910 matches
-
capul. Iute ca un râgâit, ca un strănut, ca un căscat din străfundul sufletului, descântecul îmi țișnește în gând. Butoiul cu pulbere al tuturor porcăriilor pe care nu sunt în stare să le rezolv nu mă lasă niciodată la greu. Cenușiul se limpezește. Întins pe spate pe podeaua barului, mă uit la fumul gras și cenușiu care linge tavanul. Încă se mai aude cum se frige fața individului ăluia. Nash lasă cartonașul dintre degete să cadă pe masă. Ochii i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
țărână bucăți de dor, le învelesc cu stihuri scăldate-n aghiazmă dincolo de mine, curcubeul și-a schimbat culorile, apusul a devenit răsărit, mâine e Ajunul Crăciunului, nicio stea nu se aprinde pe sufletul iernii... cerneala a invadat cerul nespus de cenușiu, îngerii sorb rime, se lăfăie apoi pe zăpada pufoasă acoperindu-mi gândurile-petale de vis ofilite. Zăpezi, numai zăpezi, în cer, pe pământ și în viață un vers aleargă spre Pomul de Iarnă încărcat cu ninsori, începe Colindul, aproape de zori. Colindul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Purta haine bine croite. Corpul lui n-avea nici pic de grăsime, atît cît putea ea să-și dea seama. Și mai avea și un surîs care-i mergea drept la inimă, chiar dacă nu urca pînă la ochii de un cenușiu Închis. Preț de o clipă, Anne avu impresia că percepe o undă de tristețe cînd Ryan se uită la Christian, care, strălucind de fericire, explica pentru a mia oară că cea mai frumoasă zi din viața lui fusese cea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de care se agățau colibe de ramuri și de chirpici. În fața lor, la capătul povârnișului, ca și pe celălalt mal, începea, pe neașteptate, pădurea. Dar albia apelor se lărgea văzând cu ochiul printre copaci, până la o linie nedeslușită, de un cenușiu gălbui, marea. D'Arrast se îndreptă în tăcere către povârniș, al cărui perete purta urme încă proaspete ce arătau până unde se ridicase apa în diferite rânduri. O potecă plină de noroi ducea la colibe. În fața lor, câțiva negri priveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
florile albastre, se topesc și visele-ntr-o doară, vin spre noi, prea crudele năpaste. Și mă dori lumină de uitare, și te pierd cărunt de prea târziu. Cad pe mine munți de-nfrigurare și m afund sub măști de cenușiu. Doar un fulger și o lumînare, la trecutul meu, se aprind și cad, ca un râncezit de noapte, care fără vise n cercuri clipe ard. Se transformă Blândele Fecioare, căutând în mine-un vrăjitor. Se transformă-n neagră sărutare, de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Poem fără nume Pământul a primit în dar, Din lacrimile dimineții, Din dragostea fără hotar, Nemărginirea frumuseții. Un chihlimbar de răsărit, Parfum rătăcitor de floare Pierzându-se în asfințit, Mister al spumelor de mare. Un suflet risipit în nori, în cenușiul din furtună, Răscumpărat de mii de flori Când stele-n suflet se adună. Un diamant scânteietor Brăzdat de umbră și lumină, Răzbate-n timp, nemuritor, în dans sălbatic de hermină. Izvor cu unde de cristalE liniștea dintre furtuni. E valul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
va estompa. Dar nu! Ochii erau la fel de reci și de inexpresivi ca ecranul ordinatorului din ultima generație. Afară Însă, În zloată și vânt, lucrurile se limpeziră pe dată. Textul cu pricina nu mai avea nimic grotesc. Se armoniza perfect cu cenușiul străzii și al blocurilor care Închideau piața cu oameni care lipăiau În mâzgă, cu pereții umezi ai Restaurantului București, cu vânzătorii de vâsc și de lozuri, cu gunoaiele risipite peste tot În jurul pubelelor burdușite de gunoaie, cu cerșetori insolenți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
humus, și acesta este motivul, alături de umiditatea anuală ridicată, pentru care poartă mânecile acelea uriașe de ferigi și alte plante. Unele sunt ca niște banderole largi, care pot fi ridicate și Înlocuite. Singura culoare În afară de verde, bronz sau roșcat, de cenușiul trunchiului sau cafeniul bogat al lemnului În putrezire, o dau mărgelușele trandafirii de pe trunchi, viitoarele mere În care vreo viespe și-a depus ouăle pe o nouă mlădiță. Însă tăcerea, așteptarea pe care o degajă Întregul loc, este obsedantă; o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
