3,300 matches
-
subsumează opiniei că istoria este alcătuită din faptele mărunte ale celor mari și din faptele augmentate ale celor mici, care se propun istoricului, de multe ori, numai prin numărul celor implicați. Este o istorie a incidentelor ce Însoțesc deciziile politice, cauzalitățile rezultînd fie din complexe acumulări, fie din simple antecedente. Pentru autor, partea cea mai neatractivă a povestirii este deci epilogul, dinainte știut: economie de piață, democrație, integrare europeană, stat de drept. Ca orice derulare de tip cinematografic, ampla sa expunere
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cazul policulturii, putem vedea că agronomii au motive atât estetice, cât și științifice să o respingă. Formele complexe de cultură intercalată introduc prea multe variabile deodată pentru a exista multe șanse să se obțină dovezi experimentale clare cu privire la relațiile de cauzalitate. Se știe că anumite tehnici de policultură, mai ales cele care combină legume fixatoare de azot cu cereale, sunt destul de productive, Însă se cunosc destul de puține cu privire la interacțiunile exacte ce produc aceste rezultate. Cauzele sunt greu de determinat chiar și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Free Press, New York, 1953, p. 289. Termenul de „afinitate electivă” provine din analiza pe care o face Max Weber relației dintre normele și instituțiile capitaliste, pe de o parte, și protestantism, pe de altă parte. Raționamentul său nu pledează pentru cauzalitatea directă, ci pentru adaptare și simbioză. Vezi cărțile 4 și 5 din volumul al doilea al lucrării lui Gabriel Ardant, Théorie sociologique de l’impôt, CEVPEN, Paris, 1965. Citat În Michael Crozier, The Bureaucratic Phenomenon, University of Chicago Press, Chicago
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
practică, se detașează atât de Titu Maiorescu, care minimalizează influența mediului social asupra scriitorului, cât și de Gherea, care reduce totul la rolul ambianței sociale: „Raportul dintre operă și mediu Gherea l-a conceput prea mult ca un raport de cauzalitate - conținutul operei ca un efect al mediului.” Ține să introducă un corectiv, și acesta e factorul individual, temperamentul, cu „predispozițiile înnăscute, predispozițiile la pesimism sau optimism, la reacționarism sau revoluționarism, la egoism sau la altruism generos” (Note și impresii, 1920
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
a lui Adam Smith, sau dac) ne gândim la cealalt) opțiune - de a nu urm)ri explicitarea prin simplificare, ci reproducerea cât mai precis) prin descriere exhaustiv). Simplific)rile dezvăluie pe elementele esențiale puse în joc, indicând relațiile necesare de cauzalitate și interdependent), sau sugerând unde le-am putea c)uta. Chiar și pentru cei care și-au asumat responsabilitatea pentru ele, apariția teoriilor nu poate fi descris), decât în moduri nesigure și subiective. Elemente ale teoriei pot, totuși, fi identificate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nevoia de a și-o explica, nu îi mai trebuie decât foarte puțin ca să o creadă firească, de la sine înțeleasă, indispensabilă. El vede în discursul mitizant un sistem inductiv: acolo unde nu poate fi decât o echivalență, credincioșii descoperă o cauzalitate 50. Semnificația unui obiect este luată drept obiectul însuși, mitul fiind citit ca un sistem factual și nu metaforic 51. Rezultă similitudinea dintre real și ideal, dintre existență și interpretarea ei, atât în reprezentări cât și în practică 52. Imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ele pot fi disociate, și anume punctul de vedere al identității. Noi ar trebui să ne simțim În fața conceptului de anarhetip la fel cum s-a simțit Kant când l-a citit pe David Hume, care a deconstruit conceptul de cauzalitate. Adică s-a trezit din somnul dogmatic. În momentul În care scenele dintr-un roman funcționează după o succesiune care nu se mai subordonează unui sens și ele Însele sunt poate sensuri În sine sau poate nu sunt deloc, distincția
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sociodemografice (de exemplu, studiul lui Elliot Liebow 1 descrie tipologii masculine: bărbați și servicii, bărbați și soții, amanți și exploatatori, prieteni și relații). Studierea calitativă a contextului urmărește În principal realizarea de tipologii: definirea structurii unităților utilizate; În funcție de frecvența producerii; cauzalitatea producerii lor (relația dintre cauzalitate și manifestări: cauze singulare, cumulative, cantitative; cauze situaționale și dispoziționale); procesele care constituie unitatea interpretativă (stagiu, pas, perioadă, fază; cicluri, spirale, secvențe); consecințele unității analitice. Momentul final este și el la fel de important. Analizarea și redactarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Elliot Liebow 1 descrie tipologii masculine: bărbați și servicii, bărbați și soții, amanți și exploatatori, prieteni și relații). Studierea calitativă a contextului urmărește În principal realizarea de tipologii: definirea structurii unităților utilizate; În