1,147 matches
-
-i nepotrivită, Căci el sub șa are... măgarul. Unuia care-i cântă-n strună nevesti-sii De ce îi cântă Gheorghe-n strună Nevesti-sii (de-un an, aproape), Aflat-am asta de vreo lună: Nu știe a cânta... la clape. Referință Bibliografică: CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI... EINSTEIN) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > DIN CINCI ÎN CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Capricii feminine Se plânge-o doamnă că-i “surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică, C-ar vrea să fie... un
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381311_a_382640]
-
pentru soață, cică-ar fi Constantă ca un... π. *** Rufele noastre De nu s-ar plânge în afară De “bravii” săi bărbați de stat, Românul n-ar avea nici sfoară, Și nici... izmene la uscat. Referință Bibliografică: DIN CINCI ÎN CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381311_a_382640]
-
Coranul lăuntric”, chintesența a reflecției sufite și sinteză a ideilor filosofice de la neoplatonism la gândirea orientala (chineză, indiană, persana, arabă), comparabil cu Divină Commedia dantesca, a transpus întinse pasaje în distihuri. SCRIERI: Iedera, București, 1968. Traduceri: Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane (Robaiat), pref. trad., București, 1974; ed. pref. trad., cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, [București], 2002; Trei poeți persani. Omar Khayyam, Saadi, Hafez, îngr.trad., București, 1982; Hafez, 100 de gazeluri, București, 1977; Saadi, Bustan (Livadă), pref. trad., București, 1978
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
1982; Hafez, 100 de gazeluri, București, 1977; Saadi, Bustan (Livadă), pref. trad., București, 1978, 100 de învățăminte din Golestan (Grădină trandafirilor), ed. bilingva, pref. trad., f.l.,1998, 15 parabole din Bustan (Livadă) ed. bilingva, f.l.,1998; Omar Khayyam, 500 de catrene, ed. bilingva, îngr. și pref. trad., f.l., 1993; Djalal ud-Din Rumi, 20 de parabole din Masnavi-ê manavi (Poemul spiritual), ed. bilingva, pref. trad., 1998, 3 parabole din Masnavi-ê manavi (Poemul spiritual),ed. bilingva, pref. trad., f.l, 2000, 15 meditații
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
bilingva, pref. trad., f.l, 2000, 15 meditații și parabole din Masnavi-ê manavi (Poemul spiritual), ed. bilingva, f.l., 2000, Meditații și parabole ( Masnavi-ê manavi), ed. bilingva, cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, introd. George Grigore, București, 2002; Babă Taher, 50 de catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
înainte Ahmad Fard Hosseini, introd. George Grigore, București, 2002; Babă Taher, 50 de catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, CNT, 1975, 16; Nicolae Balotă, Poeți persani, RMB, 1975, 1 mai; Dan Grigorescu, Hafez, „Gazeluri”, CNT, 1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
de catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, CNT, 1975, 16; Nicolae Balotă, Poeți persani, RMB, 1975, 1 mai; Dan Grigorescu, Hafez, „Gazeluri”, CNT, 1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978, 24 octombrie; Dan Grigorescu, Poezia înțeleptului, CNT, 1978, 49; Șerban Cioculescu, Saadi
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
tu ca noi, precum erai mai nainte”; „Văduva fără bărbat rău se tăvălește-n pat”; „Mai bine văduva să se căsătorească decât în foc să să chinuiască” (recomandare a Sfântului Apostol Pavel); „Muiarea văduvă tot castraveți visează”416. Notându-și catrenul „Să plâng cele măritate, Că nu au de bărbați parte; Dar cele văduve ce să zică, Când la inimă le pișcă” fratele lui Dinicu Golescu îl explică: „ Se zice pentru cei în bună stare, când se plâng și ei de-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea care, Întrerupând cursul vieții, Îi răpește persoanei valorile și, felul acesta „o scoate din lume”. Este firesc să ne Întrebăm care este rostul vieții, Întrucât totul pare a fi absurd, de neînțeles. Omar Khaiam sintetizează acest aspect În următorul catren: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-i spună adâncul tâlc al spumii; Ce rost avu venirea? Și-acum ce rost plecarea? Acest dublu traumatism psihomoral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Maurice Maeterlinck, Oaspele nepoftit, București, 1912, Interior, București, 1913, Orbii, București, 1913, Ciclul morții, București, 1914; Oscar Wilde, Poeme în proză, București, 1919, Balada temniței din Reading, București, 1936, Pagini din ..., București, 1937, Cântecul din urmă, București, 1946; Omar Khayyam, Catrene, introd. trad., București, 1932; ed. îngr. Alexandru Metea, Timișoara, 1993; Li Tai Pe, Din poeziile lui..., București, 1933; Din flautul de jad. Antologie chineză, București, 1939; Din cântecele curtezanelor japoneze, București, 1942; Eșarfe de mătase. Antologie japoneză, București, 1943; Din
