1,043 matches
-
parte și completîndu-le, a rezultat o serie nouă de date care, deși nu este destul de completă, totuși este aproape de realitate. Astfel, obiectivele turistice ale Carpaților Meridionali au fost cercetate pe 19 structuri, pornind de la săpături arheologice, ruine, cetăți dacice și castre romane și mergînd pînă la elementele bazei materiale. Dispunem deci așa cum se prezintă și În anexa nr. 1, de o listă aproape, completă a obiectivelor turistice din Carpații Meridionali prezentate nu numai pe structură ci și pe unități administrativ - teritoriale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
deosebită. Amintim doar ca exemplu faptul că În acest areal se află urmele ce amintesc de inima statului dac centralizat și independent a lui Burebista și Decebal de la Sarmisegetuza, cu complexul de cetăți Înconjurătoare, apoi capitala Daciei romane - Sarmizegetusa Regia, castrele romane de la Cugir, Rucăr, Orăștioara de Sus etc. ca și numeroasele urme ale populației românești, cum ar fi cele de la Săsciori (Alba) - cetate de pamînt din secolul VIII - IX e.n., Cristian (Brașov), Orlat (Sibiu), secolul XI e.n. etc., care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Țara Oltului, Covasna și Țara Hațegului”. Aspecte importante ale civilizației pastorale În zona analizată sunt oferite de cercetările Întreprinse se doamna Lucia Apolzan si parțial publicate de domnia sa În lucrarea Carpați tezaur și istorie. d)Numărul mare de cetăți dacice, castre romane și așezări umane din perioada de formare a poporului român și din cea ulterioară. Amintim doar, că În arealul Carpaților Meridionali, respectiv În Țara Hațegului, se află complexul de cetăți dacice ce Înconjura capitala statului dac a lui Burebista
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
echilibrată a acestora În teritoriu. În mod fericit se adaugă și structura foarte diversificată a acestor resurse, aspect de mare importanță În turism. Evidențiem astfel elementele structurii materiale cum ar fi: a) Vestigii ale culturii antice (cetăți și așezări dacice, castre romane, așezări din epoca de formare a poporului român etc.), vestigii ale culturii feudale (cetăți și castele feudale și țărănești, biserici, monumente istorice și de arhitectură etc.), vestigii ale epocii moderne (baraje, obiective socio-culturale și industriale, baza materială specifică turismului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aici - ca de altfel și În alte locuri - turistul poate evoca măreția trecutului, plin de legende și cîntat de numeroși scriitori și poeți. În acest areal, contactul cu istoria și civilizația dacilor și romanilor, poate fi Întîlnită - vizitînd cetățile dacice, castrele romane, ca și probele ce dovedesc continuitatea noastră neîntreruptă În spațiul CarpatoDanubiano - Pontic, ce ne-au rămas drept mărturie. De pildă la Sarmisegetuza, de la Grădiștea Muncelului, renumita capitală a statului dac, ca și În alte cetăți se reflectă ca Într-
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
culturii lor spirituale. Carpații Meridionali favorizați de poziția lor centrală În spațiul românesc pot fi considerați ca un adevărat tezaur, nu numai pentru istorici și arheologi, dar și pentru turiști, ei fiind aureolați de glorie și legendă. Toate aceste cetăți, castre și locuri istorice, cu un interesant și fascinant trecut, ne aduc În prin plan, virtuțile deosebite cu care erau din belșug dotați strămoșii noștri, cel mai viteaz și drept popor din această parte a Europei. De pildă turiștii care vizitează
