1,983 matches
-
Kazahstan -2030, Chișinău, 2001, În torentul istoriei, Chișinău, 2001; Daniil Harms, Mi se spune capucin, Iași, 2002; Anatoli Mariengof, Serghei Esenin, așa cum a fost, Iași, 2002; Aleksandr Blok, Versuri despre Preafrumoasa Doamnă, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Avădanei, Cărți ale centenarului Eminescu, ATN, 1989, 11; Constantin Coroiu, A apărut un nou Gogol, ALA, 1999, 460; Gheorghe Grigurcu, „Literatura orizontală”, RL, 1999, 43, 44; Gheorghe Grigurcu, Un Gogol dezideologizat, RL, 2000, 46; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 231-232; Livia Cotorcea, Semnificative isprăvi, CL
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
1829; vezi Nestor Camariano, Despre un manual de patriotism publicat la Iași, în 1829, în „Revista istorică română“, XIII, fascicolul IV, 1943, p. 116-126). În 1831 traduce Funia întreită a lui Evghenie Vulgaris tipărită la Iași și tot din Vulgaris, Centenar, rămasă în manuscris. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 105-106, și N. Iorga, Viața și faptele mitropolitului Moldovei Veniamin Costache (1768-1846), București, 1904. • Fostul elev al lui Neofit Duca a fost îndemnat de profesorul de la Academia domnească din București să traducă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru studiul istoriei Balcanilor. Participă ca inițiator și coordonator, alături de Valeria Trifu, la Bibliografia Mihai Eminescu. 1866-1970 (vol. I: Opera, 1976) și face parte din colectivele care alcătuiesc Bibliografia literaturii române. 1948-1960 (1965), Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România. 1867-1967. Cartea centenarului (1968) ș.a. Ca istoric, L. scrie cărți ce prezintă interes și pentru istoria literaturii, evidențiind înrâurirea transformărilor instituționale asupra istoriei ideilor și a mentalităților: N. Iorga și marea răscoală țărănească din 1907 (1984), Revoluția franceză, moment de răscruce în istoria
LIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287838_a_289167]
-
e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un nuc enorm de pe pământul său simbolizează ordinea moștenită. Natură posesivă, Ruja lui Cazacu, măritată cu Mitru Odobac, nepotul bătrânului, exprimă vederile ultimei generații, refractară rânduielilor date. În conflict ireconciliabil, părțile nu acceptă nici un compromis; întocmai ca țăranii normanzi ai
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
B. Fundoianu - Benjamin Fondane, ALIL, seria B, t. XXXIV, 1994-1995; Marin Sorescu, B. Fundoianu sau Făgăduința ca afirmare, L, 1995, 40; Dosar B. Fundoianu, APF, 1995, 11; Caraion, Tristețe, 107-111; Pop, Recapitulări, 134-141; Mirodan, Dicționar, II, 299-323; Z. Ornea, La centenarul Fundoianu, RL, 1998, 49; Mănucă, Perspective, 26-41; Z. Ornea, Iudaismul în estetica lui Fundoianu, RL, 1999, 48; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 109-125; Dicț. esențial, 320-322; Gina Sebastian Alcalay, Fundoianu, eseist, filosof și profet, RL, 2001, 20; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
rom., II, 426; Heinz Stănescu, Ludwig Vinzenz Fischers, „Titellose Bilder”, „Neue Literatur”, 1956, 4; Anca Goția, Ludwig Vinzenz Fischer (1845-1890), în Studii de istorie a naționalității germane și a înfrățirii ei cu națiunea română, II, București, 1981, 238-246; Raluca-Miruna Bostan, Centenarul unei publicații: „Romänische Revue” (1885-1894), în Interferențe culturale româno-germane, coordonatori Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 231-234; Horst Schuller Anger, Der Übersetzer Ludwig Vinzenz Fischer in der „Romänische Revue”, în Deutsche Literaturtage in Reschitza. Eine Dokumentation, Reșița, 1996, 115-122
FISCHER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337]
-
