăr budhist, mercenar în slujba lui Barbarossa și apoi olăcar împărătesc în La Grande Armée napoleoniană; este omul cu o mie și una de vieți și de povești, o Șeherezadă ce merge pe pilot automat, ce deapănă istoria omenirii, un carnaval neîntrerupt, un amestec de geniu și mistificare, de suferință și caraghioslâcuri, de martiraj și frumusețe inefabilă. Simon Fussgänger este cel care, refuzând să se uite pe sine de dragul celuilalt, să se dăruiască prin iubire, se livrează cercului infernal al istoriei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu Maestrul, un fel de hot-line conjugal, soțul dându-și în vileag zgomotos spasmul onanist). Autorul nu pregetă să descrie fornicații în grup, sub aceeași grilă a unui realism devastator. Nimic gratuit în abordarea derapajelor psihofiziologice, în tonul burlesc de carnaval al cruzimii, al măștilor dezînsuflețirii. O mare parte din dialoguri și descripții au gustul aforismului, ca de pildă: Căutarea obsesivă a purității este pentr·u creație o sinucidere", astfel încât nu trebuie să ne mire că hrana spirituală a cititorului postmodern
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mână-n mână cu inocența animalică, o estetică a fiorului gotic și o etică a promiscuității. Treptat, Prelati își va înțelege și mai bine misiunea: trebuia, ca fost om al Bisericii, să înfigă fierul înroșit în plaga purulentă a acelui carnaval al dezmățului, să-l ridice pe Gilles până la ororile Satanei, recurgând, în calitate de alchimist, la focul controlat în laborator. Mefistofelicul Prelati și discipolul său Gilles de Rais se vor deda astfel la lucrări de transmutație sau arderea de tot a cadavrelor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fiică. Este un idealist, contemplativ și abulic, dar etic și cu simțul ridicolului, și prin urmare n-are cum să nu se disocieze sarcastic de triumfalismul dictaturii, menit să infesteze o națiune și o Lisabonă, devenită epicentru al unui sinistru carnaval, al mitingurilor de pe stadioane și al ciorbei săracilor. Fresca lui Saramago compulsează felii de realitate social-politică, cum ar fi foametea săracilor, ravagiile mortalității infantile și ale bolilor venerice, asistate de caritatea episodică a regimului, ridicat în slăvi de unele ziare
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]