4,822 matches
-
goale, spraiuri deodorante, cumva inutile în context, însă minunat colorate, alte spraiuri pentru gândaci, țânțari, molii (ceva mai pline), câteva cutii de țigări, desigur și ele tot goale, însă perfect reutilizabile, sticluțe în care fusese probabil parfum, o cutie cu ceară de epilat, folosită numai pe jumătate, sticle de băuturi fine și tot goale, dar de mare efect în bibliotecă, papuci de plastic numai puțin rupți, prosoape cu monogramă: Hotel Meduza, ceva de vis, o brichetă de plastic care făcea scânteie
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOIEMBRIE Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 307 din 03 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Noiembrie cu frunza galbenă și rară, Parânguri albe străjuiesc la miazănoapte Lumina din obrajii arțarilor de ceară Topitu-s-a în zarea... amurgurilor coapte Mai ’naltă-mi pare-acum pădurea de salcâm Noiembrie... melancolia ta mă doare crud Tămâia serilor ce-au ars se face scrum Și vântul suflă versuri pe care nu vreau să le-aud Mărețul
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > IUBIREA APROAPELUI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului IUBIREA APROAPELUI Iubirea aproapelui e ură Și-o gheară înfiptă în carnea crudă. E iz de cremene stropită cu ceară Peste sufletul dornic de alinare. E mângâierea ghimpelui Pe-o coastă străpunsă De sulița vorbelor rostite cu sânge De șerpi și hiene, de cancer și cangrene. E sare peste rană, venin peste pelin, E drojdie băută într-un pahar cu
IUBIREA APROAPELUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349258_a_350587]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIE RUGINITĂ CA FIERUL VECHI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Muzeul figurilor de ceară chipuri împietrite Pași de gheață și foc Emoția te împinge înapoi Cuvintele te întind pe foaia albă cu picățele Eziți să visezi poemul mai departe ori să-l trezești Nici tăcerile nu mai sunt ca altădată Prea mult sânge și
EREZIE RUGINITĂ CA FIERUL VECHI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349303_a_350632]
-
Articolele Autorului până mai ieri se jucau punctele cardinale în pieptul meu îți rupeau cămașa astăzi au ars-o vulcanii nu știu să glumească își schimbă lumea prin ochii mei semiînchiși semiexilați semi...tu atâtea riduri pe un continent de ceară stalagmitele îți simt pașii noaptea e perfidă trimite-o peste toate vernisajele tăcerii știi poți trebuie doar s-o presezi între privirile mele să te învelești cu ultimul fir destrămat spre miezul nopții în el sunt tu de dincolo de mine
ÎN EL SUNT TU DE DINCOLO DE MINE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349411_a_350740]
-
numai o cale putem urma: Calea Luminii, Calea cea bună ori Calea întunericului care duce sufletul spre infernul suferințelor” - Ionel Marin Pe altarul Clipei Îmbrăcați cu haina clipei, Ca umbra gândurilor în zori, Vremea trece peste Noi, Risipind zâmbete de ceară. Tremurăm la picioarele Nemuritoarelor anotimpuri! Nu putem dirija... valurile Peste poduri de suspine! Pe treptele albe ale zilei, Valuri de dorințe spulberă, Măști ce deschid răni, Patimi în neștiute pustiuri... În amurg și-n toiul nopții, Ochii spălați de lacrimi
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
eroi zburători până la încercările inocente de imitare a zborului păsărilor. Cel mai reprezentativ rămâne, totuși, acela al lui Icar, simbol al eroismului și jertfelor omului pentru înfăptuirea zborului. În mitologia greacă, Dedal și fiul său, Icar, au folosit aripi de ceară și pene pentru a evada de pe insula Creta. Căldura soarelui a întrerupt zborul deasupra Mării Egee și Icar s-a înecat. Pe de o parte, cine nu a privit vreodată o pasăre pe cer, minunându-se și totodată, gândindu-se că
ZBORUL – O POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349788_a_351117]
-
își ia culoare. După aceea cam 3-4 săptămâni se ține în apă ca să se înmoaie spre a putea fi lucrat. Sunt lucrate în banc manual cu dăltițe și ciocanul. Se cioplesc pe față, se scobesc pe spate, se dau cu ceară și ulei de in. Măștile au aplicat păr natural din blană de oaie și de capră. Bența Codrin din Fălticeni, profesor de istorie, a moștenit arta cioplitului în lemn din familie. La Festivalul de la Ciocănești expune obiecte cioplite în lemn
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
