4,620 matches
-
cercetările multinaționale efectuate de R. Inglehart (1999). Cu privire la schimbarea valorilor sociale (larg împărtășite), sunt de reținut trei idei mai semnificative: 1) Între sistemul valoric al unei societăți și celelalte componente - inclusiv aceea, foarte pragmatică, a dezvoltării economice - subzistă un circuit cauzal. Astfel, chiar dacă nu la modul punctual, teza weberiană a capitalismului prin valorile eticii protestante este de luat în seamă. După cum valorile postmaterialiste apar doar de la un nivel al siguranței economice (Inglehart, 1999), fiind întâlnite mult mai frecvent în țările cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atributul i); ei este evaluarea atributului i sau valoarea (importanța) acordată lui, iar n reprezintă numărul de atribute (apud Eagly și Chaiken, 1998, p. 275). Ca orice formulă matematică, nici cea de mai sus nu exprimă, în fond, o relație cauzală, dar teoreticienii care au propus-o și adoptat-o susțin că atitudinea este determinată de crezuri. Or, a pune semnul egalității între atitudine și suma crezurilor (chiar moderată prin valoarea așteptărilor) este o prea grosieră simplificare. Și alte entități (cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de durată, schimbarea de atitudine determină, la rândul ei, modificări comportamentale, afective și cognitive, putând influența prin intermediul acestora (din nou mediat!) unele dintre variabilele inițial independente. Altfel spus, pe secvențe de timp mai lungi funcționează și în cazul persuasiunii circularitatea cauzală, prezentă probabil și mai mult în dinamica atitudinală a vieții de zi cu zi, mai complexă decât persuasiunea, problemă ce va fi tratată în secțiunea următoare. Oricum, deși conexiunile inverse sunt, ca efect determinativ, mai slabe (notate cu săgeți punctate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acțiunii. S-au consemnat și experimental asemenea mecanisme, în care subiecților li s-au indus comportamente contrare atitudinilor lor, ceea ce a generat tensiune cognitivă, de unde formularea unui suport cognitiv pentru o atitudine consonantă cu actele comportamentale efectuate, deci după secvența cauzală comportament - cogniție - atitudine (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). D. Bem (1967) afirmă că nici nu e nevoie să se recurgă la teoria disonanței cognitive (și autojustificare) pentru explicarea concordanței atitudine/comportament, întrucât atitudinile sunt rezultatul autopercepției
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sugerează analizele de până aici, între atitudine și comportament există o strânsă relație, dar de tip probabilistic: numai cu o oarecare probabilitate putem deduce un anumit comportament dintr-o anume atitudine și invers. Relația nu este de simplă corelație, ci cauzală, atitudinea determinând, în calitate de constituent motivațional, comportamentul. Dar e important de reținut că și comportamentul determină atitudinile și convingerile noastre prin fenomenul de justificare postacțională. De fapt, dacă avem în vedere o perioadă de timp mai îndelungată în viața indivizilor și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că și comportamentul determină atitudinile și convingerile noastre prin fenomenul de justificare postacțională. De fapt, dacă avem în vedere o perioadă de timp mai îndelungată în viața indivizilor și a comunităților umane, între atitudine și comportament legătura este de circularitate cauzală. În proiectarea și desfășurarea unor conduite specifice sau a unor acțiuni mai largi, indivizii iau în mod obișnuit în considerare capacitățile lor și parametrii situației. Ei sunt foarte sensibili în evaluarea consecințelor comportamentului realizat asupra lor înșile, atât a celor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudine este activată mai ușor și mai repede, cu atât ea va determina diferite reacții față de obiectul în cauză. Pe de altă parte, activarea repetată sporește importanța și tăria atitudinii, precum și însuși potențialul de accesibilitate. Aceste multiple și repetate circularități cauzale conduc în final la posibilitatea formării unor reflexe atitudinal-comportamentale, a declanșării automate și spontane a unor reacții comportamentale în fața obiectului-țintă. Așadar, în modelul activării automate a comportamentelor pe baza accesibilității cognitive a atitudinii, dezvoltat în special de R. Fazio și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe care, de altfel, l-au practicat de mult analiști ai naturii umane și vieții sociale din alte discipline, filosofi, istorici, antropologi, sociologi și alții -, nu putem ignora faptul că și altruismul, și conduitele prosociale concrete se petrec la intersecția cauzală a mai multor factori. Datele empirice, cu explicațiile și interpretările atașate lor, arată cât de variabile și complexe sunt motivația și decizia de a acționa prosocial. Se subliniază că actele de acest fel sunt rezultanta tensiunii dintre factorii ce blochează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anumit tip determină agresivitatea. După cum bine se știe, simpla asociere nu spune nimic despre sensul cauzalității. Și, într-adevăr, numeroase investigații experimentale au arătat că nivelul hormonal poate crește ca urmare a unor acțiuni competitiv-agresive, mai ales repetate. Oricum, relația cauzală dintre nivelul hormonal și agresivitate este complexă; prezența testosteronului poate fi pusă în legătură mai degrabă cu competiția, lupta pentru supremație și dominație, agresivitatea intervenind când aceste obiective nu pot fi atinse prin alte mijloace. Așa încât activitatea hormonală trebuie considerată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
