1,403 matches
-
se produce o descentrare, are loc și o recentrare, ca și cum o economie-lume nu ar putea exista în lipsa unui centru de gravitate, a unui pol. În cazul Europei și al zonelor pe care și le anexează aceasta, s-a produs o centrare în jurul anilor 1380, de care a beneficiat Veneția. Către 1500, are loc un salt brusc și uriaș de la Veneția la Anvers, iar apoi, către 1550-1560, o revenire la Mediterana, de care profită însă de această dată Genova; în sfîrșit, către
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
local. Toate acestea în detrimentul celorlalte părți angajate în jocul puterii și alocării resurselor: cetățenii, societatea civilă și chiar statul. Fagocitarea aparatului statal și distribuirea partizană a resurselor generează clientelismul și efectele negative ale acestuia: corupția, discriminarea, polarizarea socială, degradarea umană. Centrarea partidelor pe politica de cucerire și exploatare grupal-clientelară a puterii de stat, neglijarea marilor proiecte de infrastructură, educație, sănătate, incompetența și imoralitatea unei părți a clasei politice în guvernare și administrarea politicilor sectoriale demonstrează, desigur, subordonarea interesului public în fața apetitului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
organizatoric. Structurarea sistemului de învățământ pe cicluri curriculare, cu finalități și competențe proprii care reflectă: * nevoia obiectivă de instruire și educație a adolescentului de diferite vârste, în contextul unei societăți democratice bazate pe economia de piață, aspirante la integrarea europeană; * centrarea procesului didactic pe înzestrarea elevilor cu capacități, competențe și atitudini care să-l deservească eficient în procesul de integrare socială, curentă și de perspectivă; * diversificarea ofertei educaționale, creșterea posibilităților de opțiune a elevilor pentru determinarea unor trasee individuale de instruire
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3015]
-
urmând cu cele legate de implementare și evaluare. Dimensiunile noutății avute în vedere în proiectarea curriculară la nivelul liceului sunt următoarele: * prioritatea acordată procesului de învățare și intereselor elevului, în condițiile în care liceul nu face parte din învățământul obligatoriu; * centrarea demersurilor didactice pe formarea și dezvoltarea competențelor funcționale de bază, necesare pentru continuarea studiilor și / sau pentru încadrarea pe piața muncii; * diversificarea graduală a ofertei curriculare conform filierelor, profilurilor și specializărilor și multiplicarea posibilităților elevului de a alege; * conceperea gimnaziului
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
muncii; * diversificarea graduală a ofertei curriculare conform filierelor, profilurilor și specializărilor și multiplicarea posibilităților elevului de a alege; * conceperea gimnaziului ca furnizor de servicii educaționale, în cadrul căruia elevul să fie permanent și direct implicat în construirea propriului traseu de învățare; * centrarea profesorului pe comportamentele specifice rolurilor de organizator și mediator al experiențelor de învățare; * creșterea responsabilității școlii față de beneficiarii educației, față de societatea civilă și diversificarea implicării acestuia în viața comunității locale; * trecerea de la o cultură generală universalistă la o cultura funcțională
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
două organe țin lumea la distanță, spre deosebire de gust, de pipăit și de miros, care presupun carnea și trupul în totalitatea lui". (Onfray, 2008, p. 106) Prezența vulpii în configurarea scenariului paideic pare a sugera "răsturnarea copernicană" operată de postmoderni prin centrarea demersului lor pe corp în detrimentul spiritului, pe simțuri în detrimentul rațiunii, pe plăcere în detrimentul datoriei. Graiul este izvor de neînțelegeri pentru că școala cultivă acele elemente ale limbajului care țin de comunitate, care descriu și permit asimilarea acelor habitudini, mentalități, reglementări care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cele două intră în conflict, corpul este întotdeauna cel care pierde". (Ritzer, 2010, p. 147) 2.3. Școala sub asediul postmodernității Efectul a fost retragerea idealului din peisajul științelor educației, dar și din preocupările legate de școală și de educație. Centrarea preocupărilor educaționale pe copil, dincolo de consecințe pozitive indiscutabile, a suscitat controverse și a determinat multiplicarea punctelor de vedere, unele chiar "extremiste"; să amintim în acest sens argumentele lui Ivan Illich în favoarea unei societăți fără școală, sau acelea ale lui Seymour
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de alte prilejuri care ne solicită toleranța și compasiunea; în fapt, toleranța și compasiunea se subordonează, oarecum paradoxal, plăcerii egoiste a individului, de aceea durează doar atât cât produc satisfacția participării; abandonarea spațiului public și a îndatoririlor cetățeanului a determinat centrarea individului pe sine însuși și a spațiului public pe problemele individului, pulverizându-se astfel problemele cetății. Dacă această descriere a realității este exactă, dacă imaginea a înlocuit realitatea, temperarea idealului poate că s-ar impune, dar se impune la fel de stringent
