15,083 matches
-
Stoian și lăsați prunele la fiert. Ia fiți atenți la cântecele lui Petrică Mâțu Stoian, departe de comicul relatării povestei rachiului, la cultura folclorică, la etica, estetica, armonia melodică a cântecelor nepotului cu canuța din dar. Pe alocuri e aburul cazanului și crămăluiala mahmurului, dar în rest, cântecele artistului Petrică Mâțu Stoian sunt cântece de dor și de dragoste mare de cerul cu păsări, de râuri, de câmpii, de podișuri și culmi de munți ai Banatului înfrumusețat de natură și doinit
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
Brigach), iar în drumul său străbate 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Iugoslavia, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina) și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad), atingând pământul românesc la Baziaș, după care înaintează printre munți până la Drobeta. La Cazane, cursul său se îngustează, apoi apele capătă amplitudine, iar fluviul coboară domol printre dealuri de piatră. La Cazane găsim specii de plante rare, precum laleaua de Cazane, Stânjenelul de Stâncă, clopoțeii Cazanelor etc. Dunărea este întâmpinată de la înălțime de orașul
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
Ucraina) și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad), atingând pământul românesc la Baziaș, după care înaintează printre munți până la Drobeta. La Cazane, cursul său se îngustează, apoi apele capătă amplitudine, iar fluviul coboară domol printre dealuri de piatră. La Cazane găsim specii de plante rare, precum laleaua de Cazane, Stânjenelul de Stâncă, clopoțeii Cazanelor etc. Dunărea este întâmpinată de la înălțime de orașul Orșova, crescut pe terasele și versantul drept al Cernei. Cale de mulți kilometri apele străbat Porțile de Fier
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
atingând pământul românesc la Baziaș, după care înaintează printre munți până la Drobeta. La Cazane, cursul său se îngustează, apoi apele capătă amplitudine, iar fluviul coboară domol printre dealuri de piatră. La Cazane găsim specii de plante rare, precum laleaua de Cazane, Stânjenelul de Stâncă, clopoțeii Cazanelor etc. Dunărea este întâmpinată de la înălțime de orașul Orșova, crescut pe terasele și versantul drept al Cernei. Cale de mulți kilometri apele străbat Porțile de Fier, ultimul obstacol întâlnit în trecerea lor prin Carpați. În
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
după care înaintează printre munți până la Drobeta. La Cazane, cursul său se îngustează, apoi apele capătă amplitudine, iar fluviul coboară domol printre dealuri de piatră. La Cazane găsim specii de plante rare, precum laleaua de Cazane, Stânjenelul de Stâncă, clopoțeii Cazanelor etc. Dunărea este întâmpinată de la înălțime de orașul Orșova, crescut pe terasele și versantul drept al Cernei. Cale de mulți kilometri apele străbat Porțile de Fier, ultimul obstacol întâlnit în trecerea lor prin Carpați. În acest punct trebuie amintită și
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
forțată și bombardamente...? Tomi LASZLO: 1943-1944 au fost anii detașamentului de muncă, muncă grea, muncă de hamal, de zidar... În iarnă am lucrat în calitate de fochist la centrala de încălzire a prefecturii, unde aduceam cărbune din curte și scoteam zgura din cazan. Îți dai seama ce muncă era, dar am făcut-o bucuros, că am rămas acasă, chiar dacă trebuia să mă scol dimineața la patru, ca la ora cinci să aprind focul. Situația, între timp, s-a tot înrăutățit; dar lucrul de
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
dintre invitați dă o mână de ajutor. Bărbații se ocupă de regulă cu tăierea porcului, pârlit, spălat, peciuitul cărnii și pusul la sare. Femeile și copiii mai măricei se ocupă cu spălatul mațelor, întreținerea focului sub pilostriile unde fierbe un cazan mare cu apă, gătitul bucatelor pentru pomana lui Gogu, fiertul țuicii pentru cei ce trebăluiesc afară în mijlocul zăpezii la buna rânduială a lucrului și alte lucruri ce se cer făcute cu această ocazie. La terminarea lucrului, se pune masa și
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
După ce, tovarășul director m-a „lucrat” cum știa el. Acum, mi-e silă, dar atunci, păhărelele de șampanie și pișcoturile alea mizerabile, pe fondul mângâierilor și pipăielilor prin părțile intime, mă înnebuniseră de tot. Hăhăiam ca proasta, fierbeam ca un cazan de smoală topită și m-am lăsat dezgolită...Nu m-am opus deloc...Abia așteptam să mă pătrundă...Eram în stare să mă arunc în el și, ticălosul, știa că ardeam de nerăbdare...A rămas surprins că eram virgină. Dar