părinților, caracterul nesigur, cu găștile de tineri delincvenți, lipsa de suport social e greu să producă indivizi inocenți. Iar ca note comune ale acestor stări sunt sărăcia și lipsa de educație - caracteristici aflate la rândul lor în raport de circularitate cauzală. În multe țări, lor li se asociază factorul rasial și cel etnic, însoțite de cel religios, de unde o exacerbare a fricii, urii și violenței interindividuale și intergrupale. La nivel macrogrupal însă, de etnii, națiuni, țări, în exercitarea violenței intervin și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de teren, atente studii de corelație bazate pe anchete psihosociale constată și ele o legătură pozitivă între volumul expunerii la violența mass-media și comportamentul deschis de tip agresiv. Controversa privește însă cât de semnificativă este corelația, care este sensul cauzal al ei și care sunt mecanismele ce operează. Dorindu-se o replică științifică la discuțiile aprinse ale publicului și politicienilor din SUA pe marginea impactului televiziunii asupra violenței la copii, o comisie ce a studiat minuțios problema a dat publicității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale publicului și politicienilor din SUA pe marginea impactului televiziunii asupra violenței la copii, o comisie ce a studiat minuțios problema a dat publicității în anul 1972 un raport sintetic. Concluzia principală a fost că există, în mare, o relație cauzală între cele două elemente, dar că ea este concludentă numai la anumiți copii (cei înclinați spre agresivitate) și devine operantă numai în anumite contexte. Această imagine, ce sugera lipsa de temei real a îngrijorării față de influența negativă a televiziunii, a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și purtători de însemnate sume de bani și bunuri materiale mobile (autoturisme, aparate electronice etc.) sporește considerabil probabilitatea de acte antisociale violente. În spatele intensificării agresiunii față de situația din trecut, în care violența mediatizată era mult mai redusă, stă un complex cauzal, în cadrul căruia e greu de stabilit contribuția exactă a fiecărui factor. Prin comparație temporală și interculturală, putem însă estima importanța diferitelor variabile. Or, sunt sugestii că influența mass-media asupra creșterii violenței în perioade de tranziție este mult mai mică decât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rezultatele acestor cercetări. Pentru studiile de laborator, se pune problema ce relevanță au ele în raport cu dinamica și complexitatea vieții reale. În cazul celor corelaționale poate interveni eroarea variabilelor neluate în calcul și, de asemenea, se ridică decisiva întrebare cu privire la raportul cauzal în cadrul corelației. S-a constatat, de pildă, o corelație pozitivă puternică între violența verbală și cea fizică la cuplurile maritale, ceea ce infirmă viziunea catharsisului, în care prima formă de violență ar putea fi un substitut pentru a doua, mult mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de experiența unei iubiri veritabile în afara procesului emoțional, cu tot cortegiul lui de manifestări fiziologice și comportamente (modificări fiziologice interne, schimbul de priviri, limbajul corporal, tandrețea fizică). Este important de subliniat că tabloul de activare psihofiziologică poate reprezenta, ca relație cauzală, consecința îndrăgostirii, dar, în anumite împrejurări, atunci când ești predispus a te îndrăgosti, orice sursă de activare - fizică, frustrare, excitare sexuală și altele - este interpretabilă ca indiciu că te-ai îndrăgostit, teren vizat de teoria atribuirii eronate a excitabilității, a activării
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anumită conduită este înfățișată ca fiind datorată trăsăturii”, iar „trăsătura” însăși este dedusă din comportarea efectivă (p. 168). E greu de știut astfel dacă trăsătura determină comportamentul sau invers. Justificat epistemic este să admitem și în această problematică operarea circularității cauzale: un mănunchi de însușiri și abilități pe care un individ le posedă fac ca el să devină lider, iar, o dată devenit lider, potrivit nevoilor și caracteristicilor grupului, toate sau unele dintre respectivele însușiri și abilități se accentuează sau pot ieși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a dovedit experimental că în in-group se identifică mult mai multe subcategorii (subgrupuri) decât în out-group. Acest efect, formulabil lingvistic și ca „iluzia omogenității în outgroup și a eterogenității în ingroup”, poate fi înțeles mai bine recurgându-se la circularitatea cauzală: cogniție - afectivitate - comportament, în particular dintre stereotip (cogniție), prejudecată (planul afectiv-evaluativ) și discriminare (comportament). Aceasta întrucât credința că indivizii out-group-ului au ca sursă o reprezentare negativă (un stereotip) - de exemplu, sunt leneși și mincinoși -, de unde subaprecierea lor (prejudecata), ceea ce conduce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
