811 matches
-
cartezian în plan, coordonatele unui │ │2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a│vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, │ │relațiilor de paralelism și de perpendicularitate │coordonatele produsului dintre un vector și un 3. Utilizarea informațiilor oferite de o │număr real, coordonate carteziene ale unui punct │ │configurație geometrică pentru deducerea unor │din plan, distanța dintre două puncte în plan │ │proprietăți ale acesteia și calcularea unor ● Ecuații ale dreptei în plan determinate de un │ │distanțe și a unor arii │punct și de o direcție
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
ai unei │ │de calculare a elementelor unui șir │progresii │ │4. Interpretarea grafică a unor relații provenite 1. Identificarea valorilor unei funcții folosind │Funcții; lecturi grafice │ │reprezentarea grafică a acesteia Determinarea soluțiilor unor ecuații, inecuații │reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian│ │utilizând reprezentările grafice │de mulțimi numerice; condiții algebrice pentru │ │3. Alegerea și utilizarea unei modalități adecvate │puncte aflate în cadrane; drepte în plan de │ │de reprezentare grafică în vederea evidențierii │forma x = m sau de forma y = m , m aparține R
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
datelor statistice sau probabilistice │profit, preț de cost al unui produs, amortizări │ │în scopul predicției comportării unui sistem prin │de investiții, tipuri de credite, metode de │ │analogie cu modul de comportare în situații │finanțare, buget personal, buget familial. │ │studiate ● Reper cartezian în plan, coordonatele unui │ │2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială │vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, │ │a relațiilor de paralelism │coordonatele produsului dintre un vector și un 3. Utilizarea informațiilor oferite de o │număr real, coordonate carteziene ale unui punct
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
familial. │ │studiate ● Reper cartezian în plan, coordonatele unui │ │2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială │vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, │ │a relațiilor de paralelism │coordonatele produsului dintre un vector și un 3. Utilizarea informațiilor oferite de o │număr real, coordonate carteziene ale unui punct │ │configurație geometrică pentru deducerea unor │din plan, distanța dintre două puncte în plan │ │proprietăți ale acesteia și calcularea unor ● Ecuații ale dreptei în plan determinate de un │ │distanțe și a unor arii │punct și de o direcție
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
optimizării rezultatului │funcțiilor: │ │6. Notă: 1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic sau│Matematici financiare │ │statistic în situații concrete ● Probleme de numărare: Interpretarea primară a datelor statistice sau │combinări │ │probabilistice cu ajutorul calculului financiar, al│● Elemente de calcul financiar: Notă: ● Reper cartezian în plan, coordonatele unui │ │2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a│vector în plan; coordonatele sumei vectoriale, │ │relațiilor de paralelism și de perpendicularitate │coordonatele produsului dintre un vector și un 3. Utilizarea informațiilor oferite de o │număr real coordonate carteziene
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
este scrisă sub forma . Suma a două astfel de perechi și multiplicarea unei perechi cu un număr sunt definite după cum urmează: și Primul exemplu de mai sus se reduce la acesta dacă săgețile sunt reprezentate printr-o pereche de coordonate carteziene ale punctelor lor de capăt. Un spațiu vectorial peste un corp este structura formată dintr-o mulțime împreună cu două operații, care satisface cele opt axiome enumerate mai jos. Elementele din sunt de obicei numite "vectori". Elementele de sunt de obicei
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
o numim azi), diferită de cea de ""cantitate de mișcare"" (mv) (Impuls, cum îl numim azi), premergătoare noțiunii moderne de energie. Teoria substanței. Leibniz a susținut o nouă teorie asupra substanței care are în centru ideea de acțiune, spre deosebire de teoria carteziană a substanței, bazată pe noțiunea de întindere. Fiecare substanță se caracterizează mereu prin acțiune. Acțiunea unei substanțe se traduce în percepția să, această devenind mai distinctă ,în caz contrar are de a face cu pasiunea. Sistemul filosofic al lui Leibniz
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
Poisson. În matematică, funcțiile al căror laplacian este nul se numesc funcții armonice. Dacă "f" este o funcție cu valori reale derivabilă de două ori, atunci laplacianul lui "f" este suma tuturor derivatelor parțiale "nemixte" de ordinul doi în coordonate carteziene formula 1: O altă contribuție însemnată a lui Laplace, în analiza funcțională, este "transformata Laplace". Aceasta, formula 3, este un operator liniar asupra unei funcții "f"("t"), numită "funcție original", de argument real "t" ("t" ≥ 0). Acest operator transformă originalul într-o
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
