949 matches
-
standard de a-ți etala voioșia, nu-ți aparține, e cea a tinereții! lumină de zi, atribuie mulțimii de direcții reliefurile ce brăzdează obrazul, cînd îl ai, incinta de rezervoare înainte de Vaslui, cîmpul neprecizat, gropi, plinătate tonală fără să clipească, cenușiul de oraș teluric sub zi, actanți psihologici disimulați, fantastice timiditatea, momentul nesiguranței, descoperindu-se că se ignoră, mai ales de aceea, lucrul memoriei îl bănuiesc la tine, duci o vîrstă intangibilă, stația Vaslui stup de călători, unde mergem fiecare, lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
kilometru de kilometru planuri amenajate, caroiaj din rădăcina dealului, hectare socotite, mai mult concepția de lucru, peisajul va fi interpretarea peisagistului, se mai dă o șansă de naturalizare omului înstrăinat marxist, azvîrlit existențialist, grația cromatică pe tarlale arate în negru, cenușiu, maro, lumina estetică este transcendența lumina neapropiată, să comute singurătatea păcatului cînd cerul aderă, chiar dacă este de pămînt, cenușiu de nori, tapițeria zilei, săltați în fire, fiilor, cerul ia ființa norilor, cele lumești sînt mohorîte, Cerul a dat semn! superbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
interpretarea peisagistului, se mai dă o șansă de naturalizare omului înstrăinat marxist, azvîrlit existențialist, grația cromatică pe tarlale arate în negru, cenușiu, maro, lumina estetică este transcendența lumina neapropiată, să comute singurătatea păcatului cînd cerul aderă, chiar dacă este de pămînt, cenușiu de nori, tapițeria zilei, săltați în fire, fiilor, cerul ia ființa norilor, cele lumești sînt mohorîte, Cerul a dat semn! superbă ieșire, din zi în imn! INTERVENȚIE ÎN TEXT Lucrurile ce ne determină ne constituie. Text palimpsestul teandric versetul. SFÎRȘITUL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
est, lan din margine, biserica în turmă de lespezi de mormînt, trage în deal, un fel de castel, poate așezămînt spitalicesc, lanul nesecerat plin de flori galbene, grîul în rugină, măreția de biserică catolică cu turnuri gemene, Ditrău, păcat de cenușiul integral! Mureșul fără maluri, stau la pescuit, la plajă, omul locului strînge fînul, a trecut Mureșul cu un pietroi în mînă, femeie cu rochia verde, intră pînă la șold, să nu o ia apa? decriptînd anagrama Groenlanda obținem Ciuc-Giurgeu, etalon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din Pompei! păcatul vine presiune antropică, coastele pustiite case în oameni fără spațiu, omul singura făptură, afară de șarpe, care este prea mult, de cînd se naște pînă moare! salvarea să-i vină de la jumătatea lui, femeia, salvarea celorlalte, măcar! Borzești-Zi cenușiul diurn Borzești, în cer și pe pămînt sînt prea multe, Romeo, sînt prea vii, Shakespeare! biserica armonia cu mediul recurge la arhitectură în ultimă instanță, crucea de lumină în deal Onești, într-o mie de ani ne vor crede că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a-ți povesti viața", lectura pe alocuri în comun, Sîrca pomicultură, iazurile accelerația de linie dreaptă după Podu Iloaiei, minciună să intre în textul sfînt, Siculeni, nu Ciceu! Luna verticală pe cer, nu se vedea decît steagul bătut de ea cenușiu și de pămînt. XVII. ZOOFEROVIAR Iași Pașcani Bacău Adjud Comănești Miercurea-Ciuc Tîrgu Mureș Războieni Cluj-Napoca Beclean pe Someș Salva Vatra Dornei Suceava Iași Duminică, 25 decembrie 2005, ora 20,28, în personalul Iași Pașcani, în stația Iași, s-a aplecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prezențe, moment de 70-100 de metri între pereți, moment de 50 de metri de stîncă, subiecte nimerite necontenit, lumea așa de singură în ele nu mai avea ce povesti, soare din raze cu sutura urmelor, cerb vegetal malul în Mureș, cenușiul oglinzii limbile albe curg sloiuri, expunerea în sfîrșit convenabilă studenților, am adormit cu toții! defileul aflorimente la stratul de locuire Lunca Bradului, mușchi precipitat de stînca umbrei, scăzut în foioase și lăstărișuri Răstolița, fuga verde a înfundat despicături în văi, crînguri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fiindcă ai fată de măritat și ți-o ia altul, biet părinte! numai ce vine drept ipoteză acceptăm, albastrul tren de călători, a muri de nu va avea sens moral, oprimarea va crește! halta Siretu km 288 nave catolice pe cenușiu de seară, Bacău prin luminișuri, gunoiștea premergătoare focurile, schimbările de ritual nule în cultură, intelectualii au și libertatea de gîndire mai mică, micșorată cît justifică, juisează lîngă ea, chestionar auto suprimat de situațiile lui concomitente, biserica din cartier peste linii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zgomote