872 matches
-
lângă țigani. Poziții marcante s-au înregistrat împotriva sclaviei, fumatului și a muzicii de cartier. Miercuri, 17 decembrie ...nu mai rămăsese de adăugat la această efervescență decât un șezlong în parlament pentru J.R.. În sensul acesta, Gorescu declanșase un adevărat cataclism electoral. J.R. era așa de îngrozit, încât își pusese perdeluțe înflorate la geamurile limuzinei. Nu voia în nici un caz să-și vadă chipul, brațele și picioarele suite pe clădiri sau lipite pe garduri. În modestia sa genială, el nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care și-a durat-o fiind eu cel fără-de-tine, dar fără a avea sentimentul scindării sufletești, chiar dacă, retoric, își strigă iubita și timpul care nu mai e: Unde ești?, fiindcă presentimentul iernii - de care mă tem - nu-i provoacă un cataclism sufletesc, din moment ce are imensa fericire că, prin ea, a avut totul, că ea e o condiție sine qua non a existenței lui, încât îi declară: Dacă nu ai fi fost de la începuturi / te aș fi creat, sentimentul făcând posibilă reiterarea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pentru solidarizarea și unitatea neamului. Unitate în cuget și în simțiri. Azi comunitatea neamului nostru a dispărut. Ea mai supraviețuiește doar în mănăstiri. Să nu ne temem de cei care ucid trupul, ci de smintiri care ucid sufletul. Trăim preludiul cataclismului universal. Omul, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Azi, tot Neamul Românesc, de la Tisa și până dincolo de apele Nistrului, luptă pentru supraviețuire. Trăim zile sfâșietoare. Să nu mai fim români, vor dușmanii. Întrebăm pe prigonitorii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de sarmale în foi de viță. Transmitem de la Centrul de Prevedere a Timpilor un interviu cu celebra prezicătoare cu gura mare, madame Ofelia Popândău, fostă Uță, cea care a anunțat cu exact cin’șpe zile înainte de a se produce celebrul cataclism: cel de-al patrulea divorț de cel de-al doilea soț. Doamnă... Lady end my frend’s și domnilor ambasadori. Doamnă, lipsesc ambasadorii... Să li se taie ziua. Dar ziua s-a terminat. Nu-i nimic. O să le tăiem noaptea
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
mii de figuranți numai pentru a se ivi cîțiva pentru o fracțiune de secundă Îngroziți În prim-plan, restul fiind Îngroziți În general, i-ar Îmbrăca, i-ar dezbrăca, sfîșiindu-le hainele, chipurile sănătoase și copiii, pe un fundal sonor de cataclism și unul color dominat de valurile de flăcări ale nenumăratelor cisterne cu gaz butan ce-ar exploda În final. Groază, efecte speciale, nici o emoție. În contrast, prin mijloace sobre și un buget evident modest, Mimouni a creat un cît se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
totuși indispensabile unei existențe cu adevărat umane; bunăoară, tezaurul artistic occidental, în primul rând muzica și poezia, dar și o parte din filozofia clasică, și anumite științe... - Cred că vă închipuiți ce vor gândi despre științe acei câțiva supraviețuitori ai cataclismului, îl întrerupse zâmbind. Probabil că omul postistoric, cum am auzit că i se spune, omul postistoric va fi alergic la știință cel puțin o sută, două de ani... - E foarte probabil, continuă. Dar mă gândeam la matematică... În sfârșit, cam
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ale aparenței. În drumul său, el ia contact cu opozanții stihiali pe care îi convertește, cu abilitate, în adjuvanți indispensabili, care îl vor sprijini în confruntările sale cu Împăratul Roș si fiica acestuia. Fiecare dintre ei deține controlul absolut asupra cataclismelor naturii, putând micșora sau mări, la nevoie, dimensiunile unui dezastru. Încercările inițiatice devin tot mai numeroase, într-o adevarată avalanșă, parcă pentru a surprinde și apoi compensa punctele slabe ale protagonistului acțiunii. Cele cinci personaje himerice par coborâte din opera
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
să te lași în voia sentimentelor", se aude vocea de-a doua) și după ce s-a însurat cu "Veronica Micle". Au trecut 25 de ani de la cutremur, sîntem, iată, în al 26-lea an de la cutremurul din '77, dar nici un cataclism n-a echivalat cu despărțirea noastră de după Vara Mare. "Anii iubirii" i-am plătit cu un preț infinit în suferință. Încă mai plătesc, de vreme ce încă rememorez scene de dragoste de finiș de secol. Ce faci, Iordanco? mă strigă Tano, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
noi, românii, într-o situație similară. Nu putem stabili termeni de comparație între noi și japonezi, pentru că și situația noastră geografică e mult diferită de a Japoniei. Încă nu se cunosc cu exactitate toate datele pentru o evaluare finală a cataclismului. Dacă până acum Africa era pe primul plan în privința acțiunilor de revoltă împotriva unor regimuri autoritare, în prezent Japonia devine centrul atenției generale. Toată lumea așteaptă noutăți în această problemă, ce îngrijorează opinia mondială. Transmisiunile ulterioare relevă faptul că nu cutremurul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