încondeiază ouă de rață, găină, gâscă, prepeliță, struț, în culori cerate, negru și nuanțe de maro sau în combinații de roșu cu maro, negru cu roșu. Tradițională este culoarea albă și se lucrează pe rând cu fiecare culoare numai pe ceară fierbinte. Un alt model este realizat cu ceară neagră pe fond alb. După aceea se combină culorile. Oul de struț se încondeiază pe fond de culoare închisă, pe urmă din ce în ce mai deschisă până se ajunge la alb. În final oul se
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în culori cerate, negru și nuanțe de maro sau în combinații de roșu cu maro, negru cu roșu. Tradițională este culoarea albă și se lucrează pe rând cu fiecare culoare numai pe ceară fierbinte. Un alt model este realizat cu ceară neagră pe fond alb. După aceea se combină culorile. Oul de struț se încondeiază pe fond de culoare închisă, pe urmă din ce în ce mai deschisă până se ajunge la alb. În final oul se dă cu lac. Motivele preferate sunt: prosopul, crucea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din ce în ce mai deschisă până se ajunge la alb. În final oul se dă cu lac. Motivele preferate sunt: prosopul, crucea pascală, calea rătăcită, Maica Domnului, frunză dse trifoi, urechea porcului. Saghina Ecaterina din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de toate tipurile, cu ceară în relief (ceară naturală colorată), într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă încondeiate la dumneaei în localitate erau
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
se ajunge la alb. În final oul se dă cu lac. Motivele preferate sunt: prosopul, crucea pascală, calea rătăcită, Maica Domnului, frunză dse trifoi, urechea porcului. Saghina Ecaterina din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de toate tipurile, cu ceară în relief (ceară naturală colorată), într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă încondeiate la dumneaei în localitate erau cu picățele. Iliuță
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
n-ar fi avut puterea să șteargă fără radiera păcatele scrise pe o foaie de o femeie și n-ar fi putut să facă semnul cruci cu degetul pe lespedea de marmură că și când aceasta ar fi fost de ceară; Ignatiu de Loyala n-ar fi levitat chiar și de n-ar fi fost mereu în rugăciune găsit în acea poziție cu capul plecat (de unde și acea cruce doar cu trei brațe), și n-ar fi levitat nici sf.-ul
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344557_a_345886]
-
Când răstignit între amiezi Spre nicăieri te duci, te duci...? Române, oare tu mai simți Durerea tainicei dureri Când strângi din pleoape și din dinți Uitat de Cel din Cer când ceri? Române, tu, oare mai verși Lacrimi fierbinți de ceară Din lumânări de popi perverși Ce vând cristoși și țară? Române înviat din chin Purtând pe cap coroană Din țepi și mărăcini și spini, Mai crezi în daruri și pomană? Române răstignit modern Pe crucea lor globală, Nu accepta acest
A-NVIAT HRISTOS, ROMÂNE! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348021_a_349350]
-
lucrări realizate de meșteri populari, precum Dorina Frenți, Expoziția cu vânzare de obiecte de artizanat în miniatură a meșterului popular Petrișor Florin, Expoziția meșterului dogar Truția Vasile din Reghin, Expozița florală realizată de Sera Municipiului Reghin, Expoziția de sculptură în ceară a Vioricăi Hărșan, costume populare realizate de rapsodul popular Rafila Moldovan din Idicel Pădure, Cătană Lucreția, Violeta Crucița, cât și costume populare de pe Valea Superioară a Mureșului. Moldovan Rafila originară din satul Idicel Pădure, comuna Brâncovenești, în vârstă de 73
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Te rog, Doamne, să mă ajuți/ Nu cumva să-mi calc cuvântul./ Lupii răpitori se-adună/Te rog, Doamne, să veghezi/ Să nu-mi pierd calea credinței,/Taina Sfântului Botez.” Hărșan Viorica din Reghin produce și comercializează lumânări sculptate în ceară. Și-a dorit foarte mult să creeze ceva frumos, practic, care să poată fi folosit și la bucurie și la necaz. A văzut pe Internet un anumit tip de lumânări, a început să lucreze și dumneaei, reușind să le aducă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