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
Trebuie să bei, Căprarul sau Amarilis ș.a.) sau din Anacreon (Unui greier, Femeilor ș.a.). Tălmăciri din Shakespeare semnează State Dragomir (fragmente din Othelo), versiuni din Victor Hugo și din Giosuè Carducci dau cei doi frați Naum. Se publică inedite eminesciene (Catrene, Cugetări, teatru - Alexandru-Vodă și Gogu tatii). Nu este neglijată nici producția poetică la zi, versuri oferind Alexandru A. Naum (Zâna, Cânticul doinei, Bucolică ș.a.), Teodor A. Naum (Bucolică, Pentru iubire ș.a.), Gh. Vasiliu, care folosește pseudonimul G. Prut (Ideal, Verde
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
vede prins între dor și efemer, între amintiri și resemnare, trăind într-un timp aproape barbian („după rouă”), iar tăcerea dă glas tuturor tomnatecelor amurguri: „Nu mă-ntreba de aceste tainice artere”. A doua secțiune a cărții e una de catrene ludice, istorice sau bucolice, intitulată Potire aspre: „Sorb ca o plantă potirul, înghețat/ las sitarii mei să curgă din aer”. Lirica lui T. se situează sub semnul zborului și al fugii din calea sentimentelor („ca o dulce gazelă speriată de
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
pasărea Phoenix se înmulțesc accentele unui umanism patetic, propriu atmosferei primilor ani postbelici (chemări la reconstrucție, la o viață nouă etc.). Poetul se acomodează, acum e mai limpede, mai expozitiv, prozodia tradițională e masiv prezentă, multe poeme fiind alcătuite din catrene rimate. Vigoarea și „energetismul” versurilor sunt însă în declin, iar meditațiile melancolice pe teme existențiale stau în pragul banalității. Discursul liric tinde totuși uneori spre erotica delicată, spiritualizată, consemnează momente de liniște domestică sau configurează izbutite crochiuri peisagistice, adevărate pasteluri
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Mofturi de privighetoare (1992). Postum a apărut Nod în papură (2001), unde editorul a reunit poeziile tipărite după 1991 în „Renașterea bănățeană”, la rubrica aleasă a da și numele cărții. Sunt aici texte concise, alcătuite mai ales din câte două catrene, care surprind cu vervă aspecte cotidiene ale perioadei de tranziție. SCRIERI: Temperamentul primăverii, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1964; Invitație la vis, București, 1967; Viori fără amurg, București, 1969; Elegie cu Francesca da Rimini, București, 1971; Prințul marelui puțin, București
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan, ce îi ascund, probabil, pe colaboratorii menționați la ultima pagină: Istrate Micescu, Ella Negruți, I. Gr. Periețeanu
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
număr restrâns de colaboratori, continuă să publice povestiri și schițe vesele (Bogdan Ulmu, Viorel Cacoveanu, Ananie Gagniuc, Mircea Horia Simionescu, Valentin Silvestru, Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Viorel Cacoveanu), parodii și anecdote, epigrame (N. Crevedia), versuri hazlii (Andrei Ciurunga, Varujan Vosganian), catrene satirice (Al. Clenciu), caricaturi și desene (Ciosu, Adrian Andronic, A. Poch, Silvan), articole acide, inspirate din actualitatea politică (Florin Mihai Ionescu), umor străin. Alți colaboratori: Marcel Breslașu, Stelian Filip, Tudor George, Mihail Joldea, Paul Constant, Ștefan Cazimir, Neagu Rădulescu, Vlad
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
ochi. Rămas-bun târg. Rămâne rana” (Duminica de ieri). Indiferent spre ce își orientează lirismul, V. aspiră mai presus de toate la virtuozitatea tehnică, și vocația sa novatoare se manifestă divers. Sonetul clasic, de pildă, e „ameliorat” uneori prin adăugarea unui catren, alteori a unei terține. Spiritul exersat în lectura formelor fixe produce astfel surprize, în toate se vede virtuozul care caută desăvârșirea cu o mereu lucidă mânuire a verbului. Inedite efecte răsar din punerea unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