forței de muncă și migrația, ideologiile, loisir-ul, mas-media, discursurile și retoricile de tip parti-pris); c) variabilele de context tind să fie integrate în scheme descriptive și explicative cu cele de psihologie socială propriu-zise (stereotipii, prejudecăți, discriminări) potrivit logicii „circularității cauzale”, determinărilor reciproce. Nerenunțând la acuratețea experimentului de laborator, psihosociologia își extinde, în consecință, cercetările de teren, bazate pe observație și anchetă. Astfel, pentru a se descifra ce legătură există între gradul de similaritate perceput de membrii in-group-ului și gradul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însă de unanima recunoaștere a respectivei influențe, se impun anumite specificări. În primul rând, nu doar mass-media fasonează opinia publică, ci și invers, conținutul mass-media este conceput în funcție de evaluarea gusturilor și opiniilor populației. Între cele două realități subzistă un circuit cauzal. Influența mijloacelor de comunicare în masă este diferită de la o zonă a opiniei publice la alta. În materie de divertisment, știri, personalități și evenimente, televiziunea și radioul sunt mai pregnante în formarea, confirmarea sau schimbarea opiniilor politice; probabil că, din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Biserica, mass-media, induce - prin socializare - membrilor săi un anumit set de valori, norme, atitudini și comportamente. Interiorizate și sedimentate în personalitatea indivizilor, acestea vor fi reproduse după aceea în acțiunile lor. Între cultură și personalitate are loc astfel un circuit cauzal care asigură o transmitere în timp a unui sistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea concretă istorică, nu se desfășoară totuși aleatoriu, față de acest sistem, ci are în el (așa cum s-a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în cauză a efectuat activitatea de ascultare? Aici trebuie spus că Ross nu dezvoltă suficient ideea; un demers mai analitic regăsim iarăși la Gamble și Gamble care, atunci când încearcă să determine sfera deficiențelor de ascultare, ne propun o relație directă, cauzală între circumscrierea unor obiective de către receptor și ascultare. Se precizează, de altfel, că, în lipsa acestui deziderat, oamenii ascultă fără a ști cu exactitate pentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală și iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau pentru a prezice cele mai probabile realități care pot produce un eveniment catastrofal pentru o organizație. Tehnica a fost adaptată întâi la sistemele educaționale și sociale de către Witkin și Stephens. FTA reprezintă și ea tot un tip de analiză cauzală - și este un lucru cunoscut că analiza cauzală poate fi folosită pentru a arunca o privire fie în trecut, fie în viitor. Într-o primă etapă, un grup de experți stabilesc fundația în analiza erorilor, evidențiind următorii factori: o prezentare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care pot produce un eveniment catastrofal pentru o organizație. Tehnica a fost adaptată întâi la sistemele educaționale și sociale de către Witkin și Stephens. FTA reprezintă și ea tot un tip de analiză cauzală - și este un lucru cunoscut că analiza cauzală poate fi folosită pentru a arunca o privire fie în trecut, fie în viitor. Într-o primă etapă, un grup de experți stabilesc fundația în analiza erorilor, evidențiind următorii factori: o prezentare a misiunii și un set de scopuri ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
stilistice, cât mai ales spre arhitectura narativă. Exegeta respinge ideea unui Sadoveanu intuitiv și anacronic și încearcă să releve o conștiință scriitoricească deținând o capacitate integratoare a lumii, în care omul și cosmosul se află în consonanță prin vaste explicații cauzale, și totodată sensibilă la „mișcările de profunzime și de rezonanță ale contextului literar contemporan”. Situându-și cercetarea în perspectiva retoricii moderne, cu trimiteri la gramatica narativă și la teoria textului, S. intenționează să cuprindă în întregime poetica sadoveniană și, prin
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
relații, ci și la ipotezele din care pot fi trase consecințele necesare fără ca subiectul să se pronunțe asupra veridicității sau falsității lor înainte de a examina rezultatul acestor implicații”. Ținând cont de cele prezentate mai sus profesorul, trebuie să pună problemele cauzal, problematizat pentru a realiza participarea conștientă din partea elevilor. Din cauza unor schimbări ce se manifestă pe plan comportamental, unii psihologi consideră că avem de-a face cu o „criză juvenilă” ce se caracterizează prin reacții contrare celor de până la această vârstă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]