funcție de frecvența producerii; cauzalitatea producerii lor (relația dintre cauzalitate și manifestări: cauze singulare, cumulative, cantitative; cauze situaționale și dispoziționale); procesele care constituie unitatea interpretativă (stagiu, pas, perioadă, fază; cicluri, spirale, secvențe); consecințele unității analitice. Momentul final este și el la fel de important. Analizarea și redactarea: CUM (introducere, prezentarea relațiilor și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de ordin psihologic sau psihiatric. Pentru asta ar trebui să apelăm la specialiști În modul de funcționare a creierului și a structurilor psihice, care să se ocupe de mecanismele neurologice ale imaginației, și nu de o metafizică sau de o cauzalitate care poate fi explicată filosofic, și nici de funcția lor social-ideologică și culturală. Ca să duc mai departe distincția dintre imaginar și imagine, aș mai observa faptul că imaginarul a fost În Europa adeseori conceput mai degrabă dintr-o perspectivă metafizică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o lume cu existență autonomă care constituie un nivel al cosmosului, fie că le plasăm Într-o structură arhetipală psihologică, cum face Jung vorbind despre arhetipuri, matrice ale gândirii inconștiente. Imaginarul rămâne o funcție transcendentală apriorică, privită din perspectiva unei cauzalități ce depășește individul uman. Din această cauză imaginarul beneficiază În Europa de abordări mai degrabă filosofice. În definitiv, ceea ce face Bachelard nu este decât o (psih)analiză a elementelor (focul, aerul, apa, pământul) din Antichitate reconsiderate cu mijloacele de lectură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai scriu În linia teoretică ce Începe cu Kant, cu Bergson etc., trece prin Heidegger și ajunge până la noi), am ambiția să spun că textul meu este unul care trebuie citit În aceeași factură În care citiți părțile referitoare la cauzalitate din Critica rațiunii pure - scriu despre același lucru. Și atunci miza devine interesantă, pentru că filosoful ia textul lui Horea și spune, stilistic vorbind: e un text literar. Dar dacă ai scrie undeva pe carte titlul Un excurs de filosofie despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dumneavoastră, o Întoarcere la primul nivel și la lectura ontic-religioasă pe care acest nivel o oferă. Ruxandra Cesereanu: Spre deosebire de momentul În care toți am citit acasă textul, aici, la dezbaterea propriu-zisă, am primit o informație care dă o altfel de cauzalitate și motivație acestui text: toți am observat, dacă nu fragilitatea textului, atunci riscul lui față de cititorii cărora li se adresează sau nu (deoarece există și cititori cărora acest text nu li se adresează). Dar Horea ne-a precizat că textul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reflectând Adevărul. Și asta nu numai pentru că acel eu istoric care scrie ar fi influențat de un tip de discurs gnoseologic sau politic la care aderă, ci pentru că scrierea Însăși ficționalizează. Principiile pe care mizează punerea În intrigă, cel al cauzalității, sau și mai reprezentativ, cel al asocierii sunt fără doar și poate principii speculative accesând o zonă a adevărului ipotetic virtual. Cu alte cuvinte, ficționalul. Mă Încumet să spun „ficțiune” deja În momentul În care - Într-un sens forțat al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prostii sociale/să se Înece În propriile erori, abuzuri, anomalii”) și rezistența reflexivă ca ultimă formă de opoziție, ar consta În meditație și rugăciune, atât a elitelor intelectuale, cât mai ales a celor umiliți și obidiți: ieșirea din timpul și cauzalitatea istoriei, acceptarea și provocarea providenței. ș...ț Dar... dar: la capătul oricărei reflexiuni, când se deschide cerul, de sus nu auzim decât o singură voce tunătoare: „Mergeți În piețe și Învățați să muriți, numai cine știe să moară merită să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Vischer, pentru a ajunge la un sistem propriu ce preconiza purismul estetic absolut - un frumos în descendență ideală platoniciană -, „tot atât de universal și obiectiv, neschimbător și adevărat ca și adevărul”. În esență, un frumos „în afară de condițiile de timp, de spațiu și cauzalitate”, disociat cu grijă de orice alte impulsuri sau înrâuriri. Jaloanele sistemului său estetic le schițase la vârsta de douăzeci și șapte de ani, în volumul Critica „științifică” și Eminescu (1895). Pronunțându-se „în contra metodei istorice în literatură”, teoreticianul respingea de
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
doctrinei maioresciene privitoare la progres și adevăr. Conservator în politică, M. este tradiționalist și academizant în gândire, adversar tenace al formelor fără fond, etnicist în sens maiorescian. Adept al evoluționismului organic, aplică tezele pozitivismului și determinismului, cărora le adaugă principiile cauzalității și interdependenței. Respinge ideea de influență, recunoscându-i menirea numai în măsura în care este reclamată de nevoia de afirmare a fondului primar, autohton. Progresul poporului român, al spiritualității sale nu este posibil decât prin valorificarea substanței specifice, al cărei prototip îl constituie
