1,227 matches
-
Concomitent (între august 1939 și august 1941), a crescut și cerința pentru diverse bunuri de consum, cu 25%. Aceasta s-a datorat creșterii numărului angajaților și a salariaților și a salariilor acestora. Salariul mediu orar a crescut de la 73,4 cenți (în 1940) la 87,1 cenți (decembrie 1941). ● Câștigul mediu săptămânal ajunsese (de la 29,88) la 38,62 dolari 173 datorită creșterii numărului de ore suplimentare, iar prețurile bunurilor de consum erau mai mari cu mai puțin de 10%. La
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
1941), a crescut și cerința pentru diverse bunuri de consum, cu 25%. Aceasta s-a datorat creșterii numărului angajaților și a salariaților și a salariilor acestora. Salariul mediu orar a crescut de la 73,4 cenți (în 1940) la 87,1 cenți (decembrie 1941). ● Câștigul mediu săptămânal ajunsese (de la 29,88) la 38,62 dolari 173 datorită creșterii numărului de ore suplimentare, iar prețurile bunurilor de consum erau mai mari cu mai puțin de 10%. La 7 ianuarie 1942, președintele Roosevelt a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de suferit de pe urma acestei crize a petrolului. Majoritatea industriei americane și-a redus capacitatea de lucru. Criza petrolului a adus mari avantaje financiare țărilor din Orientul Mijlociu care ridicaseră prețul pe barilul de petrol de aproape patru ori (de la 25 de cenți la peste 1 dolar per galon 180 de benzină). ● Alte țări care au beneficiat de pe urma acestei crize a petrolului au fost Norvegia, Mexic și Venezuela. ● În Statele Unite, două state Texas și Alaska au obținut beneficii mari din vânzarea petrolului. ● Administrația
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Merk au fost depășite. Date oficiale recente dela începutul lunii august 2011 confirmă că deficitul bugetar pe 2011 va ajunge la 1 500 miliarde dolari. Pentru a se rezista actualei situații financiare guvernul american va trebui să împrumute 40 de cenți pentru fiecare dolar cheltuit, ceea ce va adauga o sumă enormă datorită dobânzilor. Sursa: Congressional Budget Office; White House Office of Management and Budget, 2009 Deficitul bugetar al Statelor Unite pentru 2010 și prognoza până în 2019 (% din PNB) Notă: Linia gri deschis
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
se poate de vag, hâtrul Michel. - Adică? - Adică a trebuit să ascult scuzele patronului. - Ce fel de scuze? - Pentru întârziere. - Și a meritat asta, după ce ne-a făcut? - Sigur că a meritat. - Adică? - Adică nu ne-a mai luat nici un cent. - Nu se poate! - Dacă îți spun eu, se poate. - Își permite așa ceva? - Decât o reclamă proastă, pe care s-a gândit că am fi putut să i-o facem noi, a găsit că aceasta e soluția cea mai convenabilă. Oricum
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
nimic nu amestecat niciodat', a răspuns vrăjitorul, cu un aer trufaș. Trulilu-lu, truliu-lu-lulu! - Lasă-ne cu trulilulu-ul tău! a strigat una dintre fete. Cum îndrăznești să te descotorosești de bilețelele tale păgâne prin fiicele lui Israel? - Îmi vreau cei doi cenți înapoi! a spus o altă fată cu furie. - Și eu! Vrăjitorul și-a pus pe umeri încărcătura - orgă, șoareci, papagali, răvașe și restul, și a dispărut. - Asta e! Ducă-se învârtindu-se, a strigat după el precupeața. Acum o să facem
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în fiecare seară, oameni fără adăpost. Îi recunoaște după răspunsurile lor: - Paturi cu toții, nu? După o șovăială generală, se aude un murmur de aprobare. - Ei bine, aliniați-vă aici. O să văd ce pot face. Nici eu n-am nici măcar un cent (171). Lipsa lui de bani este primul indiciu cum că și el ar putea fi fără adăpost. Căpitanul începe solicitările către trecătorii bogați: "Ascultați, dragă domni, acești oameni nu au unde dormi. Trebuie să aibă un pat la noapte. Nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că și el ar putea fi fără adăpost. Căpitanul începe solicitările către trecătorii bogați: "Ascultați, dragă domni, acești oameni nu au unde dormi. Trebuie să aibă un pat la noapte. Nu se pot culca pe stradă. Am nevoie de doisprezece cenți pentru a-i găsi unuia un pat. Cine mi-i dă?" (172). De-a lungul serii îi lingușește pe trecători, uneori fără succes, până ce strânge suficienți bani pentru oamenii aliniați în spatele lui. Apoi își duce companionii fără adăpost la o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de mărime medie poate fi achiziționat pentru aproximativ o zecime din prețul pe care îl avea în 1800. În mod evident, astfel de ziare se adresau celor înstăriți. "Asta însemna de fapt jurnalismul de clasă; într-adevăr