internarea în lagărul de la Caracal. Eliberat, i se va interzice să mai publice. Va continua să scrie, „chemând” pe preaputernicii epocii, din țară, dar și din lume, la „judecata istoriei” sau rememorându-și viața. După moartea sa, și îndeosebi în preajma centenarului nașterii, i se reeditează câteva dintre scrierile pedagogice - Din istoria literaturii didactice românești (1975), Pentru o pedagogie românească (1977) și Nu din partea aceea (1985) - și i se tipăresc volumele memorialistice Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut (1974) și
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Sângeorzan, Amintirile unui pedagog militant, VR, 1982, 2; Horia Stanca, O ucenicie de luptă pe baricade, T, 1982, 3; Al. Zub, Onisifor Ghibu. Baricadele unei vieți, CRC, 1983, 21; Fănuș Băileșteanu, Între pedagogie și literatură, ST, 1983, 5; Nadia Nicolescu, Centenar Onisifor Ghibu. Omul și opera, T, 1983, 6; [Centenarul Onisifor Ghibu], „Romanian Review”, 1983, 10; Traian Vedinaș, Onisifor Ghibu, Cluj-Napoca, 1983; Bârsănescu, Medalioane, 107-111; Țepelea, Opțiuni, 47-54; Alex. Ștefănescu, Scene din viața scriitorilor, RL, 1991, 20; Mircea Popa, Onisifor Ghibu
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Stanca, O ucenicie de luptă pe baricade, T, 1982, 3; Al. Zub, Onisifor Ghibu. Baricadele unei vieți, CRC, 1983, 21; Fănuș Băileșteanu, Între pedagogie și literatură, ST, 1983, 5; Nadia Nicolescu, Centenar Onisifor Ghibu. Omul și opera, T, 1983, 6; [Centenarul Onisifor Ghibu], „Romanian Review”, 1983, 10; Traian Vedinaș, Onisifor Ghibu, Cluj-Napoca, 1983; Bârsănescu, Medalioane, 107-111; Țepelea, Opțiuni, 47-54; Alex. Ștefănescu, Scene din viața scriitorilor, RL, 1991, 20; Mircea Popa, Onisifor Ghibu - memorialistul, ST, 1991, 5-7; Al. Cistelecan, Oameni și fapte
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
singur, Sorana Coroamă-Stanca, Eugenia Busuioceanu, Magdalena Boiangiu și Bedros Horasangian - Unde dai și unde crapă... La rubrica de evocări și interviuri, Dan Deșliu rememorează trei întâlniri cu Lucia Sturdza Bulandra (1980), Dinu Kivu discută cu Marin Sorescu, în timp ce, cu prilejul centenarului nașterii lui Constantin Tănase, Elly Roman este intervievat de C. Paraschivescu (1981). În 1984 Ionuț Niculescu va sta de vorbă cu Kitty Mușatescu despre soțul acesteia, Tudor Mușatescu, iar I.D. Sârbu va publica O ultimă convorbire cu George Ciprian. Marian
GONG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
traduceri. De asemenea, într-un studiu de literatură comparată din 1924 a analizat cele dintâi „traduceri și imitațiuni” poetice românești după literatura engleză. SCRIERI: Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, Cluj, 1924; Robert Burns, poetul țărănimei, Cluj, 1925; Comemorarea centenarului introducerei limbei franceze în învățământul public românesc, Cluj, 1931; Glosarul lui Creangă, Sibiu, 1943. Traduceri: Alfred Tennyson, Dora, Brăila, 1923; Charles și Mary Lamb, Povești după Shakespeare, București, 1924; William Cowper, John Gilpin, Brăila, 1924; Robert Burns, Poezii, Cluj, 1925
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
Texte pedagogice alese, introd. trad., București, 1962. Repere bibliografice: Const. Bobeică, Un exilat din istorie: Vasile Harea, „Nistru”, 1990, 6; Mihai Lozbă, Vasile Harea, ALIL, seria B, t. XXXII, 1988-1991; Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor, I, București, 1994, 149-153; Sorina Bălănescu, Centenar Vasile Harea, CRC, 1995, 6; Andrei Stratulat, „Basarabia pe drumul Unirii”. Document despre noblețea martorului, RR, 1995, 2; Vlad Chiriac, Să nu părăsim făclia și scutul care ne-au mai rămas: neamul, „Magazin bibliologic”, 1995, 1-2; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997
HAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287413_a_288742]
-