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
28-29) Reiese că educația se justifică în mod fundamental prin existența unui "deficit ontologic inițial al omului, care-i interzice să ajungă cu mijloace proprii, sau prin procedee proprii, la umanitate". (Mattéi, 2005, p. 180). Din acest punct de vedere, centrarea școlii pe competențele tehnice, profesionale lasă copilul la dispoziția altor centre de "umanizare", dar care nu-și propun în mod explicit acest lucru: ne referim la mass- media în general și la televiziune, în special, care utilizează în mod profesionist
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
educative a școlii asupra copiilor lor. Managementul parental cuprinde două categorii de activități: activități casnice - întrebările privind temele școlare, ajutorul la rezolvarea temelor, discutarea alegerii cursurilor (curriculum la alegere) cu copilul etc.; activități școlare - participare la acțiunile întreprinse de școală. Centrarea atenției părinților pe rezultatele școlare poate duce la neglijarea problemelor dezvoltării afectiv - atitudinale a copilului. Efortul pentru însușirea cunoștințelor școlare generează adeseori rezistență din partea copiilor, iar părintele trebuie să aleagă: fie să aibă răbdare, înțelegere, fie să pară mai exigent
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
conținuturi, nucleul funcțional al programei școlare, definit pentru fiecare an de studiu; Sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat competențelor, valorilor și atitudinilor prevăzute În programele școlare. Programele școlare pentru clasele XI-XII se modifică trecându-se de la centrarea pe obiective, la centrarea pe competențe. Astfel, În structura noilor programe școlare se vor regăsi: * Competențele generale: se definesc pe obiect de studiu și se formeză pe durata Învățământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
programei școlare, definit pentru fiecare an de studiu; Sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat competențelor, valorilor și atitudinilor prevăzute În programele școlare. Programele școlare pentru clasele XI-XII se modifică trecându-se de la centrarea pe obiective, la centrarea pe competențe. Astfel, În structura noilor programe școlare se vor regăsi: * Competențele generale: se definesc pe obiect de studiu și se formeză pe durata Învățământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
tradițiilor. Dacă, dimpotrivă, este de tip autonom, copilul va fi mai independent, inovator, mai mult partener pentru părinții săi decît moștenitor al tradițiilor. 2. Axa închidere/deschidere spre exterior. Dacă grupul familial este de tip închis, va fi caracterizat de centrarea pe viața de acasă și pe practicarea unui control mai strict. Dacă este de tip deschis, va utiliza negocierea și va insista mai mult pe autoreglare și motivare internă. Urmărindu-și, în continuare, demersul analitic, sociologii elvețieni relevă trei dimensiuni
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sine, nu caută contacte exterioare; • autonomie în interiorul familiei fiecare are teritoriile sale, destinul propriu: activitățile nu sînt comune; rolurile domestice sînt puternic diferențiate; domeniile de interes ale membrilor familiei nu concordă niciodată. Familiile de tip BASTION sînt caracterizate prin: • închidere: centrarea asupra grupului familial e privită ca dezirabilă, iar contactele externe sînt trăite ca frustrante sau periculoase; • caracter fuzional membrii grupului: împărtășesc un maximum de opinii și activități, trăiesc ca participanți ai aceleiași cronici de familie; își definesc bucuriile unul în raport cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pentru Școala Generală din Ciumbrud. În trei dintre cazuri observăm o scădere constantă a performanțelor elevilor de-a lungul celor patru ani de școală, fapt care ar putea fi interpretat ca o evoluție firească datorată creșterii dificultății materiilor și a centrării elevilor pe cele necesare la examenul național. La școlile generale Axente Sever și Ovidiu Hulea apare o creștere a mediei generale în clasa a VIII-a față de a VII-a. Aceste creșteri sau scăderi "de ultim moment" depind și de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
înspre programele de alfabetizare în masă, unii delegați și-au exprimat îngrijorarea că în felul acesta "țările lor sunt permanent condamnate spre trepte inferioare pe scara educației" (UNESCO, 1990a 14). 2.2.2. Echitatea și provocările Educației pentru toți (EFA) Centrarea Conferinței pe echitate a fost o contribuție majoră la discuțiile globale asupra educației. Un scop al Conferinței a fost furnizarea oportunităților egale de educație pentru toți copiii și adulții, inclusiv femeile și populațiile discriminate (copiii străzii și cei care muncesc
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai mare, programele educaționale încearcă să eradice analfabetismul. 72% din analfabeții lumii și peste jumătate din populația lumii care n-a urmat nici o școala sunt localizate în nouă țări Bangladesh, Brazilia, China, Egipt, Indonezia, India, Mexic, Nigeria și Pakistan. Prin centrarea pe aceste nouă țări, initiațiva Educația pentru Toți a sperat să îmbunătățească foarte mult statisticile de educație globală. O altă inițiativă a Educației pentru Toți are loc în țările africane vorbitoare de franceză Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania, Nigeria și Senegal