guta, iar Fenimore fusese Întotdeauna adepta mersului pe jos. Avusese dreptate: capitala Își arăta cel mai atrăgător chip. Vremea era blândă și adierile de vânt ușoare. Soarele se reflecta În statuile, crucile și giruetele aurite cocoțate pe clădirile de un cenușiu șters, În siajul spumegat al vaselor de plăcere care străbăteau Sena, În ferestrele de sticlă groasă ale marilor magazine și În hamurile zăngănitoare ale cailor de trăsură care tropăiau pe bulevardele largi. Castanii de pe străzi erau Înveșmântați În frunziș și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
târziu, Smith intră cu o carafă aburindă În mână, pe care o puse pe lavoar. Apoi se duse la fereastră și trase draperia, lăsând să se vadă priveliștea cu acoperișuri, coșuri de fum și o fâșie de cer de un cenușiu tern. — O dimineață rece, domnule, observă el, cu un vânt pișcător. Dar era de așteptat În ianuarie. — Numai să nu ningă, Îi răspunse Henry. O ninsoare puternică ar fi putut ține În casă jumătate din spectatorii de la premieră. Smith Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care se îndreptase ținuse exact cât o furtună de vară. Se oprise la cele câteva ținute noi pe care reușise să și le cumpere și dorința de a face o schimbare. Despre partea interioară mai bine nu mai vorbim. Același cenușiu și umbre într-un pustiu anost. Ziarul pe care îl cumpăra zi de zi îi hrănea constant iluzia unei viitoare schimbări. Nimic nu o motiva, nimic nu o mai tulbura din căderea iminentă spre vechea stare de apatie. Era conștientă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
succes și mai mare. Se vorbea deja despre un adevărat fenomen artistic. Gazetele Îl comentau În termeni foarte elogioși pe Grimmi, comparându-l cu o apariție meteorică pe cerul pustiu al micului lor oraș, care te făcea să uiți de cenușiul cotidian și-ți transmitea o stare pozitivă, aducându-ți tinerețea În suflet. De fapt, realizau cu toții că aveau printre ei, ca oaspete În orășelul lor, un om deosebit, cu un talent imens, ieșit din comun. Dacă cei mici vorbeau cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
că nu observ vânătaia de pe pometul ei. Mi-a spus că e foarte obosită (avea fața Încercănată) și că ar dori să se culce. S-au auzit niște ciocănituri În ușă. M-am uitat pe vizor: domnul Stratulat, Îmbrăcat În cenușiu, cu o pălărie neagră, pe care o tot mișca În mână. Văzuse lumină și a Îndrăznit să bată, să mă Întrebe dacă am fost la priveghi (ar fi dorit să mergem Împreună). I-am spus că tocmai m-am Întors
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
aibă de suferit. Tot ce știam era că nu voiam să mă Întorc la potlogării, evaziuni, la ținutul respirației Într-un hol Întunecat. 13tc "13" La cumpărăturitc "La cumpărături" Senzația provocată de decalajul de fus orar are propriul ei microclimat: cenușiu, lipicios, ca acela din Singapore. Proaspăt Întoarsă dintr-o călătorie-fulger la Boston, mă mișc prin ploaia Înghețată de februarie cu o letargie aproape tropicală. Ies În Long Acre chiar În fața bicicletei unui curier. Prin deschizătura de la cască, văd o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
spate și garnisiți cu atâtea găurele Încât arată ca un limbaj braille pentru fetișiști. La capătul celălalt al magazinului, dau cu ochii de o brunetă lucioasă, o victorie a injecțiilor cu Botox asupra gravitației, Înfășurată din cap până-n picioare În cenușiu de culoarea porumbeilor. Studiază fiecare pantof ca un arbitru la o expoziție de flori. Se vede că are și bani, și timp la dispoziție. Îmi imaginez că o așteaptă o zi Întreagă de umblat prin magazine: o prerie de posibilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pentru Va și, În timp ce În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus, un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, copilul Înzestrat cu puterea de a depăși gri cenușiul din viața sa găsea resurse pentru a se bucura de tot ce-l Înconjura. Invita motanul la joacă, dar nu cu „pis-pis”, așa cum se obișnuia, ci cu „stăi așa / Sinan-Pașa!” La auzul acestei prime forme de oarece poezie, impozantul motan
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
