8,983 matches
-
și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare); ● Comunicarea Comisiei nr. 2021/C 121/01 din 09.04.2021, Orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar, Ghidul CE privind evitarea și gestionarea conflictului de interese; ● Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2012/C 326/02); ● Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități adoptată la 13 decembrie 2006 de către Adunarea Generală a ONU; ● Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. C(2022) 8809 din 30.11.2022 privind aprobarea
GHIDUL SOLICITANTULUI din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298876]
-
vizând caracterul discriminatoriu al textelor de lege criticate, autoarele excepției invocă art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 23 alin. 3 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Carta socială europeană revizuită. De asemenea, arătând că dreptul la muncă este un drept complex, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015. ... 11. Autoarele excepției susțin că sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituție, întrucât dispozițiile de lege
DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299920]
-
de reglementările naționale, conform art. 20 din Constituție și art. 3 din Codul civil. Libertatea de întrunire este un drept fundamental, recunoscut ca atare în art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în art. 39 din Constituția României. Astfel cum sunt formulate obligațiile instituite prin normele criticate, în cazul unei adunări publice, organizatorii sunt obligați să dețină un control de facto absolut asupra participanților, în caz
DECIZIA nr. 58 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300003]
-
în domeniul agricol (a se vedea, în acest sens, anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 29 iunie 2024, și Carta universitară a UȘVRMT adoptată de Senatul Universitar în 8 decembrie 2023). ... 43. În accepțiunea Legii nr. 45/2009, UȘVRMT este o componentă a sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol [a se vedea art. 26 alin. (1) lit. b) din lege
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
însă nu oferă garanțiile aferente acestei acuzații, respectiv: dreptul la un proces echitabil, principiul securității juridice, principiul ne bis in idem, principiul nullum crimen/nulla poena sine lege, imprescriptibilitatea faptelor (privite atât prin normele cuprinse în Legea fundamentală, cât și prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale), aspect ce conduce și la încălcarea dreptului la muncă, a libertății economice, a principiului egalității în drepturi, a patrimoniului și a drepturilor nepatrimoniale. În
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
în condițiile și în temeiul legii, ale art. 45 - Libertatea economică, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă. De asemenea, sunt menționate art. 47 și 56 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil și art. 7 paragraful 1 referitor la principiul legalității incriminării și al pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
Privitor la dispozițiile art. 11 și 20 din Constituție, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, se susține că principiul egalității în drepturi își găsește expresia și în numeroase acte internaționale la care România este parte, printre care Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996. În același sens, autorii excepției invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIA nr. 53 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300360]
-
Uniunii Europene, precum și art. 8 - Protecția datelor cu caracter personal, art. 17 - Dreptul de proprietate, art. 45 - Libertatea de circulație și de ședere și art. 47 - Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea observă că aceasta ridică două probleme de admisibilitate de naturi juridice diferite. Astfel, prima problemă de admisibilitate
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
și prielnice și la egalitate de tratament în salarizare, fără nicio distincție; ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv ale Protocolului nr. 12 la această Convenție, care interzic discriminările; ale art. 4 din Carta socială europeană revizuită, care garantează dreptul la o salarizare echitabilă; ale art. 5, 6 , 8 , ale art. 39 alin. (1) lit. a), ale art. 40 alin. (2) lit. c) și f), ale art. 154 alin. (3), ale art. 165 și
DECIZIA nr. 130 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301178]
-
Astfel, pierderea automată a dreptului la concediu anual plătit, care nu este condiționată de verificarea prealabilă a împrejurării dacă lucrătorului i s-a oferit efectiv posibilitatea de a-și exercita acest drept, nu respectă limitele art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 27. Într-o a doua opinie s-a apreciat că asistenții personali nu pot beneficia de contravaloarea indemnizației de concediu de odihnă decât în cazul încetării contractului individual de muncă. ... 28. S-a argumentat că
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
pronunțat Hotărârea din 22 septembrie 2022, în cauza C-120/21, stabilind că art. 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru și art. 31 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale în temeiul căreia dreptul la concediu anual plătit dobândit de un lucrător într-o perioadă de referință se prescrie la expirarea unui termen de trei
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
2022, pronunțată în Cauza C-120/21, prin care s-a stabilit că art. 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru și art. 31 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale în temeiul căreia dreptul la concediu anual plătit dobândit de un lucrător într-o perioadă de referință se prescrie la expirarea unui termen de trei
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
oferit acestuia în mod efectiv posibilitatea de a le exercita, ar însemna să se valideze un comportament care conduce la o îmbogățire nelegală a angajatorului în detrimentul obiectivului însuși al respectării sănătății lucrătorului vizat la art. 31 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; având în vedere aceste elemente, trebuie constatat că, atunci când un angajator nu a oferit în mod efectiv lucrătorului posibilitatea de a-și exercita dreptul la concediu anual plătit dobândit într-o perioadă de referință
