1,146 matches
-
splendoarea de oază intelectuală pe care o crease tata acasă, la Bucium, unde veneau toți poeții și artiștii, de la George Lesnea, Aurel Felea, Nina Cassian, Nicolae Tăutu, Radu Boureanu ăcare îi făcea curte surorii mele, ștefania - i-a scris niște catrene delicioase), Nicolae Labiș și Otilia Cazimir până la Achim Stoia, Constantin Bobescu ăcare copilărise cu tata), Constantin Stroescu, Ion Voicu, Dimitrie Onofrei, Petre ștefănescu Goangă, Gheorghe Pascu, normal că, la un moment dat, a venit și el. — Stați așa, până la Maestru
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
îndrumare a tinerei generații cu aceeași pasiune și dăruire care l-au consacrat ca adevărat Dascăl și Om de Știință. Și, întrucât am început cu un elogiu al Taxonomului și Sistematicianului Gheorghe Mustață, să ne amintim la final, de emoționantul catren scris de către același Vladimir Nabokov, cercetător entuziast dublat de un sensibil poet, care parcă i-a fost dedicat: La mulți ani, domnule profesor ! MISCELLANEA DISCURS DE RECEPȚIE PREZENTAT LA AOȘR ÎN DATA DE 16.06.2009 DIMENSIUNILE BIOSEMIOTICE ALE VIEȚII
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
depună actele pentru emigrație; încerca să zugrăvească în colori sumbre situația din Israel și în una roz pe cea de la noi. Strădanie zadarnică, căci nu copiii, ci familiile hotărau plecarea. Unul dintre colegii lui Labiș, Groper, îi ripostase într-un catren: Ei și ci-i așa dizastru Stai în cur, sub cer albastru, Sub lămâi și portocal, Așa viață, zău, halal! Preoți și foști colonei, rămași fără căpătâi în urma reformelor, predau fel de fel de discipline, de la română și matematică, la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
constructori de societăți egalitare și fără antagonisme. La atitudine civică Labiș nu făcea rabat: era indignat că Iulian Gropper, un coleg bufon, intonase în pauză imnul regal (tatăl lui Labiș bracona în pădurea regală din Mălini) și recitase dirigintelui Socoleanu catrenul celor care plecau în Israel. La Fălticeni Labiș e un școlar model: ia premii, meditează colegii mai slabi la învățătură, joacă în piese revoluționare, ține conferințe despre noile rosturi ale societății. „Fii dârz și luptă, Nicolae!” e un program de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un port foarte animat. Într-un restaurant, aproape de catedrală, reiau firul cunoștinței cu gastronomia franceză. Trecem la un nou sistem de alimentare. Suntem În partea vinului bun. Pe toate mesele stau carafele de vin. Francezii beau vârtos, deși nu cunosc catrenul lui Păstorel Teodoreanu, acest prinț al vinului, cum l-a numit fostul meu profesor, actual coleg, I. C. Teodorescu. Acel ce stă și se socoate Pricepe dacă-i om cu minte Cum că necazul stă la spate Cât ai paharul dinainte
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
diplomatic, la Ministerul Sănătății. Activitate didactică și științifică În anul 1960, fiind student în anul al treilea, a elaborat, prezentat și a obținut premiu pe țară la sesiunea cercurilor științifice studențești, cu lucrarea: Studiu comparativ al strigăturilor, ceastușki (rusești) și catrenelor (franțuzești). Între anii1962 1965, fiind profesor la Liceul din localitatea Rucăr (Argeș), publică un articol despre Lope de Vega, cu prilejul marcării a patru secole de la nașterea prolificului dramaturg spaniol. În perioada cursurilor postuniversitare, publică studiul activităților diplomatice, care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dizgrație, a fost ridicat la rang de virtute chiulul, îmbrățișat deopotrivă de elevi și de unii profesori. Interesul lor pentru școală a scăzut dramatic, preocuparea dominantă fiind descoperirea unor căi facile de emigrare sau de pătrundere în lumea afacerilor. Un catren intitulat „La remorcă” exprimă, cu amărăciune, această stare de lucruri din învățământ: De când economia țării e-n derivă, Dăscălia nu mai este atractivă. Mulți din cei ce, totuși, o îmbrățișează, La discotecă, politică sau bar o remorchează. Tot mai puține