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
În schimb, se spune ca împărăteasa Maria Tereza, educată la curți europene și având răsfățul în sânge, folosea împreună cu doamnele din suita o “ceainărie” care era, de fapt, un restaurant din parcul Ausgarden, aflat în curtea Hoffburgului. Franz Josef - la cazan, Maria-Tereza - la ceainărie. Mozart povestește un episod din copilărie când a fost invitat să cânte la palatul Schonbrunn. Maria-Tereza a avut 16 copii: primii patru au fost fete și toate au devenit regine. Mozart avea 9 ani când a intrat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
o fericire mai mare pentru vajnicii “flăcăi”. Acum, când “domnul” Dode ne turnase în căpușoare lichidul fierbinte al patriotismului, sufletele noastre au dat în clocot, gata-gata să opărească orice liftă păgână aflată-n preajmă. Speriate, fetițele, nimerite și ele în cazanul patriotic al “domnului” Dode, l-au întrebat sfioase: - Noi ce facem, domnu’ Dode? - Cum ce faceți? Le-a întrebat contrariat. Luptați și voi! Când “cetatea” e în pericol, toată suflarea luptă! Ce, sunteți trădătoare? Vă dați cu “dușmanul” care învinge
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
lui, iar inelul ce Îi Împodobea degetul arătător părea și el să aparțină spițerului. Abia acum, când vedea cadavrul, Înțelese perplexitatea lui Bargello. Capul Îi era acoperit de o scursură gălbuie. Pe jos, În apropiere de cadavru, zăcea răsturnat un cazan din cupru În care se zăreau resturile materialului folosit pentru crimă: ceară de lumânări. Mâinile, legate la spate, rămăseseră Încleștate În tentativa de a se elibera de sfori. Imaginea primei crime Îi fulgeră lui Dante pe dinaintea ochilor, cu evidentele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de gândire - că pentru început să dăm loboda la o parte, pe marginea farfuriei, și să vedem ce-i cu ciulamaua... Cine știe... în clipa aceea ușa se deschise și signora Maxima, ajutată de o slujnicuță vioaie, intră împingând un cazan alunecând pe rotile. Episodul 156 CĂPITANUL TRESORO POVESTEȘTE Un damf puternic de lobodă fiartă însoțit de-o adiere de rântaș deschise nările tuturor. Și parcă pentru a risipi orice urmă de îndoială, solida femeie anunță veselă și tautologică: — Lobodă! într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o adiere de rântaș deschise nările tuturor. Și parcă pentru a risipi orice urmă de îndoială, solida femeie anunță veselă și tautologică: — Lobodă! într-adevăr, vitaminoasa plantă tăiată masiv se lăfăia într-un dulce balans în gura de crater a cazanului. Fără să mai piardă timp, vioaia slujnicuță, căreia să-i fi dat vreo 17 ani și vreo 13 de când servea, apucă perfect polonicul și lăsă tuturor în farfurii părți exasperant de egale. Apoi signora le ură poftă bună și, împingând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Fără să mai piardă timp, vioaia slujnicuță, căreia să-i fi dat vreo 17 ani și vreo 13 de când servea, apucă perfect polonicul și lăsă tuturor în farfurii părți exasperant de egale. Apoi signora le ură poftă bună și, împingând cazanul, ieși cu slujnicuță cu tot. Ce-i de făcut? - păreau a se-ntreba toți. Primul care râcâi cu furculița în pasta verzuie fu bătrânelul, dar mai departe nu merse. Atunci doctorul Peleto, văzând că toți așteaptă un exemplu, își luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe el de cînd Îl știu a fost galanton doamne ce chefuri trăgeam noi la Zissu și la Mon jardin Îl cunoșteau toate florăresele eh a tras-o și el cîțiva ani că n-a fost numai chestia aia cu cazanul de țuică au mai fost și altele da s-a descurcat azi la unu mîine la una cu bancurile cu complimentele e fermecător a făcut ce-a făcut și s-a reabilitat acum e cineva trebuie să știi ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vechi zidite de Maria Thereza și-n față piața, unde În asfințit Își desfăceau zlătarii șatra; căruțe cu iz de catran și gaz ca pletele fetelor, Împletite cu zdrențe roșii și bănuți de aramă, cîntecul deochiat al băiatului care cositorea cazane amuțind la apariția domnișoarei cu umbreluță roz, pentru că și țiganul are obraz, o finețe veche În degetele subțiri, În coapsele prelungi „Bate-mă boierule, bate-mă că nu-ți semăn!“. Seara pe străzile Întunecate care se deschideau din piețe adormite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să vorbim fără să ne mișcăm fața; genele și sprâncenele făcuseră țurțuri, în timp ce umerii, mânecile, hainele noastre, ca și interiorul saniei erau acoperite de o pojghiță de gheață fină; din noi și din cai se ridicau aburii ca dintr-un cazan încins, iar pe obrajii Zinocikăi părea că s-a lipit o coajă de măr roșu. Pe centura pustie, totul era alb și albastru, în aceste culori, în sclipetul lor ca de naftalină, în tăcerea nemișcată ca de cameră pustie mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