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani și Zărnești (Brașov), Moroeni și Pucheni (DÎmbovița) etc. Pe teritoriul Carpaților Meridionali se află numeroase obiective ce amintesc de civilizația romană și care sunt fie sub forma castrelor, a unor așezări civile sau a unor inscripții și apeducte din unele stațiunii balneoclimaterice - ceea ce certifică vechimea și importanța pe care acestea o au - fiind deosebit de atractive pentru turiști. Astfel, turiștii care vizitează azi Ulpia Traiana Sarmizegetusa - fosta capitală a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
azi, la cîteva zeci de km Sud-Vest de capitala Daciei, pot vedea la fața locului ruinele Templului zeiței Nemesis, Palatul Augustalilor, temple, apeducte, „villae suburbane, villae rusticae” precum și un important amfiteatru etc. Pe total areal au fost descoperite peste 20 castre romane (Alba - 1, Argeș - 1, Brașov - 3, Caraș-Severin - 3, Hunedoara - 2, Gorj - 1, Sibiu - 2, VÎlcea 7) cum ar fi cele de la: Cugir (Alba) aflat puțin mai la sud de vîrful lui Petru din Munții Șureanu, Rucăr-Argeș - Limes translantanus; Moieciu-Castellum-ul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Moieciu-Castellum-ul de la Drumul Cornului, RÎșnov și Ucea (Brașov), Ad Mediam-Mehadia, PlugovaMehadia și Teregova (Caraș-Severin); BÎrlești - Bumbești Jiu (Gorj), Orăștioara de Sus la locul numit „Lunca Mare” și Sarmisegetusa (Ulpia Traiana) - capitala Daciei romane (Hunedoara), Avrig și Tălmaciu - Sat Băița (Sibiu) castrul numit Caput Stenarum; CÎineni-Castru Ponos Vetus (podul Vechi), Racovița - 3 castre, Pretoriul I și II și În Copăceni, Perișani - sat Titești, Berislăvești - sat Rădăcinești, precum și castrul Arutela - Călimănești (VÎlcea), care este parțial reconstituit și care poate fi vizitat. Rețin atenția
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Teregova (Caraș-Severin); BÎrlești - Bumbești Jiu (Gorj), Orăștioara de Sus la locul numit „Lunca Mare” și Sarmisegetusa (Ulpia Traiana) - capitala Daciei romane (Hunedoara), Avrig și Tălmaciu - Sat Băița (Sibiu) castrul numit Caput Stenarum; CÎineni-Castru Ponos Vetus (podul Vechi), Racovița - 3 castre, Pretoriul I și II și În Copăceni, Perișani - sat Titești, Berislăvești - sat Rădăcinești, precum și castrul Arutela - Călimănești (VÎlcea), care este parțial reconstituit și care poate fi vizitat. Rețin atenția turiștilor apoi așezările dacoromane de la Moieciu, Cristian și RÎșnov (Brașov) etc.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Sarmisegetusa (Ulpia Traiana) - capitala Daciei romane (Hunedoara), Avrig și Tălmaciu - Sat Băița (Sibiu) castrul numit Caput Stenarum; CÎineni-Castru Ponos Vetus (podul Vechi), Racovița - 3 castre, Pretoriul I și II și În Copăceni, Perișani - sat Titești, Berislăvești - sat Rădăcinești, precum și castrul Arutela - Călimănești (VÎlcea), care este parțial reconstituit și care poate fi vizitat. Rețin atenția turiștilor apoi așezările dacoromane de la Moieciu, Cristian și RÎșnov (Brașov) etc. Un rol tot mai important În special În cadrul turismului tematic Îl ocupă rezervațiile arheologice complexe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Rumano - globtroter, Valea Pravăț - muzeu memorial George Topîrceanu (1886-1937) ce cuprinde peste 200 piese documentare originale, (județul Argeș); Bran - muzeu de etnografie În aer liber, Șirnea - muzeul de etnografie, RÎșnov - colecție muzeală În cetatea țărănească ce prezintă cetățile dacice și castrele romane din zonă, (județul Brașov); Herculane - muzeul orașului și muzeul de istorie a thermelor romane de la hotelul Roman, Băuțar - muzeul școlar de istorie și etnografie, Cornea - muzeu școlar de etnografie și istorie, Cornereva - colecție muzeală școlară de etnografie, Domașnea - muzeu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și ele sunt vizibile pînă În zilele noastre, cum ar fi În Carpații Meridionali la Herculane și e de crezut că și la Bivolărie, respectiv Căciulata să fi fost utilizate