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de ziua lui) rămânând o alegere nefericită. În primul volum, Lumini și umbre, dragostea este sinceră, dar de cele mai multe ori și problematică; bucuria și tristețea, elixirul și otrava sunt simultane. Întregul este caracterizat printr-un gest, exprimat într-un singur catren, amintind astfel de o structură orientală a poemului. Prin concizia și plasticitatea lor, multe dintre aceste versuri au devenit binecunoscute. În volumele Fluturi de noapte (1926) și Cântec de comoară (1931), tematica se referă într-o măsură mai mare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
antrenat și acaparat de succesul pe care îl avea, fiind prezent în tot felul de șezători literare, în saloane, în reuniuni boeme în care dominau jovialitatea și calamburul. Uimea asistența și crea bună dispoziție prin extraordinara ușurință de a improviza catrene, cu poantă savuroasă și ironie fină, la adresa celor mai diverse personaje și împrejurări din mediul literar-artistic, politic, juridic, gazetăresc, salonard etc. Se mai pot discerne dexteritatea cu care erau alcătuite catrenele, verva spumoasă, acuitatea instantanee a observației, urbanitatea și umorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
crea bună dispoziție prin extraordinara ușurință de a improviza catrene, cu poantă savuroasă și ironie fină, la adresa celor mai diverse personaje și împrejurări din mediul literar-artistic, politic, juridic, gazetăresc, salonard etc. Se mai pot discerne dexteritatea cu care erau alcătuite catrenele, verva spumoasă, acuitatea instantanee a observației, urbanitatea și umorul sagace al ironiei. Prin natura și obiectul lor, țintind situații de moment, trăsături de caracter particulare, fapte izolate și întâmplătoare, epigramele lui P. au intrat însă în zona perisabilului. Prea puține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
miroasă! Lui Mișu Fotino, directorul Teatrului Național din Cernăuți, cu ocazia reprezentării a suta oară a piesei „Fracul”, în care personajul principal, un croitor, jucat de dl. Mișu, devine ministru, Cehan Racoviță, editorul ziarului Timpul îi dedică - lui Mișu Cepeleagă - catrenul: Te-am văzut în fine-n „Fracul” Și mi-am zis pe loc: „Săracu, Fosta-ai când ai fost actor, Astăzi ești chiar croitor!” Echo revine și lui X... om bătrân, care face curte unei fetițe, îi spune: Văd că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poeme, ce respiră un expresionism temperat, pe fondul unui feminism nonagresiv, nici iritant, nici provocator. Iubirea înseamnă foc devastator, de aceea obrazul iubitului e „palid ca pământul în care/ n-a plouat”, iar chipul lui pare „icoană arsă în pământ”. Catrenele de inspirație iberică, „cople”, emană temperatura și senzualitatea proprii erosului hispanic, cu toate că uneori cadența și vocabulele vin dintr-o gamă minoră: „Nici cu tine, nici fără tine/ Nu-mi pot găsi leac de dor/ Cu tine fiindcă mă ucizi/ Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
te voi vedea de-acum? În alte părți, departe [de-aici]! tîrziu! sau niciodată! Căci nu-mi cunoști cărarea, nu știu spre ce mergeai O, tu cea pe care-aș fi iubit-o, o, tu care știai!12 Cele două catrene sînt dominate de imperfect (v. 1 și 6), perfect simplu (v. 4) și prezentul adevărului general (v. 8), fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie adăugate modalitățile sintactice ale interogației (v.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Sonet de toamnă] de Baudelaire Din cele peste 120 de poeme din Les fleurs du Mal [Florile Răului], 60 sînt sonete, din care majoritatea sînt sonete franțuzești cu cinci rime (A și B, una masculină și una feminină 21, în catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare] (T18): aBBa, CddC, eFe, Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
interiorul ziarului. Să luăm un alt exemplu, și să examinăm rapid structura narativă a textului "Unei trecătoare" (T18) de Baudelaire. În acest text, povestirea descompune ordonarea sintactico-metrică a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului catren, pînă la sfîrșitul versului 5. Această descompunere a omogenității catrenelor în trei unități sintactice corespunde exact primelor trei macro-propoziții narative: 1. [P1] Asurzitoare