înspre noi, spuse moșul, dând drumul brațului lui Cristian. Brusc, bezna pădurii redeveni de nepătruns. Ca și cum cineva acționase un buton ascuns, lumina verzuie dispăruse dintr-o dată. Inspectorul nu mai vedea nimic acum. Se simțea de parcă ar fi căzut într-un cazan plin cu smoală. Nu te speria! auzi de alături vocea șoptită a lui Calistrat. Sunt aici, dacă se repede, te feresc eu. Încet, ochii i se obișnuiau cu întunericul și începu și el să distingă câte ceva în jur. Luna strălucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
oglindă. Ea-și aminti și-și scoase din buzunar oglinjoara rotundă pe care tatăl ei i-o cumpărase de la un țigan, dintr-un iarmaroc de la Seghedin. (Țiganul, un mustăcios tînăr, șchiop de-un picior, cu mulți dinți de aur, vindea cazane de aramă. Îl implorase pe gospodar să-i cumpere oglinda, zicea el „de pomană“, atît era de ieftină. În ziua aceea nu vînduse nimic, și pruncu-i era bolnav, pe moarte.... „Obiceiuri țigănești.“) Fetița Își apropie oglinda de față, dar pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului Davidescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
După distrugerea vechilor plantații de vii, în podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au cultivat o viță hibrid. Viță nobilă avea la Lunca preotul Ion Păvăluță, iar la Fruntești (Moara lui Conachi) un țăran înstărit care avea și cazan de rachiu. Evident, proprietarii Rosetti aveau plantații de vii nobile, via lui Boteanu în Slobozia - Filipeni și via Virginiei Lambrino cu livadă și grădină de zarzavaturi. În Slobozia se păstrează toponimul „După Vie”, după un deal expusă la soare, unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au apucat-o cei care aveau în 1975, 65-70 de ani.52 Moara cu cai era în fața lui Cojocaru, peste pârâu, pe imaș, având ca proprietar pe unul Ion Borcea. Tot acolo, pe imaș, a funcționat velnița lui Cojocaru (un cazan de făcut rachiu). Moara avea o roată mare dințată și deasupra roții era fixată o oiște de care erau legați caii care mergeau de jur împrejur, ca la arie. Un angrenaj de roți ajungea să învârtă fusul morii care acționa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost rentabilă, și a vânduto pe nimică unuia de la Bacău. Făcuse moara cu bani împrumutați de la bănci și, dând faliment, a sărăcit. Proprietarul moșiei Dobreana, Gh. Sterian, a pusă bazele unei mori cu vapori (folosea forța aburului dat de un cazan încălzit cu lemne sau cu paie, pe la anul 1870 și a adusă și un meseriaș străin s-o poarte.53 Moara lui Sterian, având ca mecanică pe Iacob Vadanovici, era instalată pe șesul de la Tache Iacobeanu, în fața colii. Tot acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și-au pierdut viața, din toate clasele și categoriile sociale. Prin sate, noul regim se răfuia cu „chiaburii”, cu preoții, cu învățătorii, cu foștii proprietari, cu cei care avuseseră o moară, o mașină de treierat, un tractor, o prăvălie, un cazan de țuică și, în paralel, erau luați în brațe săracii, calicii, leneșii, folosiți ca masă de manevră. Din comuna Filipeni au fost ridicați, interogați, judecați și condamnați pentru delicte politice, pentru acțiuni împotriva ordinei de drept, numeroși cetățeni între care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărunt niște mărar din grădină, la difuzor e muzică populară oltenească, Unde-o fi Oltul mai mare, m-o trece mândra-n spinare, nene Marinică, au luat comuniștii tot, și pământuri, și vite, și case, nouă ne-au luat și cazanul de țuică, știi mata, luară averile oamenilor, nene, cât mai poate aștepta românul acuma, în 1965, cum, nu se ridică Oltul?, cum de nu își înalță apele până la cer, să cuprindă satul ăsta și toată România, neică, ne luară ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]