de referință. O atenție deosebită este acordată debuturilor, astfel încât se punctează sistematic intrarea pe scena literară a multor scriitori. Întrucâtva înrudite ca sferă de preocupări cu istoricul presei române sunt și lucrările Societăți și asociații în știința românească (1981) și Centenarul concursurilor școlare. De la „Tinerimea Română” la Concursul „M. Eminescu”. 1885-1985 (1985). SCRIERI: De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic, București, 1959; Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste. 1789-1948, I-II, introd. D. Micu, București, 1968; Reviste și curente
HANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
lui Macarie la Combinatul Poligrafic, București, 1959; Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste. 1789-1948, I-II, introd. D. Micu, București, 1968; Reviste și curente în evoluția literaturii române, București, 1978; Societăți și asociații în știința românească, București, 1981; Centenarul concursurilor școlare. De la „Tinerimea Română” la Concursul „M. Eminescu”. 1885-1985, București, 1985; Dicționar al presei literare românești. 1790-1982, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1987; ed. 2 (Dicționarul presei literare românești. 1790-1990), București, 1996. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Presa literară românească
HANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
40-a aniversări a școlii, În 1986, un document statuează organizarea să În diferite facultăți, catedre și grupe de lucru. Facultatea de istorie era compusă din trei catedre, istoria ȘED, a PCUS și a mișcării muncitorești internaționale; se pregătea sărbătorirea centenarului lui Thaelmann și era proclamata Înrădăcinarea În istoria partidului, În tradițiile revoluționare continuitatea luptei KPD și a rezistenței antifasciste. Facultatea de filosofie cuprindea catedrele de filosofie marxist-leninistă, de politică culturală a ȘED și de comunism științific; tocmai se Încheiaseră festivitățile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
revizionism” nu mai reprezenta Între timp vreo amenințare (Kapferer, p. 310). Lukács și Bloch au primit postmortem În RDG semne de recunoaștere academică. Publicațiile și manifestările științifice care le-au fost de atunci consacrate, cărțile și colocviile organizate cu prilejul centenarelor lor - În 1985 pentru Lukács și În 1986 pentru Bloch - treceau sub tăcere acuzațiile din anii ’50. Succesul cunoscut de operă lui Bloch după moartea acestuia și marele număr al comentatorilor operei sale În RDG nu se explică doar prin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
revizioniști”: Înalții responsabili din domeniul filosofiei au găsit nimerit să-și asocieze numele Într-un mod sau altul cu „cei mari”, chiar În situații care, În condiții normale, ar fi putut fi considerate stânjenitoare. De exemplu, printre elogiile formulate la centenarul lui Lukács, figurează și cele ale lui Manfred Buhr, președinte al consiliului pentru probleme fundamentale ale luptei ideologice de la Academia RDG (Vorsitzender des Wissenschaftlichen Rats für Grundfragen des ideologischen Kampfes), fost doctorand al lui Bloch, Înalt demnitar cultural la academie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
gandire. Dimpotrivă, tocmai eterogenitatea surselor, Înrudirea cu filosofii „burghezi” atestau acum noblețea academică. Astfel, dintr-un filosof incomod, Lukács a devenit o trambulină salvatoare pentru filosofii aparatului, preocupați să-și salveze o parte a patrimoniului. Comunicările prezentate cu prilejul simpozionului centenarului lui Lukács, cu cinci ani Înaintea dispariției RDG, indică În mod limpede această dorință de Întoarcere la „izvoare” pentru a găsi răspuns unei Întrebări chinuitoare după 1989: Ce mai rămâne din trecut? - Was bleibt? (vezi Grimm, 1993). Dezbaterea despre Nietzsche
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