să poată fi folosit și la bucurie și la necaz. A văzut pe Internet un anumit tip de lumânări, a început să lucreze și dumneaei, reușind să le aducă tot felul de elemente noi și originale. Sunt în totalitate din ceară de bună calitate, în care a pus pigmenți de culori diferite, pe care le-a combinat după propria fantezie. Obiectele create sunt în formă de candelă simplă, candelă cu petale, flori, cu răsucituri și împletituri care le dau amploare și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
turn, Pe scară, Și căzând, mi-a stins lumina. Cheia ce-am pierdut aseară Am cătat-o , Dar pe scară Era noapte ca și-afară, Noapte ca sub boltuita Cupolă de mănăstire, Când s-au stins pe la icoane, Lumânările de ceară. Și-am rămas în turnul gotic Turnul celor trei blazoane: Al Iubirii, Al Speranței, Și-al Credinței viitoare... Și-am rămas în turnul gotic Domn pe-ntinsele imperii Ale negrului haotic. Și-au trecut de-aseară clipe, Și-au trecut
SA NE AMINTIM DE MINULESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348069_a_349398]
-
apă arzând în flăcări... De căpcăun tot nu scăpase, de acolo de pe o stâncă, deodată s-a aruncat într-un hău; aluneca undeva în gol și golul nu se mai termina, se ducea plutind ușor cu niște aripi mari de ceară ca un Icar hăituit de demoni... Se trezi din visul ei și privi în jur, era liniște; singură în cupeu, medită la visul ei, cine era acel căpcăun care-i înfiorase copilăria?, citea Schiler, cartea îi căzuse din mână când
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului A venit aseară cu-o trăsură L-a adus un înger mai de sus Nu voia să vină dar supus A bătut tot drumul o măsură Și trăsura lui era de ceară Dar venind jandarmii cu toptanul Și mandate pământești să-i ceară Acte, și să-i vadă geamantanul, A trecut ca duhul prin pereți Nu-l simțiți în suflet cum adie? De aceea nici n-o să-l vedeți: Domnul Liszt e
DOMNUL LISZT de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348135_a_349464]
-
plecați voi zilele mele senine recele pătrunde prin căldura temătoare o rază de soare dezgolită și străluciutoare dansează în apus de roșu pe fereastra mea un fuior dintr-un nor, clipește speriat o aripă zboară albind cerul liniștea picură ca ceara fără sunet podeaua amintirilor mele suspină noaptea luna trimite câte-o rază și mă înțeapă cu gheță-n inimă firul gândului din deșertul sufletului meu s-a răcit cu brumă soarele încă stropește cu raze cerul pământul plânge cu munții prin
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
fac un copac de gânduri Cu inima mea bătând în fiecare frunză. Iubirea mea pentru tine e nesfârșită Cum nesfârșite au fost si focurile Ce le-am aprins în sufletul altor femei Care credeau că sunt viu, eu omul de ceară... Viața e doar o colivie în care ademenim păsări Să le îngrădim zborul, să ne ciugulească din palmă Să priveasca înaltul doar prin ochii noștri. Nu-ți fie teamă iubito, au mai fost atâtea altele înaintea ta Cum nici tu
POEM SINGULAR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348199_a_349528]
-
zi că ne-ntâlnim, la anul la Ierusalim, un dulce anotimp plutea că o saltea, ca o sofa, părea că el spre mine vru să se îndrepte carasu, o, pare-se că nu-i caras, e doar un lup de ceară , gras, predcum acel ce strânge-averi pentru nimic și nicăieri, ca bestial este minutul și îl întrece doar sărutul. prin mine gânduri triste trec, cum oamenii în ură cresc, valize de lichid biliar, osul de vulpe e calmar, degeaba blană e
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
zi că ne-ntâlnim, la anul la Ierusalim, un dulce anotimp plutea că o saltea, ca o sofa, părea că el spre mine vru să se îndrepte carasu, o, pare-se că nu-i caras, e doar un lup de ceară , gras, predcum acel ce strânge-averi pentru nimic și nicăieri, ca bestial este minutul și îl întrece doar sărutul. BMM Referință Bibliografica: Farmecul / Boris Mehr : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1091, Anul III, 26 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
ar înmuia în mărgeanul ochilor ei penelul ar împânzi pe tablou sticla cerului lungii zile arctice, marea netezită cu spatula de argint a lunii, lacrima de rășină a pinului, scursă pe stânjenelul din umbra lui, platoșa gheții râului din câmpie, ceara topită a lumânărilor albe de nuntă în care se oglindește vitraliul unei catedrale, piatra de ametist a inelului din pocalul de porțelan cu vin! Este Janet Hârbu, născută la Comănești, locuitoare și om de valoare al Constanței, acum. Este tânăra
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]