prețul de 6 cenți pentru o singură bucată... a făcut aproape imposibil accesul clienților obișnuiți la aceste ziare". Așadar, în America post-revoluționară, aceste ziare nu erau numai fanatice, dar și elitiste, adresate claselor mai educate și avute. Această situație se putea observa în ziarele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Joie de vivre de Zola. Talentele ei intelectuale înăbușite și slab ghidate sunt otrăvite prin lipsa de stimulări externe. Instalarea la Paris lasă o amprentă inegalabila asupra ființelor, dându-le posibilitate să se afirme în toate sensurile: "la femme est cent fois plus femme à Paris qu'en aucune autre cité de l'univers" [Uzanne 1910, p.18, subl.n.]. În sensul acesta, rolul Parisului poate fi comparat cu cel al lui Pigmalion. Parisul le transformă pe unele provinciale în Pariziene
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
échelle, chez un escompteur: voilà leș Parisiennes. Și leurs maris ne peuvent entretenir leur luxe effréné, elle se vendent. Și elles ne savent pas se vendre, elles éventreraient leurs mères pour y chercher de quoi briller. Enfin elles font leș cent mille coups" [Balzac, Le père Goriot, p.98]. Banul, minciună, corupția transforma personalitatea umană. În aceste condiții, Pariziana devine "un animal cu sânge rece", fără iluzii și resentimente. Românul La Duchesse de Langeais, scris în perioada "pierderii iluziilor" pe care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
doamnele pariziene le-au adunat pentru orfani, doar două sute douăzeci vor reveni destinatarilor este tot ce a rămas după recepția în cinstea acestui eveniment: "Leș dames patronnesses avaient recueilli plus de trois mille francs. Îl resta, tous frais payés, deux cent vingt francs pour leș orphelins du sixième arrondissement" [Maupassant, Bel-Ami, p.207]. Prințesa Oriviedo este singura figură de excepție în această filiație, implicându-se cu toată sinceritatea în slujba celor săraci, asemănându-se cu un contabil, o bursă, o bancă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
gâchis de l'argent de poche: vingt mille francs chez le modiste, trențe mille chez la lingère, douze mille chez le bottier; son écurie lui en mangeait cinquante mille; en six mois, elle eut chez son couturier une note de cent vingt mille francs" [Zola, Nana, p.408]. În Aux Bonheur des Dames este vorba despre o gigantică întreprindere în serviciul femeii. Comerțul cu noutăți aduce în atenție o nouă figură cea a femeii-întreprinzătoare de succes (Caroline Hédouin și Denise Baudu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
époque, que des bouleversements. On démolit de toutes parts le vieux temple de l'opinion, qu'on appelle celui de l'erreur. On bouleverse la physique, la chimie, l'histoire naturelle, le système newtonien, la politique; et ce qui est cent fois plus absurde et plus téméraire, la forme sacrée de la tragédie française" [Mercier, 1990, p.260]. 10 Sunt capitale observațiile lui H.-R. Patapievici despre faptul că "modernitatea este o evoluție în funcție de progres și nu de calitate" [p.139] și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
princesse, et par là étendit șes relations avec une grande rapidité dans le monde diplomatique et dans l'aristocratie la plus choisie" [Maupassant, Notre coeur, p.185]; "să grande réputation venait de ce que l'empereur lui avait payé une nuit cent mille francs, sans compter la décoration pour son mari, un homme correct qui n'avait d'autre situation que ce rôle d'être le mari de șa femme" [Zola, L'Argent, p.252]. 56 "Le mythe est aussi le moyen
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fondé, à la Villette, la Crèche Sainte-Marie, avec des berceaux blancs pour leș tout-petits, des lits bleus pour leș plus grands, une vaste et clăire installation que fréquentaient déjà trois cents enfants; un orphelinat à Saint-Mandé, l'Orphelinat Saint-Joseph, où cent garçons et cent filles recevaient une éducation et une instruction, telles qu'on leș donne dans leș familles bourgeoises; enfin, un asile pour leș vieillards à Châtillon, pouvant admettre cinquante hommes et cinquante femmes, et un hôpital de deux cents
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Villette, la Crèche Sainte-Marie, avec des berceaux blancs pour leș tout-petits, des lits bleus pour leș plus grands, une vaste et clăire installation que fréquentaient déjà trois cents enfants; un orphelinat à Saint-Mandé, l'Orphelinat Saint-Joseph, où cent garçons et cent filles recevaient une éducation et une instruction, telles qu'on leș donne dans leș familles bourgeoises; enfin, un asile pour leș vieillards à Châtillon, pouvant admettre cinquante hommes et cinquante femmes, et un hôpital de deux cents lits dans un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