cunoașterii o piedică în calea acesteia. A elaborat inducția științifică. Secolul XVII René Descartes (1596-1650) A combătut logica scolastică medievală și logica lui Aristotel. A formulat patru reguli după care trebuie să ne călăuzim în cercetarea științifică. Cele patru reguli carteziene sunt: 1. a considera drept adevărate numai acele lucruri (idei) care sunt cunoscute și verificate (demonstrate); 2. a descompune în procesul cercetării ceea ce este complex în ceea ce este simplu; 3. a te ridica de la simplu la complex, de la ceea ce este
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
sub forma: unde indicii "j" variază de la "1" la "N". Mecanica hamiltoniană are drept scop înlocuirea vitezelor generalizate cu impulsurile generalizate, cunoscute și sub numele de "coordonate canonice". Fiecărei viteze generalizate îi corespunde o "coordonată canonică", definită prin: În coordonate Carteziene, impulsul generalizat corespunde exact impulsului. În coordonate polare, impulsul generalizat corespunde momentului unghiular, iar prin alegerea unei coordonate generalizate oarecare, este posibil să nu obținem o interpretare intuitivă fizică a coordonatei canonice. Un lucru care nu este prea evident în
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
A" al algebrei, " A"² este un număr real nenegativ. O generalizare a celor expuse mai sus este dată de dinamica Nambu. O bună ilustrare a mecanicii Hamiltoniene este dată de Hamiltonianul unei particule încărcate într-un câmp electromagnetic. În coordonate carteziene, adică formula 41, Lagrangianul nerelativist clasic al particulei în câmpul electromagnetic este: unde e este sarcina electrică a particulei (nu neapărat sarcina electronului), formula 43 este potențialul electric scalar, iar formula 44 sunt componentele potențialului magnetic vectorial. Impulsul generalizat poate fi derivat din
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
în ordinul "Ordre des Soeurs Bleues") și își dedică întreaga viață studiului matematicii. Scrie o lucrare despre calculul diferențial și integral pe care o publică în 1748 și care ulterior este tradusă în engleză și franceză. Studiază curba de ecuație carteziană: care ulterior va fi numită bucla lui Agnesi. Fiind femeie, nu a fost admisă în cadrul Academiei Franceze, dar în schimb intră la cea italiană, care se dovedește mai liberală. Spre sfârșitul vieții se dedică operelor de caritate. Viața Mariei Agnesi
Maria Gaetana Agnesi () [Corola-website/Science/318023_a_319352]
-
mărimilor. Următoarele teoreme generale se referă la mecanica punctului material. Punctul material, de masă formula 6, este considerat ca fiind în mișcare într-un sistem de referință inerțial, poziția lui este dată de vectorul de poziție formula 7, raportat la un reper cartezian formula 8. Funcțiile formula 9 exprimă dependența de timp a coordonatelor punctului (componentele carteziene ale vectorului de poziție). Din punct de vedere matematic, aceste funcții trebuie să fie de clasă formula 10, adică să fie derivabile de două ori cu derivatele continue pe
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
de masă formula 6, este considerat ca fiind în mișcare într-un sistem de referință inerțial, poziția lui este dată de vectorul de poziție formula 7, raportat la un reper cartezian formula 8. Funcțiile formula 9 exprimă dependența de timp a coordonatelor punctului (componentele carteziene ale vectorului de poziție). Din punct de vedere matematic, aceste funcții trebuie să fie de clasă formula 10, adică să fie derivabile de două ori cu derivatele continue pe mulțimea numerelor reale. Asupra punctului pot acționa simultan mai multe forțe, rezultanta
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
și a legii de conservare a momentului cinetic ține de proprietatea de izotropie a spațiului fizic. Pentru cazul în care momentul rezultant al forțelor aplicate este permanent perpendicular la o axă fixă formula 28 care trece prin punctul formula 29 (originea reperului cartezian), având versorul formula 30 se poate demonstra un caz particular remarcabil al teoremei care este importantă pentru studiul mișcărilor în câmpuri de forțe centrale: Dacă sub acțiunea rezultantei forțelor aplicate punctul material suferă o deplasare, atunci se poate defini noțiunea de
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
interne determină evoluția dinamică a sistemului care este riguros determinată prin ansamblul integralelor generale ale sistemului. Într-un sistem de referință inerțial, pentru un sistem de formula 115 puncte materiale libere formula 101, de vectori de poziție formula 117 în raport cu originea unui reper cartezian formula 8, având masele formula 119 , folosind expresia rezultantei forțelor externe respectiv interne ce acționează asupra punctului formula 109 de masă formula 121, ecuația fundamentală a mișcării se scrie:formula 122. Prin proiectarea acestor ecuații pe axele de coordonate se găsește un sistem de formula 123
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