radio de cap și de ciolane, Braniștea media minutelor n-a fost schelet de vreme, a fost suferința cîinilor din trib, Independența Europa eeeFeeeM, un radio de milioane de români! masiv născut de ceață silozul tip, din îndesitul lui cenușiu apucă unda sonoră, cu barza din prezența cuibului, ciorile persistă, Ancuței îi plac ciorile, rîul Suhurlui cuibul de barză, cuib mai mic într-un zarzăr, dragii mei, vine peste noi jurnalul de dimineață! Nati Meir nu reprezintă din penitenciar națiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se implice și a venit la mine cu Bujor într-o seară și chiar așa a spus: "Domnule profesor, dați-mi să fac ceva pe aici!". Numai la Casa Studenților era ceva mișcare în Iași, în rest era întuneric și cenușiu. Și mă ia Bujor deoparte și-mi spune că e băiatul lui "Leopardul" (noi așa îi spuneam). Îi spun că nu am ce să fac cu el, dar îl chem pe Cornel Munteanu, care era președinte la Mecanică, care îmi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
-o ascunsă în pădure, despuiată, aproape moartă de frig. Cuprinse de milă, i-au dat fiecare cîte o pană. De aceea Rîndunica-de-noapte are astăzi un penaj împestrițat (Boccara, 1966, p. 97). Este cert că Rîndunica-de-noapte are un penaj nuanțat cu cenușiu, roșcat, maro și negru. Tonalitatea lui întunecată și puțin vizibilă se confundă cu nuanțele terenului sau ale copacului pe care stau ghemuite aceste păsări. Mitul urmează în mod evident un parcurs regresiv. Contrar miturilor care povestesc cum și-au dobîndit
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
doi, fiecare cu genomul, felul lui adică, Într’un cuvânt, biodiversitate? Sau, altfel spus, o șansă În plus pentru evoluție, condiția perpetuării vieții cu V mare? Oricum, vâscul e frumos și vesel. O picătură de culoare pe albul chiciurei și cenușiul copacului desfrunzit. „Radioalmanah“, 13 decembrie 1997, ora 18,46 21. Ștefan E sâmbătă, adică week-end, dar omul nu se oprește din gândit. Aici n’are sărbătoare. Încercați deci să ascultați și să prelungiți gândurile unuia, prilejuite de sărbătoarea de astăzi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Întru supraviețuire. Și iarăși o scuză: ce-ați face dacă mâine nu va apare cutare cotidian, chiar În așteptarea cărții de la anul? Cotidianul se colorează, Întru supraviețuire, În paleta „mediului“. Unul receptiv la insolit, spectacular, ... Într’un cuvânt, altfel decât cenușiul existenței de zi cu zi. Orice astfel de eveniment - crimă, viol, furt etc. - ajunge titrat cu „albine“ pe prima pagină, chiar dacă el nu afectează decât 1% din viața comunității momentului. Iar cutare inițiativă, care poate schimba - poate În bine - soarta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ansamblu, portretul îl avantajează, și ar trebui să cam pună pe gânduri pe cei care, în deplină necunoștință de cauză, se grăbesc să judece realitățile de atunci potrivit criteriilor de acum. Mai puțin slujită de nuanțele portretului și adusă către cenușiu rămâne imaginea lui Aug. Buzura. Posibil să se amestece în conducerea cititorului (tiptil!) către o anume concluzie și ecouri ale inerentelor rivalități locale. Complet necunoscută (cel puțin pentru sus-semnatul) este informația potrivit căreia Buzura a fost desemnat de Gogu Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe care prezența vegetației îl avea asupra strămoșilor noștri, sugerând bogăția unei recolte posibile și prezența vânatului și animalelor domestice. Frumusețea naturii trece, în mod inconștient, prin stomac. Absența acestor peisaje acționează în mod negativ asupra întregii persoane. Spre exemplu, cenușiul clădirilor și al salopetelor impus de comuniști, ca simbol al industrializării, al opoziției cu natura, a determinat apariția unor generații cu valori profund afectate, greu de recuperat pentru o logică a mediului curat. Raportarea la alimente (obișnuințele alimentare) constituie un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
2004, p.186-187.). 19 Smithsonian, Terra, p.259. 20 Ibidem. 20 PUSTIURILE ROȘII Deșertul foarte Întins din centrul Australiei, unul dintre cele mai calde și mai secetoase locuri din lume, este presărat cu mii de stânci de calcar, de un cenușiu Întunecat, Înalte de circa 1-5 m, peisaj fermecat, parcă lunar, cu umbre intense, accentuând formele bizare ale pietrelor. Rarele ploi Înviorează peisajul de dune și grohotișuri roșiatice, de unde răsar pâlcuri de ierburi și arbuști țepoși. „Doar suspinele și gemetele vântului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se află aici: o pădure imobilă de pietroaie uriașe pe un tărâm complet lipsit de vegetație; nici un semn de viață sau activitate umană; doar nisipul galben strălucitor, spulberat de vânt”21. Pătrunzând mai adânc În deșert, culorile se schimbă, iar cenușiul lasă loc auriului... Mii de astfel de formațiuni acoperă o zonă de 4 km2 de deșert, purtând nume sugestive: Cămila, Cangurul, Molarii, Poarta, Zidul Grădinii, Marea Căpetenie Piele Roșie, Piciorul Elefantului etc.22. 21 Foișoarele au fost dezvelite de vânt