doamna Gavrilaș și pusă numai atunci întîia oară. ― Na, apoi astea mie nu-mi plac, se supără Gavrilaș, silindu-se să-și apere propria-i cafeluță amenințată, în vreme ce doamna Gavrilaș își frângea mâinile amuțită, parc-ar fi asistat la un cataclism. Fata însă se arăta măgulită de explozia aceasta și primea vijelia de sărutări gângurind ca o turturică. ― Victorie, domnule Gavrilaș! răcni în cele din urmă Titu, zvîrlindu-și pălăria pe pat cu un gest de general triumfător. Și povesti pe nerăsuflate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un secol, tătarii au lăsat cuvinte în limba română, mai ales în organizarea vamală și fiscală, ca tarkan, ilișul (dijma din grâne), sulgiul (darea pe carnea de vite), olak (schimb), cai de olac. În același timp, pe un alt plan, "cataclismul tătăresc" (Iorga) zdrobește "imperialismul Arpadienilor, planul lor de imperiu latin al Ungariei". Într-o altă lucrare a sa, Chestiunea Dunării, istoricul spune: "Tot rostul regatului (ungar) e stricat de această operă de distrugere, toată ofensiva Ungariei în răsărit e împiedicată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
moarte care amenință tineretul și, prin intermediul acestuia, întreg corpul social, deja atins de decadența sfârșitului de secol. Dacă era să te încrezi în aceste Cassandre, Apocalipsa era aproape, iar flirtul tinerelor fete nu făcea decât să împingă întreaga societate spre cataclismul cel mai nimicitor... Astăzi, aceste viziuni sumbre și pesimiste ar putea stârni zâmbete. Însă, dacă stăm să ne gândim, acești predicatori alarmați nu se înșelau pe de-a-ntregul. Ei erau însuflețiți de un soi de spirit premonitoriu, de clarviziune futuristă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să ne gândim, acești predicatori alarmați nu se înșelau pe de-a-ntregul. Ei erau însuflețiți de un soi de spirit premonitoriu, de clarviziune futuristă. Căci sfârșitul lumii, al unei lumi, cea a Belle Époque, era într-adevăr aproape. Iar un cataclism cumplit s-a abătut fară întârziere asupra societății franceze și a Europei: Primul Război Mondial. Vreme de patru ani, Franța trăiește un adevărat coșmar. Legile ordinare sunt suspendate. Totul este dat peste cap. Dragostea, viața, moartea par să nu mai
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
simțit trădați. Și-au închis ușile și brațele. Pentru soldații din contingent, nu se mai punea problema poveștilor de iubire, și nici măcar a flirturilor, mai ușoare sau mai avansate, cu fetele de prin partea locului. În așteptarea catastrofei sau a cataclismului final, își amintește naratorul, familiile se închiseseră în ele însele, [...] acum contingentul era privit cu suspiciune [...]. Iată de ce nu ne mai întâlneam decât cu fete de-ale noastre, iar cele din jurul nostru ni se păreau distante și inaccesibile; în limbajul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-și crea, ca să spunem așa, o altă natură în cîteva luni. Este aproape ca și cum oamenii ar schimba într-o clipă nu numai climatul, ci și atmosfera, pentru că le-ar fi foarte greu să respire. Iată ce am resimțit noi în cataclismul suferit în 1815". Discipolii români ai maeștrilor de gîndire francezi au construit un mit. Brătianu îi scrie lui Michelet: "Omul crește în măsura în care Dumnezeu îi arată cum. Cum era omul de dinainte de 89 și cum sînt oamenii revoluției? Atunci, pentru prima
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în loc să dezvolte virtualitățile imaginare ale invenției științifice și ale repercusiunilor ei sociale, se mulțumesc cu o intrigă previzibilă, al cărei scop unic pare a fi dispariția invenției care ar provoca dezordine în universul burghez. Acest fenomen va culmina cu Ravages / Cataclismul (1943) de René Barjavel. În afară de "spiritul epocii" anilor 30, în Europa nu se întrevede partea bună a lucrurilor, din cauza escaladării nazismului, a fascismului și a izbucnirii războiului din Spania. Să adăugăm că "intelectualii legitimați" încep să-și simtă modul de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
teme politice legate de continentul Kanadaw, de "vranțuji, ingleji și amricani". Filozofează pornind de la reflecțiile "hindusului Aries Totel" și ale lui "Cant"107. Autorii de SF sunt și ei interesați de ceea ce se poate întâmpla în plan lingvistic după un cataclism planetar. Problema se pune, de exemplu, pentru numele de locuri astfel, New York devine Niourk (Stefan Wul, 1957) sau pentru obiceiuri: fraza din Pater Noster, Qui est in cœli, devine o formulă fără sens: Quinzinzili (Régis Messac, 1935). SF-ul propune