un vector nul formula 143, din teorema impulsului total rezultă "legea conservării impulsului total" care afirmă că impulsul total al unui sistem de puncte materiale se conservă :formula 144 Aceasta este o integrală primă vectorială. Alegând o axă formula 145 într-un reper cartezian formula 8, prin însumarea momentelor cinetice ale tuturor punctelor ce formează un sistem de puncte materiale se găsește "momentul cinetic total" sau "momentul cinetic al sistemului de puncte materiale". Acesta este un vector axial și se poate exprima matematic prin relația
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
transsonic. Metodologia folosită de Jameson în programul său tridimensional FLO57 din 1981 a fost folosită de alții pentru a scrie programe ca TEAM al lui Lockheed și MGAERO al lui IAI/Analytical Methods. MGAERO este unic prin folosirea unei discretizări carteziene, în timp ce majoritatea celorlalte programe foloseau discretizări structurate adaptate după forma corpului (cu excepția programelor CART3D al NASA, SPLITFLOW al Lockheed și NASCART-GT al Georgia Tech. Antony Jameson a scris și el în 1985 programul tridimensional AIRPLANE, folosind o discretizare cu elemente
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
În matematică, distanța euclidiană sau metrica euclidiană este distanța „obișnuită” între două puncte, dată în coordonate carteziene de formula lui Pitagora. Utilizând această formulă ca distanță într-un spațiu euclidian, acest spațiu (ca și orice alt spațiu cu produs scalar) devine spațiu metric. Norma asociată acestui spațiu metric se numește normă euclidiană. Distanța euclidiană între două puncte
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
spațiu (ca și orice alt spațiu cu produs scalar) devine spațiu metric. Norma asociată acestui spațiu metric se numește normă euclidiană. Distanța euclidiană între două puncte "p" și "q" este lungimea segmentului de dreaptă care le unește, (formula 1). În coordonate carteziene, dacă p = ("p", "p"..., "p") și q = ("q", "q"..., "q") sunt două puncte într-un spațiu euclidian "n"-dimensional, atunci distanța de la "p" la "q", sau de la "q" la "p" este dată de: formula 2 (1) Poziția unui punct într-un
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
a punctului material să fie nulă, formula 10. Mișcarea având această proprietate se numește "mișcare tautocronă" (mai rar: "-tautochronă"). Mișcările tautocrone pot avea loc în câmpuri de forțe formula 11 staționare, adică independente de timp, unde formula 12, formula 13 și formula 14 sunt coordonatele carteziene ale punctului formula 2 pe traiectorie (curba tautocronă). Un exemplu des întâlnit este cel al tautocronelor în câmp gravitațional uniform (cu accelerația gravitațională identică în orice punct al spațiului; aproximarea mișcărilor reale într-o vecinătate restrânsă a unui punct de pe o
Tautocronă () [Corola-website/Science/323736_a_325065]
-
pe un spațiu vectorial topologic "X", un operator "T" : "X" → "X" se numește operator monoton dacă formula 46 Teorema lui Kachurovskii spune că o funcție convexă pe un spațiu Banach are ca derivată un operator monoton. O submulțime "G" a produsului cartezian "X" × "X" se numește mulțime monotonă dacă pentru orice pereche "(u,v)", "(u,v)" de elemente din "G" avem că formula 47 Graficul " G" al unui operator monoton "T" este o mulțime monotonă.
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
deterministă, tranziția formula 1 unei mașini Turing nedeterministe este o relație între mulțimile formula 2 și formula 3 iar nu o funcție. O relație între elemente ale unei mulțimi formula 4 și elemente ale unei mulțimi formula 5 se definiște ca o submulțime a produsului cartezian formula 6. Asfel, un element formula 7 poate fi pus în relație cu mai multe elemente din mulțimea formula 5. O funcție definită pe mulțimea formula 9 cu valori in mulțimea formula 5 este o relație cu constrângerea ca fiecare element din formula 9 să fie
Mașina Turing nedeterministă () [Corola-website/Science/323295_a_324624]
-
conduc spre răspunsul cerut. Cu toate acestea, metoda mecanică a fost folosită pentru a descoperi relații pentru care, mai târziu, s-au găsit demonstrații riguroase. Pentru a explica azi metoda lui Arhimede, este mai convenabil să facem uz de geometrie carteziană, care evident, nu era disponibilă în antichitate. Ideea lui Arhimede a fost aceea de a folosi legea pârghiilor pentru a determina aria unei figuri cunoscând centrul de greutate al altei figuri. Cel mai simplu exemplu în limbaj modern este aria
Metoda Teoremelor Mecanicii () [Corola-website/Science/322556_a_323885]
-
fost aceea de a folosi legea pârghiilor pentru a determina aria unei figuri cunoscând centrul de greutate al altei figuri. Cel mai simplu exemplu în limbaj modern este aria parabolei. Arhimede folosește o metodă mult mai elegantă, dar în limbaj cartezian, metoda lui este aceea de a calcula integrala: care are ca rezultat valoarea 1/3. Pentru a găsi rezultatul integralei, considerăm un triunghi în echilibru cu parabola. Triunghiul este o regiune din planul "x"-"y" aflat între axa "x" și
Metoda Teoremelor Mecanicii () [Corola-website/Science/322556_a_323885]