STRIGĂTURĂ, specie a liricii folclorice care însoțește jocurile populare, unele petreceri sătești sau familiale (nunta, cumetria), precum și anumite forme de teatru popular, având o structură concisă, cel mai adesea de catren. Rostită, de obicei, în tactul muzicii, s. prezintă un ritm specific de emitere, menit să întărească acompaniamentul instrumental. Termenului consacrat îi corespund, în diferite zone etnofolclorice ale țării, numeroase alte denumiri: chiotitură, chiuitură, ciot, descântec, iuitură, horire, strigare, țipătură, țipuritură
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
inspirație tradițional, prezintă particularități diferite: concentrarea expresiei, formularea (uneori) eliptică, versul liber, imaginea șocantă. Circumscrise în formula miniaturalului și grațiosului sau revărsate fără îngrădiri, poemele cuprind când viniete cu motive câmpenești, stilizate subtil, când reprezentări ale unei naturi frenetice, explozive. Catrene abil articulate propun spre contemplație desene delicate: un copac, un râu, o fântână, o stea, soarele, luna, un nor, un porumbel, un miel, evocă amiaza, amurgul, dimineața, surprinse în diverse anotimpuri, cu sugestii adeseori erotice, în virtutea cărora alunecarea în parnasianism
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Iași, 1989; Istoria culturii și a civilizațiilor. Un compendiu al spiritualității universale, Iași, 1997; Însemnările unui oaspete al luminii, Iași, 1998; Inițieri, Iași, 1999; Imposibila aventură, Iași, 2001; Aporii ale tragicului, Iași, 2001; Înălțarea mai sus de sine, Iași, 2002; Catrenele din Valea Vinului, Iași, 2002; Metafora și cei trei oaspeți ai poemului, Iași, 2002; Spiritul hyperionic sau Sublimul eminescian, Iași, 2003; Meditații orfice, Iași, 2003. Traduceri: Omar Khayyam, Rubaiyate, București, 1969; Rabindranath Tagore, Antologie lirică, București, 1987, Jertfa lirică, Iași
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
-o, timp de un deceniu, reportajul versificat, așa-numita lirică epică, pretinzând a capta „pulsul” vieții noi prin fabulații eroice. Atât temele zilei - priorități de partid în consolidarea regimului -, cât și modelele de vers admise - de la metrul baladei populare la catrenele cu rimă regulată - se pot inventaria în variante standard, câte o imagine ingenioasă fiind anevoie de detectat: lupta pentru pace, glorificarea URSS, a lui Lenin, Stalin și a „victoriilor” poporului sovietic în construirea socialismului, eșaloanele de tineri (foști mineri ilegaliști
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
poeme, ce respiră un expresionism temperat, pe fondul unui feminism nonagresiv, nici iritant, nici provocator. Iubirea înseamnă foc devastator, de aceea obrazul iubitului e „palid ca pământul în care/ n-a plouat”, iar chipul lui pare „icoană arsă în pământ”. Catrenele de inspirație iberică, „cople”, emană temperatura și senzualitatea proprii erosului hispanic, cu toate că uneori cadența și vocabulele vin dintr-o gamă minoră: „Nici cu tine, nici fără tine/ Nu-mi pot găsi leac de dor/ Cu tine fiindcă mă ucizi/ Și
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
care moare. Lamentoul atinge coardele grave ale resemnării, când însuși sensul dumnezeiesc dătător de viață pare să fi dispărut. Un sentiment al zădărniciei învăluie suflul existențial al ființării. Aceleași mâhniri ale unei însingurări voite se degajă și din ciclul de catrene Efulgurații, în care poetul, retras dintr-o lume ce-i este străină, sentimentalizează romanțios pe pragul unor iubiri pierdute. De o limpezime cristalină, lirica lui R. aduce miresmele pure ale unor spații agreste sacre, nealterate de surogate ale vieții moderne
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
la rândul lor, devin manierism asumat, joc literar și existențial. De altfel, în epigrame, ca și în câteva proze experimentale, P. excelează în capacitatea de asumare a unui tipar, cultivând construcția prozodică savantă, formula prețioasă a sonetului, concentrarea „ermetică” a catrenului. În epigrame specifică este ironia casantă, exagerarea dusă la absurd, într-o manieră senin-cinică. Realitatea pe care o acoperă textul pare să-i devină umoristului, așa cum și afirmă undeva, cu totul indiferentă, ridicând-o la grația unui joc superior, eliberat
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]