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de educație permanentă astfel încât să se ajungă la un acord între spiritul concurențial, cooperare și solidaritate. În conformitate cu acest raport, abundența de informații creează o tensiune între planificarea pe termen scurt și cea pe termen lung. Era informației are ca rezultat centrarea pe probleme imediate care cer o rezolvare rapidă. În consecință, există puțin efort depus pentru planificarea pe termen lung. Comisia consideră că aceasta este o situație cu care se confruntă cei care planifică educația. În plus, abundența datelor face dificilă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a transformat școlile într-o parte integrantă a mașinăriei economice. Acest fapt este evident în strategiile educaționale ale celor două țări în care cuvintele de ordine sunt promovarea excelenței, performanță, accent pe rezultate, standarde, investiții sociale, capital uman, contabilitate, competiție, centrare pe client. Limbajul este expresia faptului că economia a acaparat retorica sistemului educațional. Acum scopul comun este acela de a educa tineri "care vor îndeplini nevoile economiei globale". În SUA acest proces a început în 1983 cu raportul Comisiei Naționale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a triplizării Paradigma tradițională Învățare individualizată Învățare reproductivă * Elevul este în centrul educației * Procesul este centrat pe profesor * Programe individualizate * Programe standard * Învățare individuală cu ghid și facilități * Cunoașterea este asimilată de la profesor * Procese circulare de actualizare * Procese de receptare * Centrare pe cum se învață * Centrare pe cum se obține un rezultat (câștig) * Recompense și satisfacții personale * Recompense externe și evitarea pedepselor Învățarea localizată și globalizată Învățare limitată la școală * Multiple surse locale și globale de învățare * Profesorul ca sursă de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
individualizată Învățare reproductivă * Elevul este în centrul educației * Procesul este centrat pe profesor * Programe individualizate * Programe standard * Învățare individuală cu ghid și facilități * Cunoașterea este asimilată de la profesor * Procese circulare de actualizare * Procese de receptare * Centrare pe cum se învață * Centrare pe cum se obține un rezultat (câștig) * Recompense și satisfacții personale * Recompense externe și evitarea pedepselor Învățarea localizată și globalizată Învățare limitată la școală * Multiple surse locale și globale de învățare * Profesorul ca sursă de învățare * Învățare în rețea * Învățare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Actualele programe școlare subliniază importanța rolului reglator al obiectivelor pe cele două niveluri de generalizare : obiective cadru și obiective de referință. Celelalte componenete ale programei au ca principal scop realizarea cu succes a obiectivelor de către elevi. În contextul învățământului obligatoriu, centrarea pe obiective reprezintă unica modalitate ca face ca sintagma centrarea pe elev să nu rămână fără conținut. Noile programe școlare cuprind : o notă de prezentare, obiectivecadru, obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi ale învățării și standarde curriculare
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cele două niveluri de generalizare : obiective cadru și obiective de referință. Celelalte componenete ale programei au ca principal scop realizarea cu succes a obiectivelor de către elevi. În contextul învățământului obligatoriu, centrarea pe obiective reprezintă unica modalitate ca face ca sintagma centrarea pe elev să nu rămână fără conținut. Noile programe școlare cuprind : o notă de prezentare, obiectivecadru, obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi ale învățării și standarde curriculare de performanță. Obiectivele cadru sunt obiective cu grad sporit de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
onest, direct în expunerea ideilor, motivelor și sentimentelor dumneavoastră asupra chestiunii discutate. Prezentați-vă punctele de vedere ca pe o informație, nu ca pe o lege generală. Este necesar să luați în considerare și punctul de vedere al celuilalt. Evitați centrarea discuției pe aspectele negative ale situației. Accentul trebuie pus pe furnizarea de informații și pe primirea acestora pentru a rezolva problema. Acest principiu este deosebit de important. Nu atacați cealaltă persoană, atacați problema! XIII. 3. Sugestii pentru cel care ascultă Ascultați
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Ștafete și jocuri dinamice 5. Igienă și protecție individuală: Măsuri igienice minimale după lecția de educație fizică și sport Măsuri de protejare individuală și a colegilor/partenerilor. Strategii didactice Este recomandat ca activitățile de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educație fizică și sport să pună accent pe: construcția progresivă a cunoașterii, flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat. Metode folosite în
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]