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T18) de Baudelaire. În acest text, povestirea descompune ordonarea sintactico-metrică a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului catren, pînă la sfîrșitul versului 5. Această descompunere a omogenității catrenelor în trei unități sintactice corespunde exact primelor trei macro-propoziții narative: 1. [P1] Asurzitoare strada în jurul meu mugea. 2. [P2] Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, 3. În voalurile-i negre de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului catren, pînă la sfîrșitul versului 5. Această descompunere a omogenității catrenelor în trei unități sintactice corespunde exact primelor trei macro-propoziții narative: 1. [P1] Asurzitoare strada în jurul meu mugea. 2. [P2] Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, 3. În voalurile-i negre de doliu fastuoasă 4. Și mîndră, o femeie trecu prin fața mea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
loc <1>. Amestecul planurilor retorice și epistolare confirmă extrema structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D+e), poemul respectă planul canonic al sonetului francez, alternînd canonic rimele feminine (A, D) și masculine: T80 PARFUM EXOTIQUE 11(XXII) Qand, les yeux fermés, en
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sufletumi sembină Cu cîntecul pe carel îngînă marinarii. (trad. de Al. Philippide, Florile Răului, ed. bilingvă, GUNIVAS, 2001: 208) (n.tr.).] Sprijinindu-ne pe rime și pe segmentarea tipografică frastică, constatăm că putem considera o primă mișcare care acoperă ansamblul catrenelor. Cele două terține formează și ele tot o singură frază tipografică. Revenirea la aceleași cuvinte odeur de ton sein [mireasma care din sînul tău adie] din v. 2 și ton odeur [mireasma ta] din v. 9, je vois din v.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și ton odeur [mireasma ta] din v. 9, je vois din v. 3 și 10 par să confirme diviziunea sintactică în două părți care amestecă de fiecare dată cel puțin trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v. 6 Percepție auditivă finală: v. 14 Astfel se
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care fac să varieze parametrii într-un mod mai radical, sînt mai puțin frecvente decît cele două alternanțe precedente. Ca exemplu, în poemul Unei trecătoare de Baudelaire, deja examinat în cap. 3, enunțarea nu variază direct de la polul <4> (în catrene) la polul <1> (în terține), ci este atenuată de o trecere prin <3>, care servește drept tranziție: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea IMP Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În voalurile-i negre de doliu fastuoasă Și mîndră
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semantică". Propunând separarea segmentării (adică stabilirea unui plan al textului) unui gen poetic de secvențializare, am reușit să mă debarasez de o noțiune mult prea vagă. Astfel, în opinia mea, sonetul elisabetan cuprinde un plan al textului format din trei catrene (cu sisteme de rime, în general, diferite în fiecare catren) și un distih final, în timp ce planul de text al sonetului italian clasic este constituit din două catrene (cu același sistem de rime a + b) și din două terțete (rime c
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unui gen poetic de secvențializare, am reușit să mă debarasez de o noțiune mult prea vagă. Astfel, în opinia mea, sonetul elisabetan cuprinde un plan al textului format din trei catrene (cu sisteme de rime, în general, diferite în fiecare catren) și un distih final, în timp ce planul de text al sonetului italian clasic este constituit din două catrene (cu același sistem de rime a + b) și din două terțete (rime c + d + e). Prin urmare, un sonet nu este decât o
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]