seulement d'ouvrir leș salles. Mais son œuvre préférée, celle qui absorbait en ce moment tout son cœur, était l'Oeuvre du Travail, une création à elle, une maison qui devait remplacer la maison de correction, où trois cents enfants, cent cinquante filles et cent cinquante garçons, ramassés sur le pavé de Paris, dans la débauche et dans le crime, étaient régénérés par de bons soins et par l'apprentissage d'un métier. Ces diverses fondations, des dons considérables, une prodigalité
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
salles. Mais son œuvre préférée, celle qui absorbait en ce moment tout son cœur, était l'Oeuvre du Travail, une création à elle, une maison qui devait remplacer la maison de correction, où trois cents enfants, cent cinquante filles et cent cinquante garçons, ramassés sur le pavé de Paris, dans la débauche et dans le crime, étaient régénérés par de bons soins et par l'apprentissage d'un métier. Ces diverses fondations, des dons considérables, une prodigalité folle dans la charité
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pavé de Paris, dans la débauche et dans le crime, étaient régénérés par de bons soins et par l'apprentissage d'un métier. Ces diverses fondations, des dons considérables, une prodigalité folle dans la charité, lui avaient dévoré près de cent millions en cinq ans" [Zola, L'Argent, pp.52-53]. 277 "Chaque mardi, Hélène avait à dîner M.Rabaud et l'abbé Jouve. (...) Puis, ces dîners du mardi étaient devenus une véritable institution. Leș convives s'y retorouvaient, comme à un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
suspension de tout l'être, singulière situation du corps et de l'esprit, où le coeur ne bat plus, où la respiration halite comme la pensée, où leș gestes, leș phrases restent inachevées, où tout attend. Leș poètes l'ont cent fois décrite, cette angoisse douloureuse de l'amant qui écoute le roulement d'une voiture dans la rue déserte, un pas furtif montant l'escalier" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.181]. 327 Visul de plecare definitivă cu Rodolphe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dédaigneux de l'école byronienne a fait son temps" [Girardin, 1843, p.92]. 404 Zola însoțește fastuoasele toalete ale Parizienelor cu notă de plată a renumitului creator de modă, la fel de impresionantă că și rochia: "une note de Worms, montant à cent trente-six mille francs, un chiffre" [Zola, La Сurée, p.220]. Costul toaletelor atinge proporțiile unei averi: "Elle porta des chemises et des peignoirs d'un prix fou" [ibidem, p.272]. "L'hiver suivant, lorsque Renée mourut d'une méningite aigue
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Elle porta des chemises et des peignoirs d'un prix fou" [ibidem, p.272]. "L'hiver suivant, lorsque Renée mourut d'une méningite aigue, ce fut son père qui paya șes dettes. La note de Worms se montait à deux cent cinquante-sept mille francs" [ibidem, p.434]. Creșterea notelor de plată este paralelă descreșterii situației materiale: "Elle se trouvait bien autrement effrayée par să dette chez Worms, qui montait maintenant à près de deux cent mille francs. Le tailleur exigeait un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de Worms se montait à deux cent cinquante-sept mille francs" [ibidem, p.434]. Creșterea notelor de plată este paralelă descreșterii situației materiale: "Elle se trouvait bien autrement effrayée par să dette chez Worms, qui montait maintenant à près de deux cent mille francs. Le tailleur exigeait un acompte, en menaçant de suspendre tout crédit. Elle avait de brusques frissons quand elle songeait au scandale d'un procès, et surtout à une fâcherie avec l'illustre couturier. Puis îl lui fallait de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
au bouț de quelques mois, avait déjà de gros besoin d'argent. Le mari n'intervient que pour autoriser să femme à vendre. (...) cinquante mille francs, qui allaient disparaître en dentelles et en bijoux, devaient lui rapporter, à lui, le cent pour cent" [ibidem, p.117]. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pariziana romanesca: mit și modernitate 2 1 Capitol Cuprins Introducere Personaje emblematice ale modernității: Pariziana Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana Adnotare Adnotare Concluzii Bibliografie selectivă Capitol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]