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
instrumentelor muzicale, când de fapt e vorba de o mașină de cusut marca Singer (Stefan Wul, 1958). Evocarea unei evoluții a limbajului trece așadar fie prin referirea la un timp viitor, ca în Mellonta Tauta, fie prin descrierea consecințelor unui cataclism, ca în Niourk sau Quinzinzili, fie prin întâlnirea unei limbi cu un comportament bizar, de exemplu cu o evoluție rapidă și necunoscută, ca în povestirea lui Sheckley. 1.5. Inventivitatea SF-ului Autorii de SF au abordat din alte unghiuri
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
o concepție diferită asupra lumii și invocă "jocurile Naturii", dragi lui Ambroise Paré, pe care o înzestrează cu intenționalitate. Este cazul lui A. E. Van Vogt, în Slan (1946)124. Mutațiile care au favorizat apariția Slan-ilor ar fi rezultatul unui "cataclism biologic". Oamenii dovedindu-se incapabili să îndure constrângerile civilizației moderne fără să înnebunească, Natura a făcut alte încercări. Dintre noile nașteri, cele mai multe au adus pe lume monștri, și doar arareori câte o ființă desăvârșit alcătuită. Doctorul Samuel Lann a fost
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
element primordial, prezentă cu această semnificație în aproape toate mitologiile, este substanța nașterii și a morții: "...receptacul al tuturor germenilor, apele simbolizează substanța primordială, din care toate formele se nasc și în care toate se reîntorc, prin regresiune sau prin cataclism. Ele au fost la început, ele revin la încheierea oricărui ciclu istoric sau cosmic; ele vor exista neîncetat deși niciodată singure, pentru că apele sunt întodeauna germinative, cuprinzând în unitatea lor non-fragmentară virtualitățile tuturor formelor. În cosmogonie, în mit, în ritual
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mesajul de lumină, în numele căruia poetul întreține cultul renașterii din propria-i cenușă, în sensul descoperirii unor resurse tonice care să dea echilibru existenței. Conceptul de moarte implică, în poezia lui, nu numai accepția de moarte organică a lumii, provocată de cataclismul atomic, dar și fenomene sociale terifiante în formule alegorice: foamea, mizeria,lăcomia, ura, minciuna, perversitatea... Gândind cosmogonic universul poetului, descoperim zone și elemente ale urâtului, similare morții, și zone și elemente ale frumosului, similare celeilalte dimensiuni a lumii, fața permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a lua în stăpânire realul, apoi urmărește cu "ochii mari" propria evoluție, reprezentând-o modular: "Luna trecută, de pildă/ M-am îngrășat în careul B8, A7/ Când am început să prosper și în careul A2, E9". Lumea trece printr-un cataclism ce o va dezechilibra; de aceea,poetul este nevoit să aștepte: "Să se mai întremeze puțin/ să mă pot urca pe cântar". Spre ce se îndreaptă ultimul vers? Își pierde lumea echilibrul și poetul nu se mai poate raporta la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
găsea potrivit să-l numească: „poet în necontenită travestire, transformist patetic...” 4). La Bacovia, care prin educație era legat de teoriile și noțiunile științifice ale secolului al XIX-lea, cuvîntul are un sens grav: „un nou transformism” e „un nou cataclism”. Nu puține din actele sale (între care desele beții) își găsesc justificarea în ideea că „suntem la sfîrșit”, că „după mii de ani, evoluția spune că poate și mai mult...” 5) Dedus din ea, fatalismul său e senin. „Magnetism” în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a continuat să se identifice cu el, considerându-se și ea un outsider: din punct de vedere național, intelectual și sexual. De multe ori avea să susțină cât de mult ar fi dat să-l întâlnească măcar o dată. Între timp cataclismul din Europa se intensifica. În timp ce învăța să se miște în labirintul zonei metropolitane a New York-ului, Parisul era ocupat de nemți, de Gaulle începuse transmisiunile radio de la Londra, Dunkerque era evacuat, se dezlănțuia Bătălia Angliei, iar guvernul francez fugea la
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mai erau anii '20 când ea ca și eroul ei fictiv căutase să-și descopere identitatea prin călătorie, chiar dacă pământul de-a latul căruia rătăcea era o închisoare, sau anii '50 când întreaga lume occidentală părea să se liniștească după cataclismul global. Atmosfera din anii '60 ștersese mult din ceea ce fusese luat drept bun înainte, pe ambele maluri ale Atlanticului. S-ar putea afirma că Piatra filozofală a unui autor încă foarte francez fusese în America numai cu trupul, nu și
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]