școlari stîngaci, gîfÎind și icnind, pînă ce Bobby Crawford smulse cazmaua din mîinile lui Andersson, făcîndu-l să cadă cu picioarele rășchirate. Îl ajută apoi pe Sanger să se scoale și să rămînă În picioare, apoi Îi scutură reverele de praf. Cenușiu la față, cu părul argintiu sculat În jurul urechilor, Sanger se Îndepărtă șchiopătînd, ocrotit de Crawford, care ținea cazmaua cu ambele mîini ca pe o rachetă de tenis. — Să-ncercăm să ne calmăm..., spuse Crawford, ridicînd brațele spre ceilalți. Nu sîntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu starea sa de spirit (cenușii, verzi ori bleu) ale contelui de Montesquiou, pantalonii liliachii ai lui Paul Bourget, veșmântul gris perle al lui Oscar Wilde, care iese În public ca un porumbel strălucitor, spre a pune astfel În valoare cenușiul mai Închis ca nuanță al rochiei iubitei moștenitorului regal, Lily Langtry. Aceeași fascinație pentru griuri se regăsește, de altfel, și la Robert de Montesquiou. „Conte, sunteți cumva În doliu?” e Întrebat celebrul dandy În timp ce se plimbă, Într-o zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de care se folosea ca actriță, care necesita întreținere regulată și atenție. Nu o privisem niciodată pe Hazel cu foarte mare atenție, nu o văzusem niciodată așa cum e, ci, mai degrabă, așa cum devenea când juca. Avea părul de un blond cenușiu, fruntea lată și trăsăturile clare. Deși nu avea mobilitatea mutriței de maimuțică a lui Marie, figura ei părea capabilă de transformări infinite. Ochii, depărtați unul de altul și gri, ar fi arătat mult mai bine dacă li-ar fi îngroșat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
m-am abținut și bine am făcut. Adam Adam continua să mă fixeze calm și provocator, cu o liniște Încropită la vedere, ostentativ neîndemânatic. În spatele ei se Întrevedea o stranie, o inexplicabilă Încordare. Privirea i se Îngustase, ochii, de un cenușiu mineral, Încremeniseră imobili În așteptare, În timp ce mâna dreaptă părăsi brațul fotoliului, Înaintând au ralenti prin aerul lichefiat, dibui pe nevè ceașca de cafea și o duse mecanic, cu Încetineală intenționată, la buze. Nu clipea. Poate de aceea am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
scotea adesea din calmul meu românesc, se făcuse țăndări, iar pe lângă fizionomia de acum, aceea cu care mă Întâmpinase la aeroport putea fi calificată drept seninătate olimpiană. Era răvășit, până și luminoșii lui ochi verzi Își modificaseră culoarea Într-un cenușiu Învârtoșat și sumbru. - Adam, aici se pregătește ceva! Consiliul se Întrunește peste o jumătate de oră și... - Nu se poate, era stabilit pentru mâine după-amiază! - Era... Se pare că Zoran forțează nota și are câștig de cauză. Nu știu cum l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
greu În golf, deschizîndu-și botul numai cît era necesar, iguanele marine dispăruseră de pe stîncile lor, deși fluxul se afla la apogeu. Un bărbat se mișcă În depărtare, cu mare Încetineală, ca o umbră mai cenușie decît orice altă nuanță de cenușiu, și Îl recunoscu pe metisul care Înainta pe plajă tîrÎndu-și picioarele, cu brațele atîrnîndu-i moi pe lîngă corp. Îl văzu intrînd pînă la piept În apă și rămînÎnd acolo o bună bucată de vreme, jinduind pesemne ca marea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
se asumă homosexualitatea cînd iese la iveală, după ani În care a rămas latentă. Și nu pentru asta mă socotesc un monstru, continuă pe un ton liniștit, cu privirea ațintită asupra mării care Își schimba culoarea din albastru indigo În cenușiu oțelit, pe măsură ce norii Înaintau spre ea. Nu am ucis, nu am furat și nici nu am făcut rău cuiva În mod conștient... Problema mea se limitează la o imperioasă nevoie de a mă ști posedată, ocrotită și dominată. Tot răul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pretext oarecare. O informație suplimentară, asupra locului de întîlnire, să zicem... ― Credeți că răspund? ― Deocamdată încercați. Vom vedea după aceea ce ne rămâne de făcut. Intră directorul, un bărbat uscățiv, cu nas coroiat și părul adus peste chelie, îmbrăcat în cenușiu închis. Exclamă aiurit: ― Ce poveste, domnule! Au operat ca niște gangsteri. Parol, ca niște gangsteri! Cuvântul îi plăcea grozav și-l repetă încă o dată. ― Extraordinar, îngînă locotenentul de circumstanță. ― Nu-i așa? Cui i-ar fi trecut prin minte să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
telefonică. Purta un sacou de velur violet, îmi amintesc, cu o batistă de mătase multicoloră care îi țâșnea din buzunarul de la piept, din stânga. Batistuța era ca o floare tropicală rară, o inflorescență care îți atrăgea imediat atenția în mediul maroniu, cenușiu al încăperii cu pereții acoperiți cu cărți. Restul detaliilor vestimentare îmi scapă acum, dar nu mă interesa atât îmbrăcămintea lui, cât să-i cercetez chipul larg și fălcos, ochii neobișnuit de rotunzi, puțin bulbucați, și configurația curioasă a dinților de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]