culturii”), Mihail Sebastian (Notă despre literatura dramatică). Mai scriu eseuri Petru Comarnescu, Ion Biberi, Al. Rosetti, D.I. Suchianu. Numărul 7/1939 este dedicat lui Mihai Eminescu (cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la moarte), iar numărul 3/1940 marchează centenarul nașterii lui Titu Maiorescu. Camil Petrescu editează o serie de corespondențe inedite datorate lui Nicolae Bălcescu (la rubrica „Texte și documente”). Bogată, secțiunea de traduceri din literatura universală este asigurată de Emil Gulian, Al. A. Philippide, Vladimir Streinu, Tudor Arghezi
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
Europa de Est (1969). O realizare o reprezintă publicarea, începând din primul număr, a bibliografiei studiilor de romanistică din străinătate din intervalul 1947-1962. Sunt editate actele congresului „Zilele studiilor românești”, care a avut loc în perioada 24-26 ianuarie 1959 la Paris, marcând centenarul Unirii Principatelor. În secțiunea de filosofie figurează textele unor conferințe ținute de D.C. Amzăr, Jean Daniélou, Mircea Eliade (Lupii și lupoaica). La secțiunea de filologie Al. Ciorănescu scrie articolul Începuturile filologiei românești în Franța. Secțiunea de artă și literatură abordează
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
conține în primul rând articole despre cărți de călătorie, dar și însemnări cu privire la volume de proză, poezie, eseuri, principalul recenzent fiind Emil Manu. Apar, de asemenea, și texte critice sau istorico-literare mai ample, îndeosebi cu ocazia unor comemorări: Francisc Păcurariu, Centenarul Liviu Rebreanu, Al. Raicu, Liviu Rebreanu la centenar, Anda Raicu, Hasdeu - marele necunoscut, Al. Piru, Călinescu și Eminescu, I.D. Marin, Ipotești - soarta unei case. Deși își continuă apariția mai bine de un deceniu, după 1992 R.p. își pierde treptat interesul
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
călătorie, dar și însemnări cu privire la volume de proză, poezie, eseuri, principalul recenzent fiind Emil Manu. Apar, de asemenea, și texte critice sau istorico-literare mai ample, îndeosebi cu ocazia unor comemorări: Francisc Păcurariu, Centenarul Liviu Rebreanu, Al. Raicu, Liviu Rebreanu la centenar, Anda Raicu, Hasdeu - marele necunoscut, Al. Piru, Călinescu și Eminescu, I.D. Marin, Ipotești - soarta unei case. Deși își continuă apariția mai bine de un deceniu, după 1992 R.p. își pierde treptat interesul pentru literatură. Dintre cei care au contribuit la
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
Z. Ornea, Laurențiu Ulici ș.a. Același gen de publicistică fac Florica Ichim, care consemnează o convorbire cu Liviu Ciulei, în timp ce Roxana Pană realizează un interviu cu Mircea Sântimbreanu etc. R.l. marchează întotdeauna momentele aniversare și comemorative. În 1952, cu prilejul centenarului nașterii lui I.L. Caragiale, își expune opiniile Camil Petrescu, în 1964 un număr e dedicat lui Mihai Eminescu (la șaptezeci și cinci de ani de la moarte), iar în 1976, sub genericul „Brâncuși 100”, scriu Dan Grigorescu, Constantin Vișan, Ana Blandiana și Paul
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 379-380; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 57-60; I. Breazu, Literatura „Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935; Gabriel Ștrempel, Din activitatea lui I. Russu-Șirianu la „Tribuna”, în Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 151-161; Dicț. lit. 1900, 762. S.C.
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
în prezent. Prin ștergerea sau mai degrabă prin „ambiguizarea” graniței dintre cultură și divertisment, societatea se complace într-un „trăirism” sui-generis, atâta timp cât cultura imaginii strică imaginea culturii. Revista își propune de aceea să slujească Limba, Adevărul și Valoarea. Centrat pe centenarul lui Lucian Blaga, numărul îi are ca semnatari pe Alexandru Boboc (care scrie despre paradigma stilistică a poetului), Gheorghe Pavelescu (care lansează o ipoteză de natură biografică privitoare la geneza „spațiului mioritic”), Ioan Mariș (cu articolul Extazul în teatrul lui
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]