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu animale mici, precum șopârle. 26 Smithsonian, Terra, p. 231. 27 Desigur că flora este adecvată ținuturilor secetoase (spinifex, cu frunze aciculare, acacia și palmierii evantai, care formează adevărate grădini „suspendate”. Urmele de fier conferă pietrei o nuanță cărămizie, iar cenușiul și maroul provin de la lichenii și algele acumulate În timp și arse de soare. Parentie goanna și Varanus gouldii depășesc 1,8 m (ibidem). 23 MARELE BAZIN ARTEZIAN Marele Bazin Artezian, cuprins Între Scutul Vestic și Platoul Estic, este compus
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
țărm. A Început să cearnă dintre norii plumburii, picuri grei și reci de ploaie. Deși condițiile nu sunt cele mai favorabile, nu ne dăm bătuți și nu părăsim puntea vasului. Ne deschidem umbrelele roșii, albastre, verzi, o pată colorată În cenușiul acelei după-amiezi, deși În scurt timp rafalele vântului le răsucesc, făcându-le impracticabile. Scoatem din geantă clasica pelerină din nylon, cu care ne acoperim cea mai mare parte a trupului Fața și picioarele rămân expuse ploii care s-a Întețit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de efortul făcut, ca Într-o baie cu aburi fiebinți. Asta nu ne Împiedică să rătăcim pe bulevarde, piețe, pe străzi vechi cu clădiri din epoca colonială, În zone centrale cu viață frenetică și zgomotoasă, prin muzee. Mă minunez de cenușiul exterior al Catedralei, dar mai ales de aurul interiorului, de decorația tipic portugheză și de credința din privirile celor ce se roagă. Înghesuiala pe străzi este infernală, circulă tot feluri de mijloace de transport fără să se respecte vreo regulă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ai (strigat ?) mia (de lei) (a oii) mi-a (povestit) sar (coarda) s-ar (putea) ție (îți dau) ți-e (frig) va (învinge) v-a (căutat) dune (de nisip) du-ne (acasă) noi (haine) (cu) noi n-oi (răspunde) nor (cenușiu) n-or (alerga) altădată (demult,candva) altă dată(istorică) altfel (în alt mod) alt fel (alt tip) odată (cândva, demult) o dată (istorică) numai (doar) nu mai (faci ceva) defel (deloc) de fel (originar) deloc (nicidecum) de loc (de baștină) deodată
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
numai că nu-i destul spațiu, și dușumeaua e ciudat de umedă. S-ar putea să transform camera interioară de jos în magazie de lemne. Lemnele aduse de mare sunt atât de frumoase, lustruite de valuri și decolorate până la un cenușiu pal, încât nu-ți vine să le pui pe foc. Am aranjat câteva bucăți deoparte și le-am admirat structura. Poate că o să fac o colecție de lemne „sculptate“. Acum e după ora ceaiului și stau la fereastra salonului, privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
posesivă, de parcă se înstăpânise peste formele acestea vag conturate și le trăgea încet, desprinzându-le dintr-un întuneric în care ar fi dorit să rămână. Până și apa era acum perfect tăcută, nici un lipăit, nici o vibrație. Cerul era de un cenușiu vag transparent, iar marea de un cenușiu opac și stâncile de un cafeniu întunecat, cu reflexe de un cenușiu estompat. Senzația de singurătate era mult mai intensă decât fusese sub imperiul stelelor. Atunci nu-mi fusese teamă. Acum mi-era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vag conturate și le trăgea încet, desprinzându-le dintr-un întuneric în care ar fi dorit să rămână. Până și apa era acum perfect tăcută, nici un lipăit, nici o vibrație. Cerul era de un cenușiu vag transparent, iar marea de un cenușiu opac și stâncile de un cafeniu întunecat, cu reflexe de un cenușiu estompat. Senzația de singurătate era mult mai intensă decât fusese sub imperiul stelelor. Atunci nu-mi fusese teamă. Acum mi-era teamă. Mi-am dat seama că înțepenisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care ar fi dorit să rămână. Până și apa era acum perfect tăcută, nici un lipăit, nici o vibrație. Cerul era de un cenușiu vag transparent, iar marea de un cenușiu opac și stâncile de un cafeniu întunecat, cu reflexe de un cenușiu estompat. Senzația de singurătate era mult mai intensă decât fusese sub imperiul stelelor. Atunci nu-mi fusese teamă. Acum mi-era teamă. Mi-am dat seama că înțepenisem și mi-era rece. Stânca de sub mine era foarte dură și simțeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]