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
nu a oferit în mod efectiv lucrătorului posibilitatea de a-și exercita dreptul la concediu anual plătit dobândit într-o perioadă de referință, aplicarea prescripției de drept comun în privința exercitării acestui drept consacrat la art. 31 alin. (2) din cartă depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului securității juridice. ... 54. Având în vedere și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, relevantă în această materie, Înalta Curte subliniază că instanța de trimitere are la dispoziție suficiente repere pentru a
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
Protocolul nr. 1 la Convenție referitor la protecția proprietății, art. 1 din Protocolul nr. 12 referitor la interzicerea generală a discriminării la Convenție, precum și art. 20 referitor la egalitatea în fața legii și art. 21 referitor la nediscriminare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a validat, printr-o jurisprudență constantă, de exemplu, Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18
DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299853]
-
români care au domiciliul în România, posesori a două documente de călătorie. ... 15. În opinia autorului, art. 16 alin. (1) din Constituție trebuie interpretat cu aplicarea art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală în lumina art. 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Art. 20 și 21 din cartă consacră dreptul la egalitate și la interzicerea discriminării, cuprinzând o enumerare a criteriilor de discriminare care nu este exhaustivă. Egalitatea și nediscriminarea, în prezenta cauză, se raportează la dreptul
DECIZIA nr. 693 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299849]
-
călătorie. ... 15. În opinia autorului, art. 16 alin. (1) din Constituție trebuie interpretat cu aplicarea art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală în lumina art. 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Art. 20 și 21 din cartă consacră dreptul la egalitate și la interzicerea discriminării, cuprinzând o enumerare a criteriilor de discriminare care nu este exhaustivă. Egalitatea și nediscriminarea, în prezenta cauză, se raportează la dreptul la liberă circulație în interiorul Uniunii Europene, drept fundamental consacrat de
DECIZIA nr. 693 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299849]
-
egalitate și la interzicerea discriminării, cuprinzând o enumerare a criteriilor de discriminare care nu este exhaustivă. Egalitatea și nediscriminarea, în prezenta cauză, se raportează la dreptul la liberă circulație în interiorul Uniunii Europene, drept fundamental consacrat de art. 45 din cartă. Or, potrivit acestui articol, toți cetățenii Uniunii Europene trebuie să fie tratați în mod egal și nediscriminatoriu indiferent de locul unde au domiciliul în interiorul Uniunii Europene. În concret, un cetățean român care nu are domiciliul în țară trebuie să
DECIZIA nr. 693 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299849]
-
Europene, precum și a dispozițiilor art. 20 alin. (1) lit. c) din aceeași ordonanță de urgență, prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, interpretat conform art. 20 alin. (1) din Constituție, în lumina art. 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 19. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată și face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 72 din 23 februarie 2016, prin care s-a
DECIZIA nr. 693 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299849]
-
Prin Hotărârea din 22 februarie 2024, pronunțată în Cauza C-491/21, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a soluționat cererea de trimitere prejudicială și a hotărât că articolul 21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 45 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii
DECIZIA nr. 693 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299849]
-
l) și o) din Codul fiscal și elimină, astfel, facilitățile fiscale pentru persoanele aflate în concediu de acomodare pentru adopție și în concediu pentru creșterea copilului, încălcând principiul interesului superior al copilului prevăzut atât în art. 24 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât și în art. 3 alin. 1 din Convenția cu privire la drepturile copilului. ... 33. Se constată că ambele tipuri de concediu și facilitățile fiscale aferente sunt acordate în vederea îndeplinirii îndatoririi părinților de a
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
art. 91 privind atribuțiile Președintelui României în domeniul politicii externe, art. 114 privind angajarea răspunderii Guvernului și ale art. 148 privind actele cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene. Sunt invocate și prevederile art. 24 alin. (2) privind drepturile copilului din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și art. 3 alin. 1 privind obligația statelor de a proteja interesele copilului din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 101. În prealabil examinării obiecției de
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
l) și o) din Codul fiscal și elimină, astfel, facilitățile fiscale pentru persoanele aflate în concediu de acomodare pentru adopție și în concediu pentru creșterea copilului, încălcând principiul interesului superior al copilului prevăzut atât în art. 24 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât și în art. 3 alin. 1 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Prin urmare, se încalcă art. 1 alin. (3) și (5), art. 47, art. 48 alin. (1) și art. 56 din Constituție
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
a libertăților fundamentale și ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție, respectiv ale art. 21 referitor la nediscriminare și ale art. 47 paragraful 2 fraza întâi privind dreptul la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 11. Cu privire la cadrul procesual în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta a fost invocată cu ocazia verificării admisibilității în principiu a unei cereri de recurs în casație întemeiate
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, invocate și în prezenta cauză, criticile fiind similare. Astfel, prin Decizia nr. 553 din 17 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 30 martie 2023, Curtea a respins, ca
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]