apele termale pentru balneologie Îndată ce, În imediata apropiere se află castrul Arutela. Dezvoltarea balneologiei În Carpații Meridionali, are la bază În primul rînd factorii naturali de cură, care sunt nu numai numeroși, dar și deosebit de valoroși. Pe total areal sunt peste 36 de stațiunidin care 14 balneare și 22 climaterice-de odihnă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai trebuie demonstrată. În afară de efectele mai mult sau mai puțin poluante pe care le pot avea unele fluxuri turistice mai numeroase, intervine acțiunea negativă a factorilor atmosferici. Și din această categorie de obiective, vom reda doar situația cetăților dacice, a castrelor romane și a locurilor unde au fost descoperite probe materiale ce fac dovada continuității neîntrerupte a poporului român În vatra sa de formare și care trebuiesc conservate pentru a fi păstrate În secolele următoare. Apreciem că ar trebui să fim
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
forță de atracție asupra turiștilor se adaugă În mod fericit numeroase obiective, cum ar fi: monumente istorice și de arhitectură (Mănăstirile Cozia, Turnu și Stînișoara, biserica Ostrov etc.), rezervația naturală complexă Cozia, masa lui Traian, izvorul lui Alexandru Ioan Cuza, castru Arutela etc. Puternica bază materială de cazare compusă din 9 hoteluri, 16 vile, 13 pensiuni, moteluri cabane și popasuri, restaurante, baruri, cofetării, pensiuni, o dezvoltată rețea comercială, o ponderată bază de agrement etc., sunt elemente care contribuie la atracția și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
utilizarea unei forme de exprimare ca cea indicată de noi În anexa nr.2; - realizarea a unui set de marcaje turistice de orientare și de dirijare spre obiectivele turistice din perimetrul stațiunii; - efectuarea unor marcaje noi, care să conducă la castrul Arutela, masa lui Traian, izvorul lui Alexandru Ioan Cuza, mănăstirea Turnu, Halta de la Căciulata (de unde poate fi luat trenul spre Turnu) etc. și În paralel refacerea marcajelor spre mănăstirea Stînișoara și cabana Cozia; - la masa lui Traian, castrul Arutela, izvorul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
conducă la castrul Arutela, masa lui Traian, izvorul lui Alexandru Ioan Cuza, mănăstirea Turnu, Halta de la Căciulata (de unde poate fi luat trenul spre Turnu) etc. și În paralel refacerea marcajelor spre mănăstirea Stînișoara și cabana Cozia; - la masa lui Traian, castrul Arutela, izvorul lui Alexandru Ioan Cuza, rezervația complexă Cozia, să fie amplasate panouri cu texte În limba română și engleză În care să se prezinte, importanța științifică și turistică a obiectivelor respective; e) Crearea unui spot publicitar adecvat activității ștrandului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. arh.: cetate taranească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - m. arheologic: citate pe piatră, feudală; - etnografie și folclor: - formație muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate țărănească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - popas turistic. CUGIR. - săpături arheologice: - cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel și popas turistic. GÎRBOVA
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și folclor: formație muzical-coregrafică (româno-germană). - Pensiune turistică: Poarta Oilor; - Pensiunea Iedera (Pianu de Sus) SĂSCIORI. - săpături arheologice: - cetate de piatră, - urmele unui castru medieval, sec. II, - ruinele unei cetăți dacice pe dealul Cetățuia din satul Căpîlna, construită din blocuri mari de piatră după sistemul celor din Orăștie; - cetate din pămînt, sec. VIII-IX e.n., pe dealul Ghergheleu, lungă de 40 m și lată de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arh. populară - case, porți, etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes local; - tabără de elevi; PRAVĂȚ. - m.m. - cimitir al eroilor din primul război mondial și un osuar, adăpostind rămășițele strînse de prin munți și rămase neidentificate; RUCĂR. - castru roman - Limes translantanus; - ruinele unei cetăți; - m. arh. - biserica veche, păstrînd vechi tradiții culturale; - m. n. - Cheile Ghimbavului; - arh. pop. - casă cu foișor, vechile porți mari cu ușă și poartă carosabilă (cum ar fi: casa lui Nae Iosif Tapul, veche