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
somnul, sexul. Ceea ce nu înseamnă că factorul biologic nu trebuie luat în considerare în descrierea și explicarea familiei. Și nu doar prin determinațiile sale generale, legate de vârstă biologică, sănătate, caracteristici de sex etc., ci și, mai specific, prin posibilele cauzalități biologico-genetice ale familiei ca unitate de spațiu biologic proxim, de nișă ecologică, de „cuib” - cum se spune în limbajul cotidian. În cele ce urmează nu vom trata așadar separat funcția de reproducere biologică și sanitară, așa cum se întâmplă în unele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
empirice, doar parțial. Aceasta și datorită faptului că există serioase dificultăți în stabilirea raportului cauzal dintre variabile în cazul divorțialității. De exemplu, o asociere statistică ridicată între statutul căsătorit-divorțat și valoarea bunurilor materiale nu spune aproape nimic despre relația de cauzalitate dintre ele, chiar dacă putem controla efectul altor variabile (cum ar fi vârsta și școlaritatea). Analiza longitudinală este un pas înainte, fiindcă ne indică legăturile dintre cele două variabile la nivel individual și ne poate spune când au fost acumulate bunurile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
afecțiune pe care le mai avem, putem ajunge la o asemenea liniște superioară, fără umbră de invidie și gelozie. După cum putem constata, de data aceasta fără interogație, câți dintre noi nu ne facem doar că nu ne pasă. Privitor la cauzalitatea divorțialității, să mai observăm, în final, că pe lângă chestiunea convertirii factorilor „exteriori-obiectivi” (starea economică, școlaritatea etc.) în mobiluri „interior-subiective”, se mai ridică una gravă din punct de vedere epistemico-metodologic: motivele invocate de persoane sunt cele reale? Răspunsul comportă o întrebare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între timp. S-a confirmatdeci caracterul recursiv, dinamic al raportului valori-decizii comportamentale. Cercetări celebre în domeniu - referențiale și pentru cea mai sus citată - sunt cele întreprinse de A. Thornton și colaboratorii (1983), care s-au concentrat expres asupra lămuririi sensului cauzalității atitudini (valori)-comportament în problematica opțiunilor maritale. Concluziile sunt de aceeași natură: în unele cazuri, valorile și atitudinile sunt buni predictori pentru comportamentul efectiv, alteori nu, și apar mai degrabă ca variabilă dependentă a situațiilor și experiențelor de viață. De
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Modelul comunicațional‑sistemic " Cuprinde la rândul lui mai multe grupări și școli: • Institutul de Cercetări Mintale (MRI) sau școala de la Palo Alto (C. Bateson, P. Watzlawick, D. Jackson, J. Weakland ș.a.) se bazează pe următoarele concepte și idei mai importante: - cauzalitatea circulară - comportamentul este simultan cauză și efect: relația dintre cauză și efect este circulară; - echifinalitate - cauze și condiții diferite duc la același rezultat (efect) - și echipotențialitate - cauze și condiții similare duc la rezultate diferite. Într-un sistem cum este familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
eroice 102 Capitolul 3 Agresivitatea și comportamentul antisocial 1. Natura agresivității 107 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută 107 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată 110 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii 113 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă 114 2. Ipoteze și factori specifici privind violența 115 2.1. Frustrarea și provocarea directă 115 2.2. Alcoolul și drogurile 117 2.3. Violența și mass-media 118 3. Interacțiunea agresor - victimă - context 123 4. Prevenirea și reducerea violenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și să dilate evantaiul determinațiilor biologice. Și atunci poate că o considerabilă parte dintre descrierile filosofice - ce se vor obiective - privitoare la natura sau esența umană vor deveni în cel mai bun caz metafore reușite. Și tot astfel, relații și cauzalități psihosociale cărora li se acordă creditul de a fi autosusținute vor apărea ca epifenomene. Deocamdată însă, a eluda acest tip de explicații înseamnă a ignora sau a deforma o regiune de vastă întindere a manifestărilor umane. Revenind la exemplul altruismului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
psihanalitică, dominantă încă din anii ’50-’60 ai secolului trecut, când D. Katz a elaborat modelul funcțional al atitudinilor, se susține că noi practicăm o asemenea politică atitudinală ca să ne protejăm propriul eu, concepția și stima de sine. Relația de cauzalitate dintre sine (eu) și structurile axiologice și atitudinale este foarte complexă, fiindcă într-o anume măsură imaginea și stima de sine depind și de valorile și atitudinile pe care le avem (vezi pe larg Iluț, 2001). Se pare, apoi, că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]