1,163 matches
-
frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora rezervației este alcătuită din specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"); foioase: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), alun turcesc ("Corylus colurna"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), tămâioară ("Viola jooi Janka"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), brândușă galbenă ("Crocus
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
arabile) în Câmpia Moldovei, în nordul Podișului Moldovenesc. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei și se întinde pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și protejează o gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), migdal pitic (din speciile Prunus tenella și "Amygdalus nana"), vișinel (Prunus fruticosa), scumpie ("Cotinus coggygria"); Ierburi și flori: stânjenel sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță ("Dianthus capitatus"), căpșuniță ("Cephalanthera
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
Tîrgului Neamț este reprezentată prin păduri (situate pe culmile, dealurile și versanții montani din jur), prin pajiști, prin vegetație de luncă și prin vegetație specifică versanților cu terenuri degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul orașului se numără: fagul, gorunul, carpenul și mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Floră este reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
habitate naturale de interes comunitar ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului Clase de habitate semnalate în parc: "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri balcano-pontice de cer și gorun", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)", "Păduri
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri balcano-pontice de cer și gorun", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)", "Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Păduri balcano-pontice de cer și gorun", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)", "Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
ha și mlaștini protejate. Cartierele Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
reprezintă o zonă împădurita (încadrată în bioregiune continentală) în "Dealurile Aiudului" (în lunca Mureșului) ce adăpostește exemplare arboricole de "Quercus pubescens" și desemnată în scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
la sud, sud-vest comuna Buda, Județul Buzău. Fiind o depresiune din interiorul subcarpaților, aici este caracteristic etajul pădurilor de foioase. În Enciclopedia Geografică a României, pentru zona sud-estică a comunei nu sunt menționate decât pădurile de fag în amestec cu carpenul, culturi agricole și pajisti secundare, precum și vegetația de luncă în lunca Râmnicului Sărat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumitrești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
protejată asigură culoar ecologic de pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale ("Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale ("Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
maturna"), cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"). Pădurea Bogății este una din cele mai importante păduri de foioase din țară, cu o alcătuire predominantă de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992)cu specii de: gențiană mov ("Swertia
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
temperatură dintre iarnă și vara. Cantitatea de precipitații anuale este de 610 l/mp. Tipurile de sol caracteristice sunt : argiluvisolurile, solurile podzolice și brune roșcate. Pădurile de stejar și gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
vest spre est se înșira piscurile Cineparia (609,6 m), Bobeica (596,2 m), Nichituș (491,8 m), Stinei (459,00 m), respectiv dealurile Valea Seaca (414 m), Cucova (360,8 m), Făurelului (312,7 m), Furduiasa (186,7 m), Carpenului (185,6 m) Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret, care rău constituie principalul element hidrografic al teritoriului, pâraile Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta ai acestuia. Există și vai care au apă sezonier sau numai în
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
teritoriului este complicat, intersectat de pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de Centru a Republicii Moldova în Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
Mociar, care este o arie protejată de interes național. Pădurea Mociar reprezintă de asemenea o arie naturală de interes științific datorită vârstei multiseculare (400-500 de ani) a stejarilor ("Quercus robur" 60%) ce alcătuiesc împreună cu arboretul de frasin ("Fraxinus excelsior" 20%), carpen ("Carpinus betulus" 10%) și plop tremurător ("Populus tremula"10%) (vezi articolul principal al pădurii pentru detalii). Din punct de vedere geologic, roca fundamentală o constituie acumularea de sare, în unele locuri foarte aproape de suprafață. Așa se explică concentrația mare de
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante; printre care: mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), urzica moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), o specie de alior ("Euphorbia amygdaloides") sau rogoz (din specia: "Carex sylvatica").
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele sudice - care sunt mai luminoase. Vegetația forestiera de câmpie este slab reprezentată, stejarul (Quercus pedunculatus) este foarte rar și apare amestecat cu carpenul (Carpinus betulus). Dintre arbuști cel mai des întâlniți sunt sângerul(Cornus sanguinea)și șocul(Sambucus nigra). Există diverși arbuști că: alunul (Corylus avellana), măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea mai joasă treaptă de relief (lunca), este reprezentată de pâlcuri
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice. În păduri și pe dealuri sunt
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
MÂINE, revistă apărută la Călărași, sporadic, între 14 mai și 14 iulie 1933. Redactori: V. Oprescu, George Lotru, Numa Carpen. Publicația își propune să promoveze viața culturală locală, afirmând, în articolul inaugural Pas nou, că „orice licărire timidă de talent își va găsi adăpost în coloanele noastre”. Se publică versuri de Octav Sargețiu, N. Carpen ș.a., poeme în proză de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
V. Oprescu, George Lotru, Numa Carpen. Publicația își propune să promoveze viața culturală locală, afirmând, în articolul inaugural Pas nou, că „orice licărire timidă de talent își va găsi adăpost în coloanele noastre”. Se publică versuri de Octav Sargețiu, N. Carpen ș.a., poeme în proză de George Lotru, proză de V. Oprescu. M. mai cuprinde cronici literare la romanul Oraș patriarhal de Cezar Petrescu și la volumul de versuri Punct vernal de Simion Stolnicu, un eseu despre scriitorul Thomas Carlyle (Marele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]