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de schi; - stațiune climaterică de interes local; HÎRȘENI. - m. m. - biserica nefortificată din Copăcel; LISA. - așezare dacică; - ruinele unei cetăți atribuite lui Negru Vodă sec. XIII; MOIECIU. - castru roman - castelul de la Drumul Cornului; - așezare daco - romană; - m. n. peșteră; POIANA MĂRULUI. - m. de arh. - biserică neforitficată; - sărbătoarea creșterii animalelor; PREDEAL. - m. m. - monument al eroilor neamului din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național pentru odihnă și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Numărul 107; - cabane: Maria; - complexe turistice: Harmonie, Panoramic Holiday. PĂRĂUL RECE. - Vile: Corina, Monica; - Pensiuni: Dor de Munte, La Rotunde. RECEA. - m. arh. - bisercă nefortificată; - loc cu posibilități de pescuit; RÎȘNOV. - cetate dacică pe care Ptolemeu a numit-o Cumidava; - castru roman; - cetatea țărănească RÎșnov, sec.XIV, parțial restaurată; - m. m. al eroilor neamului din primul război mondial; - m. arh. biserica medievală nefortificată; - m. arh. biserica ortodoxă (1384); - colecție muzeală În cetatea țărănească, care prezintă printre altele principalele cetăți dacice și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
roman; - cetatea țărănească RÎșnov, sec.XIV, parțial restaurată; - m. m. al eroilor neamului din primul război mondial; - m. arh. biserica medievală nefortificată; - m. arh. biserica ortodoxă (1384); - colecție muzeală În cetatea țărănească, care prezintă printre altele principalele cetăți dacice și castre romane din zonă; - așezare daco-romană; - Pensiuni turistice: Cristina, Cheile Cetății, Casa Leah, Casa Roșnoveana, Colț de Rai, Belvedere, Verde-Crud, Rising Sun, Râșnov, Leo, Pomicel. - Vile: Mia, Lucian ȘÎNCA. - așezare dacică; SÎMBĂTA. - mi. și de arh. - castelul construit la 1770 În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dacică; - așezare din neolitic și epoca bronzului; - m. arh. - biserica medievală fortificată; ZĂRNEȘTI. - așezare dacică; - m. m. - al eroilor neamului din primul război mondial; - m. n. - rezervația Piatra Craiului; - festival folcloric „Floarea de colț”; - cabana „Curmătura” și „Plaiul Foii”; UCEA. - castru roman; - m. n. - lacul Podragu; - cabana Podragu; JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN ARMENIȘ. - mi. și de arh.: - Schit Rupestru „Piatra scrisă” cu picturi și inscripții din secolul XV - XVI; - han turistic „Piatra scrisă”; - zonă pomicolă; BĂILE HERCULANE. - stațiunea balneară de interes național
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Plopii fără Soț; - cabane: Cristina; - complexe balneare: Cerna, Roman, Diana; - camping: la 7 izvoare, 3 campinguri - ștrand termal; BĂUȚAR. - muzeu școlar de istorie și etnografie (În clădirea școlii); BOLVASNITA. - m. de tehnică pop. - mori de apă cu vîltori; CARANSEBEȘ. - castru roman „Tibiscum”; - m. arh. - biserica „Sfîntul Gheorghe” 1449; - m. arh biserica „Sfîntul Ioan Botezătorul” secolul al XIX-lea; - m.arh. casa comunității de Avere; - m. arh. Clădirea Consiliului popular Orășănesc (secolul XIX); - m. arh. Fosta cazarmă a grănicerilor (secolul XVIII); - muzeul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]